Supravieţuitorii din Mariupol: ,,Ne omorau. Dacă ne strângeam în grup ca să găsim apă, trăgeau asupra noastră”

Dmitro şi Tania Şveţ au petrecut primele 23 de zile ale războiului din Ucraina ascunşi în pivniţa lor, în Mariupol, împreună cu fiica lor de 7 ani, Vlada, şi cu părinţii lor. Cei doi şi copilul lor au reuşit să fugă din oraşul asediat de ruşi, însă părinţii au rămas acolo, relatează cnn.com, conform Adevarul.ro.

“Nu mai există un oraş acolo. Nu mai există oraşul Mariupol… nu a mai rămas nicio cl-dire rezidenţială. Doar 10 la sută din oameni au rămas. Pensionari fără bani sau cei fără maşini care nu pot pleca şi oameni care nu pot merge”, a afirmat Tania, care se află acum într-un adăpost la Dnipro.

“Nu am făcut baie trei săptămâni, ne-am făcut nevoile pe o găleată, într-o pungă”, a scris Tania într-un jurnal pe care l-a ţinut de când a început asediul. Familia ieşea foarte rar din pivniţă, doar pentru a găsi mâncare şi apă. O dată, a ieşit pentru a ajuta să fie îngropaţi vecini care au fost ucişi în timp ce stăteau la coadă pentru mâncare. “Problema este că în oraşul nostru nu aveam nimic. Nu aveam reţea la telefon, nu aveam internet. Totul era tăiat. Alimentarea cu gaze, cu apă. Curentul electric. Făceam mâncare afară, pe foc. Focul îl făceam cu lemne luate din parcuri. Pentru că nu aveam altă opţiune pentru a supravieţui”, a explicat şi Dmitro.

Cuplul spune că aveau sentimentul că armata rusă ţinteşte grupurile de civili care stăteau la coadă pentru mâncare, apă sau medicamente. “Ne omorau. Dacă ne strângeam în grup ca să găsim apă, trăgeau asupra noastră”, a afirmat Tania. Dmitro se teme să părinţii săi şi socrii săi, rămaşi în Mariupol, vor muri de foame.

“Nu ştiu dacă vor supravieţui, pentru că nu mai există mâncare. Tata mi-a spus: Nu avem mâncare. Poate pentru o săptămână. Maxim”, a spus bărbatul pentru CNN, cu lacrimi în ochi. “Nu ştiu dacă îmi voi mai vedea părinţii sau îi voi mai auzi vreodată. N-am nicio idee”, a adăugat el. Dmitro a ieşit de câteva ori din pivniţă pentru a găsi mâncare şi apă, iar atunci a văzut cruci improvizate din beţe, care marcau morminte săpate în cartiere rezidenţiale.

“Îngropam oameni în faţa grădinilor lor, în curţi. Vecinii ne-au rugat să îi ajutăm să sape morminte pentru copiii lor”, a spus bărbatul. El a povestit că o bombă a explodat în faţa sa în timp ce el aştepta la coadă pentru apă. În acel atac au murit trei oameni. Dmitro a ajutat ca ei să fie îngropaţi. “Am strâns multe cadavre, oamenii i-au pus fie în gropi, fie în clădiri, pentru că este frig. Unii oameni din Mariupol au luat oameni morţi din maşini ca să îi îngroape”, a spus şi Tania. Tania credea că era pregătită pentru război, avea bani cash, însă acum spune că ar fi fost bine să fi ţinut cont de sfatul bunicilor ei, care spuneau că este bine să aibă mereu făină şi zahăr.

“Nu ştiam că se va întâmpla aşa… în loc de bani şi telefoane, trebuie să ai două valize acasă nu baterii, lumânări, chibrituri, medicamente şi şosete… ai nevoie de o valiză care să îţi salveze viaţa. Noi nu am avut chibrituri sau lumânări. De unde să le iei dacă ai bani, dar nu mai sunt farmacii sau magazine?”. Tania şi familia sa au plecat din Mariupol la 18 martie. Oraşul lor este acum “un cimitir”.

“Am îngropat acolo visurile noastre, carierele… am pierdut tot ce am realizat în ani de muncă”, a scris femeia în jurnalul său. Dmitro spune că decizia de a părăsi oraşul a fost foarte grea, dar totodată era singura opţiune. “Mama era complet distrusă psihic, într-o depresie totală. Ea nu a ieşit din pivniţă de la începutul războiului. În ultima zi în care l-am văzut pe tata, ne-a implorat: ‘Vă rog, plecaţi undeva, nu ştiu unde, scăpaţi de aici”, povesteşte Dmitro. A fost prima dată când el şi-a văzut tatăl plângând. “Mi-a spus: ‘Te rog, fiule, pleacă. Pleacă şi salvează-ţi familia’”.

După o călătorie de 15 ore, care în mod normal ar fi durat 45 de minute, familia a ieşit din oraş. Au trecut prin multe controale, majoritatea ale soldaţilor ruşi. La unul dintre controale, Dmitro a trebuit să îşi dea jos bluza ca să le arate soldaţilor că nu are tatuaje militare sau naţionaliste ucrainene.

Tania, Dmitro şi Vlada sunt acum într-un adăpost din Dnipro. “În momentul în care ne pregăteam să plecăm, Dmitro a spus că Tania tocmai ce a fost sunată de mama ei, care plângea şi îşi lua rămas bun, pentru că nu credea că va supravieţui peste noapte”, a notat cnn.com la finalul materialului cutremurător despre familia care a fugit de ororile invaziei.

Momentul în care blocul de 10 etaje din orașul rus Belgorod se prăbușește după ce a fost lovit de o rachetă

Pe rețelele de socializare au apărut imagini care arată momentul în care un bloc de 10 etaje s-a prăbușit în Belgorod.

Cel puțin șapte persoane au fost ucise și alte 17 au fost rănite după ce clădirea a fost lovită de o rachetă doborâtă, a declarat presa rusă, potrivit protv.ro.

Oficialii ruși spun că racheta a făcut parte dintr-un atac aerian al Ucrainei. Afirmațiile nu au fost verificate.

Imaginile arată, de asemenea, că serviciile de urgență care continuă să caute în moloz pentru supraviețuitori.

Adresele celor 52 de secții de vot deschise de către România pe teritoriul Republicii Moldova pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie

Cetățenii R. Moldova care dețin și cetățenia României sunt așteptați la urne pe 9 iunie curent pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European.

Guvernul de la București va deschide în total 52 de secții de vot în stânga Prutului, cu 16 mai multe decât acum cinci ani, în cadrul cărora basarabenii români își vor putea exercita dreptul la vot, anunță Ministerul Afacerilor Externe al României. Din numărul total de secții, 13 vor funcționa în municipiul Chișinău – la Consulatul general al României, la Universitatea de Stat din Moldova, la Teatrul „Satiricus”, la liceele „Muguel de Cervantes”, „Gheorghe Asachi” și „Spiru Haret”, două la Bălți și câte una în centrele raionale sau în câteva sate.

Cetățenii vor putea vota în baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Votarea va începe la ora locală 7:00, pe 9 iunie, și se va încheia la ora 22:00.

La alegerile din 9 iunie 2024 vor fi aleși cei 33 de reprezentanți ai României în Parlamentul European. Mandatul eurodeputaților este de 5 ani.

„Cetățenii R. Moldova pot să decidă , în mare parte, cum va arăta viitorul Parlament European, pentru că au cetățenia română și au dreptul să voteze pentru alegerile europarlamentare. Cred eu că este pentru prima dată când miza alegerilor europarlamentare este atât de mare pentru R. Moldova, pentru că Parlamentul care va fi ales pe 9 iunie și, automat, viitoarea Comisie Europeană va decide soarta integrării R. Moldova. Este foarte important ca cetățenii să iasă la vot pe 9 iunie și să decidă cum va arăta viitorul Parlament European. Anume acest parlament poate decide nu doar deschiderea negocierilor, dar și integrarea în Uniunea Europeană a R. Moldova. E clar că în următorii cinci ani se va decide acest lucru. Deci, această miză pentru cetățenii R. Moldova este mai mare ca niciodată”, a declarat recent secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu R. Moldova din cadrul Guvernului României, Adrian Dupu, potrivit ziarulnational.md.

Moldovenii din șase state ar putea vota prin corespondență. Decretul, semnat de Maia Sandu

Cetățenii R.Moldova din șase state ar putea vota la următoarele alegeri republicane prin corespondență. Decretul șefului statului privind promulgarea documentului a fost publicat în ediția Monitorului Oficial din 10 mai.

Documentul reglementează participarea la alegeri prin exercitarea votului prin corespondență, procedurile electorale specifice și atribuțiile organelor electorale. Autoritățile menționează că procedurile electorale privind securizarea votării, păstrarea și asigurarea integrității plicurilor cu buletinele de vot recepționate se vor stabili printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală, scrie deschide.md.

Astfel, se propune ca pilotarea votului prin corespondență să aibă loc în SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. În acest sens, cetățenii vor trebui, în mod obligatoriu, să se înregistreze pentru exercitarea votului prin corespondență și să primească o notificare a Comisiei Electorale Centrale privind finalizarea procedurii de înregistrare. Totodată, buletinele de vot vor fi expediate către alegători prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite. Documentul conține și prevederi privind procedura de numărare și totalizare a voturilor de către biroul electoral al secției de votare, precum și situațiile în care buletinele de vot se declară nevalabile.

De menționat că, la alegerile prezidențiale din 2021, au participat 212 434 alegători din afara Republicii Moldova. La nivel global, 53 de țări permit votul prin poștă din străinătate. Totodată, 13 state membre ale Uniunii Europene permit votul prin corespondență.

Momentul în care o rachetă rusească lovește un mall din Kiev. Cel puțin opt oameni au murit
Articolul anterior
Ziua 27 de război în Ucraina. Convoi civil plecat din Mariupol, atacat în Zaporojie
Articolul următor