Tânăra din Ucraina care a rămas fără picior la doar 19 ani: ,,Vreau să arăt lumii puterea poporului ucrainean”

O frumoasă adolescentă în vârstă de 19 ani a devenit un simbol al războiului din Ucraina. Tânăra s-a aflat la un pas de moarte.

mamaplus

Vehiculul militar în care se afla împreună cu doi colegi a fost bombardat în timp ce se afla pe front. La doar 19 ani, Rusya Danilkina și-a pierdut un picior, transmite Protv.ro.

Tânăra și colegii ei soldați se îndreptau spre orașul ucrainean Herson. Au auzit semnalul care anunță un bombardament îndepărtat. Apoi, sunetul de fundal devenise atât de asurzitor încât tânăra de 19 ani nu-și mai auzea propriile țipete. În câteva secunde, obuzele rusești au sfâșiat partea laterală a vehiculului militar în care se afla Rusya Danilkina. Așa și-a pierdut piciorul stâng.

„Era un miros îngrozitor de explozibil și de carne. Apoi am văzut sânge peste tot și părți din corpul meu în mașină. Mă țineam de genunchi și mi-am dat seama că nu mai aveam partea inferioară a piciorului”, povestește ea despre acea zi, conform DailyMail. 

„Înainte de acel moment, întotdeauna am crezut că oamenii aflați în stare de șoc atât de mare nu simt durerea. Dar eu am simțit totul – o durere prea mare pentru a fi descrisă în cuvinte. Eram atât de speriată și îmi pierdeam controlul. Corpul îmi amorțea. Mi-am închis ochii și m-am pregătit să mor…”, a povestit tânăra.

Tânăra a fost transportată de urgență la spital de către medicii militari.

„Nu aveam nicio idee că voi fi suficient de puternică pentru a supraviețui, dar pierderea unei părți din mine m-a învățat să nu mai iau niciodată viața ca fiind de la sine înțeleasă’, spune Rusya. M-am schimbat. Sunt mai fericită acum, în ciuda a tot ceea ce s-a întâmplat”, a spus tânăra.

Ea a stat la un centru de reabilitare din Odesa, orașul său natal din sud-vestul Ucrainei. Tânăra a povestit cum i s-a schimbat viața după ce și-a pierdut un membru.  

„Atunci când vreau să-mi scot un pantof de la un picior folosindu-mă de celălalt îmi dau seama că nu pot să o fac. (…)La început nu am vrut să fiu în viață. Nu puteam accepta viața mea fără picior. Dar psihologul meu îmi antrenează creierul să accepte această nouă realitate”, a spus tânăra.

Curajul ei a transformat-o pe tânără într-o emblemă a speranței și a sfidării pentru ucrainenii aflați pe front.

„Vreau să arăt lumii puterea poporului ucrainean. Nu regret că am mers la război sau că mi-am pierdut piciorul. Cu câteva zile înainte de tragedie am simțit în inima mea că mi se va întâmpla ceva rău și cred că acest lucru s-a întâmplat cu un motiv”, a mai spus tânăra.

Voluntar pe front

Rusya avea 18 ani și locuia în Odesa când a izbucnit războiul. Mama ei, Svetlana, lucrează pentru departamentul de personal al armatei ucrainene, iar tatăl ei vitreg, Anatoliy, este comandantul unui pluton militar.

După ce a terminat școala, tânăra a aplicat fără succes pentru facultate. Ea se pregătea să devină tatuatoare.

„Nu știam cu adevărat ce vreau să fac cu viața mea până când țara noastră a fost atacată și am simțit o dorință puternică de a o apăra”, spune Rusya.

În aprilie anul trecut, ea a depus o cerere pentru a face voluntariat în armata ucraineană. A fost acceptată de un centru de serviciu militar din Zaporojie.

„Mi s-a permis doar să fac hârțogăraie – sarcini de birou, cum ar fi sortarea pașapoartelor soldaților. Părinții mei nu au crezut că natura muncii mele ar reprezenta un mare risc, așa că mi-au acceptat decizia”, a povestit ea.

Tânăra era însă frustrată că nu era mai implicată în război.

„Am simțit că chemarea mea era să fiu și eu acolo și mi-am implorat comandantul să mă lase să mă alătur. El a spus că sunt prea tânără”, spune ea.

Rusya a insistat și în cele din urmă i s-a permis să se antreneze ca operator radio voluntar, monitorizând mișcările inamicului, aviația și atacurile.

A învățat rapid să folosească o armă, și-a impresionat superiorii, iar după o lună a obținut un post care este în general ocupat de bărbați. Turele ei de lucru se petreceau noaptea în tranșee.

„Eram într-o gaură în pământ, sub amenințarea bombardamentelor și a rachetelor de distrugere în masă. Eram în pericol și speriată tot timpul, dar m-am obișnuit cu acest sentiment”, spune Rusya.

A filmat atacul în care și-a pierdut piciorul

În dimineața zilei de 10 februarie, ea și doi colegi voluntari au plecat spre Herson, în sudul Ucrainei.

Ea povestește că „erau vehicule inamice peste tot”.

„Am văzut noi găuri în pământ. Era clar că tocmai avusese loc un atac”, a spus ea.

Era în jurul prânzului când au fost prinși în bombardament.

„La început nu am înțeles ce se întâmpla. După ce bombardamentul a trecut prin mașină și m-a lovit, am țipat la colegul meu: „Ce s-a întâmplat?”, pentru că nu voiam să mă uit. Nu pot descrie durerea. Mi-am dat seama după fața lui că nu a vrut să-mi răspundă. Apoi au început din nou bombardamentele”, a povestit ea.

Cu telefonul în mână, aflată în stare de șoc, tânăra a înregistrat explozia și i-a trimis clipul fratelui ei.

Adolescenta a fost transportată de urgență la spitalul Chornobayivka din Hherson. Pierduse atât de mult sânge încât, își amintește ea, „doctorul a spus că am fost norocoasă – câteva secunde mai târziu și nu aș mai fi fost în viață”.

„În acea noapte nu am putut dormi deloc. Nu mă puteam opri din plâns, atât din cauza durerii, cât și din punct de vedere mental, pentru că știam că mi-am pierdut piciorul”, spune Rusya. 

mamaplus

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova vor fi scrise obligatoriu în limba română. Proiectul de lege, votat de Parlament

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova, precum cele ale localităților, gărilor, aeroporturilor, aerodromurilor, porturilor, podurilor, râurilor, zonelor istorice și culturale vor fi scrise în limba română, potrivit unui proiect de lege votat de către Parlament.

Singura excepție de la lege o constituie ariile locuite tradițional sau în număr substanțial de persoane aparținând minorităților naționale și dacă există o cerere suficientă. Aici, denumirile geografice vor fi scrise, pe lângă română, și în limbile minoritare vorbite de către locuitorii din aceste localități.

Potrivit documentului, cererea de atribuire sau de schimbare a denumirilor geografice urmează a fi depusă la Comisia națională pentru denumiri geografice, însoțită de decizia autorității publice centrale/ autorității administrației publice locale/ grupului de experți/ persoanei fizice și/ sau juridice ce are afiliere cu obiectul denumirii geografice adoptată în urma consultărilor publice.

Comisia națională pentru denumiri geografice, constituită din reprezentanți de nivel decizional delegați de către autoritățile publice centrale și locale, din savanți și reprezentanți din societatea civilă, urmează să verifice corectitudinea denumirii propuse, iar avizul Comisiei naționale pentru denumiri geografice va fi expediat autorităților publice centrale și celor ale administrației publice locale.

Legea va intra în vigoare la expirarea a trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Până în prezent, R. Moldova nu a avut un cadru normativ care să reglementeze domeniul denumirilor geografice, acest lucru fiind lăsat, începând cu anul 1990, pe seama Academiei de Științe a Moldovei.

Undă verde pentru construcția liniei electrice aeriene Bălți-Suceava

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va oferi Republicii Moldova un împrumut de 30,8 milioane de euro pentru construcția liniei electrice aeriene de 400 kV care va interconecta localitățile Bălți și Suceava.

Parlamentul de la Chișinău a ratificat joi, 25 aprilie, acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) privind realizarea proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II”.

Acest împrumut reprezintă 40 % din valoarea totală a proiectului menit să sporească securitatea energetică a Republicii Moldova, prin interconectarea cu România. Banii vor fi acordați pentru o perioadă de 18 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani.

Încă 30,8 milioane de euro vor fi alocate de Banca Europeană de Investiții, în baza unei decizii de realocare din contul acordului de împrumut contractat anterior, pentru implementarea primei faze a proiectului. De asemenea, Republica Moldova va beneficia de un grant de 15,4 milioane de euro, alocat de Uniunea Europeană prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Bugetul total al proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II” este de 77 de milioane de euro.

Banii vor fi cheltuiți pentru construcția liniei electrice aeriene de transport a energiei electrice cu tensiunea de 400 kV între municipiile Bălți și Suceava, reconstrucția stației electrice Bălți 400 kV, reabilitarea unor segmente de rețele electrice de transport de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv prin înlocuirea elementelor de comutație și protecție și a transformatoarelor electrice.

sursa

Casă cu două etaje, construită pe un bloc de locuit din Chișinău. Cine este proprietarul ,,locuinței”

Imaginile video care surprind o casă cu două etaje construită pe un bloc de locuit cu cinci etaje din Chișinău au făcut înconjurul rețelelor de socializare în ultimele zile.

Pretura sectorului Centru arată, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, că această casă a fost construită încă anul opt ani, în 2016.

Totuși, autoritățile capitalei se declară neputincioase în acest caz.

„Autoritatea publică locală a sesizat despre construcția ilegală edificată pe acoperișul blocului de locuit din strada Grenoble nr. 159/7, încă în anul 2020, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, responsabil de verificarea legalității și a disciplinei în construcții. Având în vedere faptul că APL nu poate întocmi procese-verbale contravenționale pe art. 178, al. 4, pct. d) construcția anexelor, balcoanelor, copertinelor, transformarea acoperișurilor sau extinderea celor existente, care afectează aspectul arhitectural al blocurilor locative, examinarea cazului este de competența Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică și a Poliției”, susține Pretura sectorului Centru din municipiul Chișinău.

Anterior, locatarii acestui bloc au declarat că bărbatul care a construit casa deține două apartamente la ultimul etaj și nu și-a întrebat vecinii atunci când și-a ridicat o nouă locuință pe acoperiș.

sursa

Angajatorii, obligați să intervină în cazul constatării actelor de hărțuire sexuală la locul de muncă. Riscă amenzi usturătoare
Articolul anterior
Mai mulţi studenţi de la UTM ar fi fost ademeniţi cu sume de până la 50 de euro pentru a participa la protestele din Capitală
Articolul următor