Sute de beneficiari din România trebuie să returneze bani primiți de la stat ca ajutoare în perioada pandemiei

02/08/2022

News

Sute de beneficiari au primit bani, fără să fie îndreptățiți, ca urmare a solicitărilor realizate pe baza ordonanțelor de guvern cu măsuri pentru protejarea populației și a firmelor, a salariaților și a angajatorilor în timpul pandemiei COVID-19, arată datele transmise pentru Economedia de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) din România. Acum, aceștia trebuie să îi returneze, scrie economedia.ro.

Statul a dat mai întâi banii și abia apoi a făcut investigații pentru a vedea dacă aceștia erau cuveniți, drept pentru care acum are de recuperat milioane de lei.
Unii dintre beneficiari au realizat venituri în perioada în care au declarat că au activitatea suspendată, au declarat în fals că îndeplinesc condițiile de eligibilitate sau au întocmit în mod fictiv contracte antedatate, au descoperit mai târziu autoritățile. Alții se declară de bună credință și spun că au fost încurcați de cadrul legal.
Reprezentanții guvernului țin să menționeze că aceste sume reprezintă procente nesemnificative din totalul plăților realizate.
Câte „plăți necuvenite” s-au făcut și cum s-a ajuns la astfel de situații?

„Statul mă pune să returnez un ajutor pe care l-am primit în pandemie”, spune pentru Economedia și G4Media un cetățean activ în domeniul spectacolelor, în Nord-Vestul țării. Mai precis, omul are de returnat peste 6.000 de lei, reprezentând plăți necuvenite, conform informării pe care a primit-o de la stat. A făcut și contestație, dar aceasta i-a fost respinsă. Explicația pentru situație: statul a dat ajutorul o dată prin OUG 30/2020, după care s-a emis o a doua ordonanță – OUG 132/2020, iar verificările Curții de Conturi au arătat că cei care au primit ajutorul doar prin cea de-a doua ordonanță, OUG 132/2020, trebuie să îl dea înapoi, pentru că ar fi trebuit să aplice și la prima ordonanță care stabilea acest ajutor.

Beneficiarul se plânge că nu i-a explicat nimeni acest lucru și că acum are de returnat statului peste 6.000 de lei.

Menționăm totuși că OUG 132 prevede această condiție și ea se poate regăsi în textul de lege:

„În cazul reducerii timpului de muncă şi/ sau a veniturilor realizate, determinată de situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1), pe perioada stabilită potrivit aceluiaşi alineat, beneficiază, la cerere, în baza declaraţiei pe propria răspundere, de o indemnizaţie lunară în cuantum de 41,5% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 nr. 16/2021 persoanele care au beneficiat de indemnizaţia prevăzută la art. XV alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 59/2020, cu modificările ulterioare”.

Cazul face referire la Ordonanța 30/2020 modificată prin Ordonanța 32/2020, prin care au fost luate câteva măsuri în sprijinul angajatorilor și salariaților, în contextul pandemiei.

Acesta este doar unul din exemple, fiindcă sute de persoane și companii au primit decizii de returnare, conform informațiilor Economedia și G4Media. Am vrut să vedem care este situația la nivel național, câte plăți necuvenite s-au făcut și cum s-a ajuns la astfel de situații.

Cifrele. Care este situația plăților necuvenite?

De la începutul pandemiei, statul a anunțat câteva măsuri de sprijin pentru populație, în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice, în vreme de măsuri anti-COVID-19. Inclusiv „șomaj tehnic” sau indemnizații pentru părinții cărora li s-au acordat zile libere pentru supravegherea copiilor.

Oamenii au aplicat pentru indemnizații, statul a dat bani, ulterior au fost făcute verificări și s-au stabilit „plățile necuvenite”.

Pentru perioada stării de urgență, Curtea de Conturi a României a stabilit faptul că prejudiciile totale identificate, provenind din aplicarea eronată a cadrului legal de către entitatea verificată, reprezintă circa 0,05% din totalul plăților.

În contextul acordării unor măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, cele mai mari sume de recuperat se regăsesc în județele Suceava, Constanța, Cluj, București, Argeș, Arad, Bistrița, Iași, Maramureș, Prahova.

Suma totală stabilită de către agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, făcută ca urmare a solicitărilor în baza OUG nr. 132/2020, este de 139.027,21 lei.

sursa: www.economedida.ro

Secretarul general al NATO, Mark Rutte: Zelenski trebuie să restabilească relațiile cu Trump

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski este întâmpinat de secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timpul Consiliului miniștrilor apărării al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, la sediul NATO din Bruxelles, Belgia, 17 octombrie 2024.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat pentru BBC că a vorbit cu Zelenski de două ori de la disputa președintelui ucrainean cu Donald Trump la Casa Albă. Oficialul olandez a declarat că nu are libertatea de a dezvălui conținutul acestor conversații, dar a împărtășit un lucru: i-a spus lui Zelenski că „trebuie să respectăm” ceea ce Trump a făcut deja pentru Ucraina.

În acest sens, el a reamintit că prima administrație Trump a transferat Ucrainei rachete antitanc Javelin – „chiar trebuie să îi acordăm credit lui Trump”, a spus secretarul general al NATO. Zelenski trebuie să „găsească o cale” de a restabili relațiile cu președintele american, a subliniat Rutte.

Expoziție fotografică dedicată Zilei Memoriei și Recunoștinței, deschisă în fața Guvernului

Expoziție fotografică dedicată Zilei Memoriei și Recunoștinței, deschisă în fața Guvernului1 martie 2025, Chișinău – O expoziție fotografică dedicată Zilei Memoriei și Recunoștinței, ce marchează 33 de ani de la izbucnirea războiului de pe Nistru, a fost lansată, astăzi, în fața Casei Guvernului, în Piața Marii Adunări Naționale, și, în paralel, la Președinția și Parlamentul Republicii Moldova.

Expoziția din fața Executivului a fost deschisă de către prim-ministrul Dorin Recean și președintele interimar al României, Ilie Bolojan, aflat într-o vizită oficială la Chișinău.

În cadrul expoziției sunt prezentate fotografii realizate de regretatul fotojurnalist Nicolae Pojoga, care a surprins secvențe unice cu evenimentele de acum 33 de ani, cu eroii care au luptat pentru integritatea, independența și suveranitatea Republicii Moldova.

Alte fotografii, parte ale aceleiași expoziții, sunt expuse pe gardul Președinției și al Parlamentului.

Precizăm că cele trei instituții – Guvernul, Președinția și Parlamentul, au organizat acțiunea într-un efort unitar de a readuce în atenția publică și a generațiilor tinere eroismul veteranilor și momentele tragice prin care a trecut țara noastră. Expoziția poate fi vizitată în perioada 1-10 martie.

Amintim că, mâine, 2 martie, Guvernul desfășoară o serie de activități de comemorare a eroilor căzuți în conflictul armat din anul 1992.

La ora 10:00, cetățenii sunt invitați să participe la Marșul Memoriei – coloana se va forma în Piața Marii Adunări Naționale și va merge pe jos spre monumentul „Maica Îndurerată” de la Complexul Memorial „Eternitate”.

Cu mărțișoare și puieți, Ministerul Mediului invită cetățenii la campania de împădurire #GenerațiaPădurii

În prima zi a primăverii, ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, împreună cu reprezentanții Agenției „Moldsilva”, a oferit trecătorilor din centrul capitalei mărțișoare și puieți, simboluri ale renașterii naturii.

Prin acest gest, cetățenii au fost invitați să participe activ la campania națională de împădurire #GenerațiaPădurii, ce va avea loc pe 15 martie în satul Geamăna, raionul Anenii Noi.

Campania de împădurire #GenerațiaPădurii își propune să mobilizeze oamenii din toată țara să se alăture eforturilor de a face Moldova mai împădurită.

Pe 15 martie, la Geamăna, Anenii Noi, vor fi plantate peste 30 hectare de pădure. Totodată, vor fi disponibile alte 120 de locații din toate raioanele țării pentru plantare. Detalii și modalități de participare pot fi găsite pe site-ul oficial al Agenției „Moldsilva” și al Ministerului Mediului, accesând butonul „Participă la plantări primăvara 2025”

Amintim că, pe lângă cele 30 de hectare de pădure care vor fi plantate în localitatea Geamăna, campania de împădurire din această primăvară are un obiectiv ambițios: extinderea și reabilitarea a 3.500 de hectare de pădure la nivel național, prin plantarea a peste 8 milioane de puieți.

Prin plantarea puieților, se urmărește nu doar sporirea suprafețelor forestiere, ci și creare unui mediu mai sănătos pentru toți cetățenii, prevenirea eroziunii solului, îmbunătățirea calității aerului și apei, precum și crearea unor habitate sigure pentru biodiversitate.

Ministerul Mediului și Agenția ,,Moldsilva” invită toți cetățenii, mediul privat și societatea civilă să se implice în campania de împădurire #GenerațiaPădurii. Mai multe păduri înseamnă un mediu mai bun pentru noi toți.