Timp de 10 ani, Israel a dezvoltat sistemele inteligente de apărare – „Praștia lui David”, „Săgeata” și Iron Dome

Pe lângă sunetul deja familiar al alarmelor antiaeriene, un nou zgomot inconfundabil este pe cale să intre în memoria colectivă a israelienilor: bufnetul înăbușit al exploziilor produse de interceptorii Iron Dome atunci când aceștia nimeresc țintele de pe cer. Acest sistem antirachetă, devenit operațional în 2011, reprezintă însă doar unul dintre cele trei „straturi” ale scutului antirachetă al Israelului, informează Washington Post.

Dar, în afară de Iron Dome, armata israeliană mai dezvoltă în paralel alte două sisteme: „Praștia lui David” (scut antibalistic de rază medie, care va înlocui în timp actualele sisteme antiaeriene Hawk și Patriot) și „Săgeata” (un scut antirachetă de rază lungă destinat cu precădere interceptării rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune),

Peste 1.050 de rachete și proiectile au fost trase în ultimele zile asupra Israelului în cadrul ultimelor confruntări dintre evrei și palestinieni din Fâșia Gaza. Este cel mai mare atac cu rachete asupra Israelului, după ce armata israeliană a distrus o clădire din Gaza, considerată fief al mișcării Hamas. Oficialii militari israelieni susțin că 90% dintre acestea au fost interceptate cu succes de sistemul antirachetă Iron Dome.

Acest nou conflict „asimetric” dezvăluie, în același timp, disproporția dintre cele două tabere: rachetele israeliene, al căror cost poate ajunge până la 100.000 de dolari/interceptor distrug rachete artizanale ori katiușe trase de Hamas și care costă câteva sute de dolari bucata, informează Forbes.

În conflictul din Gaza, tactica luptătorilor Hamas (inclusă de Comisia Europeană pe lista organizațiilor teroriste) împotriva sistemului sofisticat al Israelului se bazează pe folosirea în masă a cât mai multor rachete ieftine și ușor de produs.

Conform BBC, Hamas dispune de un arsenal „uriaș”, alcătuit din nu mai puțin de 7 tipuri de rachete sol-sol, cu raze diferite de acțiune. Multe dintre acestea sunt rachete artizanale, create în diverse ateliere și depozite din Fâșia Gaza – un veritabil program de „industrie locală” dezvoltat, conform oficialilor israelieni, sub directa asistență a experților iranieni.

Despre „pragul de saturație” și cât poate rezista un scut antirachetă împotriva unui atac susținut?

Replica Israelului la atacurile Hamas a venit prin intermediul Iron Dome: un sistem de apărare antirachetă dezvoltat de firmele israeliene Rafael Advanced Defense Systems și Israel Aerospace Industries, cu sprijinul financiar și suportul tehnic al Statelor Unite.

Procesul de interceptare a rachetelor de către Iron Dome este cvasi-automatizat: în momentul când un astfel de proiectil apare pe radarele Iron Dome, unitatea de comandă a bateriei analizează traiectoria proiectilului și „decide” dacă ținta „merită” să fie interceptată. Sistem de lansare a interceptorilor Iron Dome situat la marginea orașului Ashdod, din sudul Israelului.

Fiecare sistem de lansare include 20 de interceptori Tamir, care au o rază de acțiune 40 de kilometri. În cazul în care racheta nu zboară drept și trebuie să „manevreze” în jurul țintei, această rază se scurtează, automat.

Costul unui interceptor variază între 20.000 și 100.000 de dolari. Comparativ, o rachetă artizanală Hamas are un „cost de fabricație” estimat între 500-600 de dolari.

Rachetele Al-Qassam sunt extrem de rudimentare: le lipsește orice fel de sistem de ghidare sau navigație: ele sunt, pur și simplu, lansate orbește, în salve, asupra țintelor (orașelor). Odată aflate în aer, totul se transformă într-o loterie.

Până acum, Iron Dome și-a dovedit eficiența în interceptarea proiectilelor Hamas. Dar, arată Forbes, Iron Dome, la fel ca orice alt sistem antirachetă are un „călcâi al lui Ahile”: existența unui așa-numit „prag de saturație” (număr maxim de rachete), de la care sistemul este copleșit și nu mai poate face față simultan tuturor amenințărilor. Odată depășit acest „prag critic”, vor exista rachete (sau proiectile) care vor trece „prin scut”.

De asemenea, aici intervine și un joc al numerelor: cât de repede și cât de multe rachete poate construi și lansa tabăra adversă, comparativ cu cât de repede le poți distruge sau cât de repede poți înlocui interceptorii trași cu unii noi.

Astfel, recentele atacuri ale Hamas pot fi privite, conform Forbes, și ca o tentativă a palestinienilor de a testa eventualele slăbiciuni ale Iron Dome și de a afla nivelul acestui prag de saturație. Peste o mie de rachete au fost trase din Gaza asupra sudului Israelului.

„Praștia lui David” și „Săgeata” Israelului – celelalte două sisteme antirachetă complementare Iron Dome.

Conform publicației de specialitate The Drive, Iron Dome este, de fapt, un sistem C-RAM (Counter Rockets, Artillery, Mortars), destinat cu precădere interceptării katiușelor și rachetelor cu rază scurtă de acțiune ori a proiectilelor de artilerie clasică (obuze sau mortiere).

Pentru amenințările cu rază medie și lungă de acțiune, inclusiv avioane, drone, sau rachete balistice cu rază medie și lungă de acțiune, Israelul are alte două sisteme separate, botezate „Praștia lui David” și „Săgeata”.

Un prim test „pe viu” al „Praștiei lui David” a avut loc în 2018 ca măsură de precauție împotriva unor rachete balistice de tip SS-21 lansate de forțele guvernamentale siriene împotriva forțelor rebele.

De menționat că progamul „Praștia lui David” este dezvoltat împreună cu firma americană Raytheon, care realizează și rachetele Patriot sau interceptorii folosiți în cadrul scutului de la Deveselu.

În luna februarie a acestui an, Israelul și SUA au anunțat colaborarea în cadrul unui programului comun de dezvoltare a noului sistem de apărare antirachetă Arrrow-4 („Săgeata-4”) ce include realizarea de noi interceptori antibalistici destinați a înlocui actualii interceptori Arrow-2 și Arrow-3, folosiți în cadrul scutului antirachetă destinat combaterii rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune ale Iranului.

Astfel, Israelul încearcă să-și dezvoltă un sistem de apărare antiaeriană stratificată desfășurată pe trei straturi distincte: „Săgeata” este destinată interceptării de rachete balistice cu rază medie și lungă, „Praștia lui David” (numită în Israel și „Bagheta Magică”) – pentru interceptarea rachetelor cu rază scurtă și medie și, în același timp, a avioanelor clasice, dronelor și a rachetelor de croazieră), în vreme ce Iron Dome e destinată interceptării katiușelor, obuzelor de artilerie și rachetelor cu rază mică de acțiune.

sursa: www.digi24.ro

Protest la Copanca: Localnicii refuză lumina furnizată de Chișinău

Locuitorii satului Copanca, din raionul Căușeni, au organizat un protest spontan pentru a bloca lucrările de instalare a pilonilor electrici efectuate de Compania Premier Energy. Protestul a avut loc la marginea localităţii, unde sătenii, mobilizaţi în grupuri şi deplasându-se cu maşini, au oprit echipele tehnice care efectuau lucrările, scrie regional.md.

Tensiunile au apărut în contextul unor nemulţumiri exprimate de comunitate faţă de proiectul care prevede conectarea localităţii Copanca la reţeaua electrică din dreapta Nistrului. Sătenii acuză lipsa de transparenţă şi consultare publică privind acest proiect, afirmând că nu li s-au oferit suficiente informaţii despre impactul lucrărilor asupra localităţii şi a mediului înconjurător.

Pentru a calma situaţia, la faţa locului au fost trimise aproximativ cinci echipaje de poliţie din raionul Căuşeni. Oamenii legii au încercat să medieze conflictul şi au îndemnat protestatarii la calm. “Respectăm dreptul cetăţenilor de a-şi exprima nemulţumirile, dar este important ca protestul să rămână unul paşnic. Vom face tot posibilul pentru a evita escaladarea situaţiei”, a declarat un reprezentant al poliţiei.

Compania Premier Energy nu a oferit încă o reacţie oficială la evenimentele din Copanca. Totuşi, potrivit informaţiilor publice anterioare, proiectul de conectare a localităţii la reţeaua electrică ar avea scopul de a îmbunătăţi infrastructura energetică şi de a asigura o furnizare mai stabilă a energiei electrice pentru locuitorii regiunii.

Protestul din Copanca evidenţiază importanţa implicării cetăţenilor în procesul decizional atunci când vine vorba despre proiecte de infrastructură de mare amploare. Evenimentele sunt în derulare, iar situaţia rămâne tensionată.

O femeie va plăti peste 200.000 lei amendă pentru un colet trimis din Israel în Moldova

Procuratura raionului Fălești a obținut o sentință de condamnare în privința unei femei în vârstă de 47 de ani, acuzate de tentativă de contrabandă cu substanțe psihotrope (art.27, art.248 din Codul penal), informează unica.md cu referire la un comunicat oficial

Judecătoria Bălți, sediul Fălești, a condamnat femeia, la o amendă de 4 125 de unități convenționale, echivalentul a 206 250 lei. Totodată, s-a dispus confiscarea și nimicirea substanțelor psihotrope, precum și plata cheltuielilor judiciare în valoare de 1 680 de lei.

Potrivit acuzării, inculpata, aflându-se în statul Israel, în perioada de timp până la data de 09 iunie 2022, a obținut și păstrat asupra sa 90 de comprimate, care conform expertizei judiciare reprezintă preparate medicamentoase, ce conțin brontizolam în cantitate totală de 0,0225 grame, substanță ce se atribuire la categoria substanțelor psihotrope. Femeia a încercat să le introducă pe teritoriul Republicii Moldova, expediindu-le printr-un colet. Substanțele au fost descoperite în cadrul unui control vamal efectuat la 17 iunie 2022, asupra coletului respectiv, expediat din Israel.

Inculpata și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată.

R. Moldova renunță la curentul furnizat de Centrala de la Cuciurgan, chiar dacă Rusia va relua livrările de gaze

R. Moldova va renunța la energia produsă de Centrala de la Cuciurgan, după ce „Gazprom” va relua livrările de gaze în stânga Nistrului, pentru că Federația Rusă nu-și respectă obligațiile contractuale și poate sista în orice moment aceste livrări, a declarat joi-seară prim-ministrul Dorin Recean, în cadrul unei emisiuni de la Pro TV, scrie ziarulnational.md.

Potrivit lui Recean, R. Moldova nu vrea să mai depindă în niciun fel de resursele energetice ale Rusiei, care sunt folosite în calitate de armă de șantaj.

„Noi trebuie să urmărim, în primul rând, stabilitatea livrărilor. Reluarea livrărilor de gaze în stânga Nistrului, indiferent de volum, nu înseamnă că ele nu pot fi stopate peste o lună-două sau peste trei luni, sau la fiecare două-trei săptămâni. După cum am observat, asta ne costă mult mai mult. Acum e important să ne adaptăm cu toții, să finalizăm construcția liniei electrice Vulcănești – Chișinău și, în felul acesta, să asigurăm securitatea livrărilor. După asta vom asigura și un cost optim pentru cetățenii R. Moldova”, a subliniat Recean.

Un nou contract de furnizare a energiei electrice cu Centrala de la Cuciurgan poate fi semnat doar dacă vor fi garanții ferme că aceste livrări de gaze nu vor fi întrerupte, doar că nimeni nu poate să ofere astfel de garanții. Premierul a amintit că acum este în vigoare un contract dintre „Moldovagaz” și „Gazprom” în privința livrării gazelor în stânga Nistrului, însă Rusia a oprit unilateral livrările de la 1 ianuarie 2025.

„Doar dacă avem garanții ferme că nu vor fi întrerupte livrările de gaze naturale, ceea ce nu văd posibil. Și nu văd cine ar putea să ofere astfel de garanții. Iar noi am observat că, dacă nu există astfel de garanții, atunci pe cetățeanul R. Moldova îl costă mai scump curentul electric”, a punctat Dorin Recean.

Grav accident la Cahul. Un mort și 4 răniți. Un bebeluș, internat la reanimare
Articolul anterior
Răzvan Simion și noua iubită, împreună la nunta lui Dani Oțil. Detaliul curios, observat de fani
Articolul următor