Tot mai multi refugiați care ajung în Capitală se plâng că nu pot obține ajutoare umanitare destinate ucrainenilor

08/03/2022

News

Tot mai mulți refugiați, care ajung în Chișinău, se plâng că nu pot obține ajutoare umanitare și pierd timp în căutarea mâncării. Ucrainenii spun că primesc refuz la haine și produse alimentare, întrucât acestea ar fi pentru centrele de plasament, scrie jurnal.md.

Împreună cu o familie din șase membri, Nina a fugit de război din Odessa. În Chișinău a găsit o locuință. Deoarece nu a reușit să ia cu ea mulți bani și nici nu voia să fie o povară pentru stăpânii apartamentului, a început să-și caute un post de muncă.

NINA, refugiată: „Practic, în fiecare anunț e scris că e obligatorie cunoașterea limbii române. Desigur, nu o cunoaștem. Apoi am mers și la piață să căutăm de lucru, dar la fel, fără succes.”

A decis să meargă la depozitul cu produse și lucruri de primă necesitate de la Moldexpo, despre care autoritățile spun că este deschis tuturor nevoiașilor.

NINA, refugiată: „Am explicat situația, că am fost cazați, dar avem nevoie de produse alimentare. Mi-au spus că zilele trecute ofereau produse, dar acum au puține și le păstrează doar pentru cei cazați la Moldexpo.”

La fața locului , jurnaliștii au primit însă cu totul alte informații.

PETRU GRECU, coordonator, Moldexpo: „În fiecare zi sunt donații. Atât de la persoane fizice, cât și de la agenți economici, cărora le mulțumim mult. Vedeți că depozitul e plin cu produse.”

O altă refugiată, Anna, a povestit pentru Jurnal TV că a pierdut trei ore la Moldexpo și încă o zi întreagă pe drumuri în căutarea produselor.

ANNA refugiată: „Mi-au spus că trebuie să stau la coadă, să primesc un permis și apoi voi putea intra ca să fiu ajutată. Am stat la coadă două ore pentru permis și am intrat pe teritoriu. Am prezentat permisul, documentele și am fost rugată să scriu o listă cu cele necesare. Un alt voluntar a luat lista și a mers la depozit. A lipsit vreo 40 de minute. A venit și a spus că nu oferă ajutor celor care nu stau la Moldexpo.”

Nici la alte adrese indicate de autorități femeia nu a putut primi ajutor.

ANNA, refugiată: „M-au ajutat niște oameni cu produse și lucruri pentru copii. -Deci, v-a fost dificil să primiți ajutor de la stat? Și nu ați mai găsit cum să o primiți? -Nu. Când am venit la depozit, mi-au arătat o foaie. Mi-au spus să merg la aceste adrese și acolo îmi vor oferi produse. E foarte departe. Am mers pe strada Milano, iar acolo era o casă. Ne-au spus că nu oferă nimic, doar primesc donații.”

Și voluntarii care fac donații spun că au observat că produsele stau mai mult neatinse. De exemplu, această voluntară a adus multă hrană și lucruri necesare pentru animalele refugiaților, întrucât în primele zile acestea lipseau.

LIDIA VINOGRADOVA, voluntară: „Hrană, cuști, pelinci, delicii pentru animalele de companie. Multe au fost. Am aduc totul aici. Inclusiv pastile stop-stres pentru pisici. În ziua următoare am fost martor al unei situații, în care o femeie cu pașaport ucrainean nu a primit nimic. La întrebarea mea au răspuns că nu oferă nimic, doar primesc donații.”

Autoritățile municipale susțin că nu oferă ajutoare persoanelor fizice.

BORIS GÂLCA șeful Direcției generale asistență socială și sănătate: „Toate ajutoarele se furnizează în egală măsură către toate centrele de plasament. Vin aici la Moldexpo și în baza actului de predare-primire primesc produsele în funcție de necesități sau alte bunuri de primă necesitate.”

Pentru a primi ajutor umanitar, responsabilii susțin că persoanele trebuie cazate în unul dintre centrele pentru refugiați create de municipalitate. În Chișinău și suburbii au fost create peste 17 mii de locuri pentru ucraineni.

sursa: www.jurnal.md

Resurse educaționale și produse de igienă menstruală pentru 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență

Cele 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență din Republica Moldova au fost echipate cu seturi de resurse educaționale și produse de igienă menstruală în cadrul unui eveniment public de donare organizat de UNFPA Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fiecare instituție a intrat în posesia unei boxe EduLife cu materiale educaționale interactive pentru lecțiile de dezvoltare a deprinderilor de viață și dispensere cu absorbante care vor fi instalate în blocurile sanitare din școli, cu acces gratuit pentru fete.

Investiția totală se ridică la cca 1,5 mln lei și este parte a programului „Conectăm tinerii cu piața muncii prin dezvoltarea deprinderilor de viață”, realizat de UNFPA Moldova în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și finanțat de către Agenția Austriacă pentru Dezvoltare din fondurile programului Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.

„Pregătind tinerii pentru viață le dezvoltăm abilități esențiale și îi susținem să devină cetățeni activi. Sunt convinsă că profesorii vor valorifica la maxim resursele incluse în boxele EduLIFE și vor contribui semnificativ la promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor”, a subliniat Galina Rusu, Secretară de stat, Ministerul Educației și Cercetării.

UE propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

În cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni aplicate împotriva Rusiei, Uniunea Europeană își propune să impună sancțiuni împotriva a 45 de petroliere rusești, 50 de persoane fizice și 30 de companii, transmite Agenția Bloomberg, citând documente în posesia cărora agenția a intrat. Potrivit documentelor, în cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni Comisia Europeană propune adăugarea pe listă a peste 50 de persoane fizice și aproape a 30 de persoane juridice, înghețându-le averile și introducând o interdicție de călătorie, scrie moldova1.md.

În plus, noul pachet include o interdicție asupra accesului a peste 45 de petroliere rusești în porturile europene și la serviciile europene. Sancțiunile vor afecta, de asemenea, companiile rusești implicate în transportul petrolului, precum și numeroși militari și directori de companii.

Printre altele, UE propune și introducerea de restricții comerciale împotriva a aproximativ unor organizații care ar ajuta Moscova să obțină tehnologiile necesare pentru a fabrica arme.

Potrivit documentelor, această listă include firme din Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, precum și din China și Hong Kong.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei.

Aceste sancțiuni se adaugă măsurilor impuse deja Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și măsuri privind vizele.

Sancțiunile economice sunt menite să aibă consecințe grave asupra Rusiei în urma acțiunilor sale și să contracareze în mod eficace capacitatea acesteia de a-și continua agresiunea.

Sancțiunile individuale vizează diferite persoane care fie sunt responsabile de sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, fie beneficiază de pe urma acestor acțiuni.

De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord ca răspuns la sprijinul acordat de aceste state Rusiei în contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei.

În plus, UE a impus sancțiuni împotriva unor persoane și entități având în vedere deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Rusia și, în special, în legătură cu moartea lui Alexei Navalnîi.

Potrivit Comisiei Europene, începând din februarie 2022, UE a interzis un total de peste 43,9 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost exportate în Rusia și un total de peste 91,2 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost importate din Rusia. Aceasta înseamnă că, în comparație cu volumul exporturilor și importurilor din 2021, în prezent sunt supuse embargoului 54 % din exporturi și 58 % din importuri.

Mecanismul de confiscare a bunurilor infracționale va fi perfecționat

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, prin care va fi îmbunătățit mecanismul de confiscare a bunurilor provenite din infracțiuni. Această inițiativă legislativă va consolida cadrul legal în domeniul urmăririi, identificării, confiscării și gestionării bunurilor infracționale, precum și responsabilitățile instituțiilor competente, așa cum stabilește Directiva (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, în premieră, va fi permisă confiscarea unor bunuri echivalente sau a valorii acestora în cazul în care bunurile vizate nu pot fi confiscate, inclusiv a beneficiilor obținute, chiar dacă persoana implicată nu mai poate fi trasă la răspundere penală. Totodată, în cazul infracțiunilor economice, de mediu, de terorism și abuz sexual asupra copiilor, vor fi analizate bunurile dobândite cu cinci ani înainte sau după săvârșirea faptei, deduse judecării pentru a fi supuse confiscării. Prevederea se va aplica inclusiv în situațiile în care persoana nu poate fi trasă la răspundere penală din cauza decesului, liberării de răspundere sau de pedeapsă penală. Un aspect important este și faptul că va fi permisă confiscarea bunurilor transferate către terți, dacă terțul cunoștea că scopul transferului era de a evita măsurile de confiscare, inclusiv atunci când persoana urmărită penal păstrează controlul asupra acestora.

În faza de urmărire penală, în situația în care bunurile imobile sechestrate pot fi abandonate intenționat de către persoana care le posedă, instanța, la solicitarea procurorului, le va transmite Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) pentru administrare. Totuși, când urmărirea penală se încetează, dar sunt bunuri ce urmează a fi confiscate, procurorul va solicita instanței acest lucru.

În etapa de judecare a cauzei, printre elementele noi este și faptul că procurorul poate solicita ARBI investigații suplimentare pentru identificarea bunurilor infracționale, atât înainte de transmiterea cauzei în instanța, cât și pe parcursul procesului în instanță. Judecătorul este cel care va dispune confiscarea bunurilor nu doar în caz de condamnare, dar și pentru încetare a procesului penal, dacă se aplică confiscare specială, extinsă sau de la terți.

În etapa executorie, procurorul va fi cel care va coordona procesul de executare, iar Serviciul Fiscal de Stat va executa hotărârile penale, asistat de ARBI și executorii judecătorești. ARBI va fi instituția care va ține evidența bunurilor sechestrate și confiscate, dar și va gestiona repatrierea bunurilor din afara țării, precum și aplicarea hotărârilor străine de confiscare.

Această măsură legislativă reprezintă un pas important în cadrul Planului de măsuri pentru deoligarhizare și în implementarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale 2023–2027, asigurând o mai mare eficiență în combaterea criminalității și în protejarea intereselor statului.