Tot mai mulți străini vin în Moldova în căutarea unui loc de muncă

21/01/2022

News

Biroul Migrație și Azil a elaborat un studiu amplu despre profilul migrațional al Republicii Moldova pentru anii 2018-2020. Autorii au decis să descrie nu doar fenomenul de emigrare, dar și cel de imigrare. În acest sens, în perioada anilor 2018-2020 numărul anual de străini care au imigrat în Moldova a înregistrat tendințe spre creștere (excepție fiind anul 2020 din cauza COVID-19).

Drept rezultat, în anul 2018 în țară au sosit 4 269 de străini, în anul 2019 – 4 857, în anul 2020 – 2 875 de imigranți, dintre care 2 511 s-au stabilit cu traiul în orașe și 364 în sate, comunică diez.md.

În perioada de analizată se observă o majorare semnificativă a ponderii celor sosiți în scop de muncă și pentru reîntregirea familiei. Dintre cei 12 001 imigranți sosiți în perioada menționată, 4 661 de oameni au venit cu scop de muncă, 4 269 – pentru reîntregirea familiei, 1 701 – la studii, 712 – cu alte scopuri, 318 – pentru activități religioase, 64 – pentru activități umanitare, 276 – de voluntariat.

Imigrează în Republica Moldova preponderent bărbați. În perioada menționată, s-a majorat proporția imigranților cu studii medii de specialitate/studii superioare/grade științifice de la 59,5 % în anul 2018 la 70,8 % în anul 2020.

Distribuția imigranților după țara de cetățenie relevă că în anul 2020, din numărul total de țări (98), cei mai mulți au sosit din Ucraina (22 %), Turcia (15 %) Federația Rusă (14,8 %) și România (13 %).

Părinții, îndemnați să supravegheze copiii atunci când fac fotografii la decorațiunile pascale din capitală

Primăria Municipiului Chișinău face apel către părinți, să supravegheze copiii minori, în perioada Sărbătorilor Pascale, când vor face poze la decorațiunile de sărbătoare, amplasate în sectoarele capitalei.

Solicitarea vine ca o asigurare, în contextul evitării oricăror incidente sau accidentări a minorilor.

Vă dorim să petreceți Sărbătoarea Învierii în liniște și pace, cu toți cei dragi alături!

Amintim că în spațiile publice din oraș au fost amenajate decorațiuni cu tematică pascală, care vor fi iluminate pe timp de noapte, odată cu conectarea iluminatului stradal, iar doritorii vor putea face poze cu familia, rudele și prietenii.

Se împlinesc 34 de ani de la primul Pod de Flori din 6 mai 1990! Visul românilor de a trece Prutul a devenit realitate

În urmă cu 34 ani, pentru o perioadă scurtă, între România și Moldova nu a existat graniță. La 6 mai, 1990, pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. Momentul s-a numit „Podul de flori”, iar astăzi se împlinesc 34 de ani de la acel eveniment, scrie libertytv.md.

Peste un milion de oameni au participat la eveniment, iar pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, frontiera a putut fi traversată fără acte. Podul semnifica frăţia, dorinţa de apropiere, istoria comună a celor două ţări. Această primă deschidere a graniţelor dintre România şi Republica Moldova s-a materializat în mii de flori aruncate în apa Prutului de pe ambele maluri.

În ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, locuitorilor din România li s-a permis să treacă Prutul fără pașaport și viză. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererâta, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești.

„Era o tensiune emoţională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alţii şi se regăseau după ani şi ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă şi a început să vină spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererâta stăteau încremeniţi. Aveau mari emoţii şi nu îndrăzneau să facă nici o mişcare până s-a aruncat un pererâtean în apă. După el au pornit şi ceilalţi. S-au întâlnit toţi la mijlocul Prutului şi au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut şi nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii. De aceea spun că par caraghioşi astăzi cei care ironizează Podul de Flori. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei”, declara într-un interviu în 2008, regretatul poet Grigore Vieru.

Al doilea „Pod de flori” a avut loc la 16 iunie 1991, ocazie cu care deja cetăţenii moldoveni au putut intra în România fără acte. Chiar dacă scopul re-unificării nu a fost atins atunci, momentul „Podurilor de flori” a reactivat multor oameni conştiinţa faptului că indiferent de ce parte a Prutului trăiesc, aparţin unui singur neam.

Podul de Flori s-a înscris în cronicile istoriei ca un eveniment foarte rar şi de o mare importanță, care ne spune că poporul român trăieşte pe ambele maluri ale Prutului în ciuda tuturor vitregiilor istorice.

Rapperului rus MC Doni i-a fost interzisă intrarea în Moldova. Motivul

Rapperului rus MC Doni i-au interzis intrarea în Republica Moldova. Artistul a făcut cale întoarsă de pe Aeroportul Internațional Chișinău, scrie newstv.md.

MC Doni urma să cânte la concertul organizat în Taraclia, dedicat aniversării a 211 de la întemeierea orașului. Artistul a intrat în Republica Moldova folosind un pașaport uzbec, dar acest lucru nu l-a ajutat, scrie presa.

Mai mult, pe canalele de Telegram a fost publicat un document emis de autoritățile țării noastre, în care este menționată decizia de refuz.

Ofițerul de presă al Poliției de Frontieră, Raisa Novițchi, a declarat că ”nu s-au întrunit condițiile de intrare în Moldova”.

Nu este pentru prima dată, când autoritățile de la Chișinău nu le permit artiștilor ruși să intre pe teritoriul Republicii Moldova. La sfârșitul anului 2023, cântărețul Irakli a fost întors de pe Aeroport. De asemenea, la data de 29 iulie 2022, Filip Kirkorov a făcut cale întoarsă.

Totodată, în vara anului 2023, celebrul artist sârb Goran Bregovic nu a fost lăsat să vină în Moldova, pentru a participa la festivalul „Gustar”. Poliția de Frontieră a precizat că interdicția a fost aplicată încă în anul 2022.