Trei avioane rusești de ultimă generație, doborâte de ucraineni în ultimele 24 de ore

Aviația rusă a pierdut patru avioane în ultimele 24 de ore, doborâte de sistemele antiaeriene ucrainene.

Este vorba despre un avion de atac la sol Suhoi Su-24 și alte trei aeronave de ultimă generație ale Moscovei: două avioane multirol Suhoi 30 și un avion avansat de vânătoare-bombardament Suhoi 34, conform ministerului ucrainean al Apărării, transmite Digi24.ro.

Pe rețelele sociale a apărut o înregistrare în care se vede un avion multirol Suhoi Su-30 rusesc lovit de o rachetă antiaeriană portabilă (Stinger, conform surselor ucrainene) și care, la scurt timp, se prăbușește pe un câmp. Cei doi piloți au reușit să se catapulteze.

O altă înregistrare publicată pe Twitter arată un alt avion Su-30 cu motorul în flăcări după ce a fost lovit de o rachetă antiaeriană. Nu se știe ce s-a întâmplat cu acest aparat și care a fost soarta piloților.

„Astăzi este o zi bună pentru armata ucraineană și o zi proastă pentru aviația rusă. Un avion Su-25, două Su-30 și un Su-34 s-au dus dracului”, se arată într-o postare publicată pe Twitter de ministerul ucrainean al Apărării.

Klaus Iohannis a anunțat când va pleca din funcție

Într-o declarație de presă susținută după ce Curtea Constituțională a anunțat alegerile prezidențiale, Klaus Iohannis a afirmat că decizia Curții a fost luată după ce documentele analizate în ședința CSAT au arătat că un stat extern s-a implicat și a influențat procesul electoral, în favoarea lui Călin Georgescu. El a explicat apoi ce va urma acestei decizii: după validarea parlamentarelor, va fi convocat noul Parlament și vor fi și consultări cu partidele, în urma cărora se va constitui noul Guvern, care va stabili datele la care se vor desfășura noile alegeri prezidențiale. El va rămâne în funcție „până la depunerea jurământului de președinte nou ales”, scrie digi24.ro

Curtea Constituțională a României a decis să anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm. Este o situație nemaiîntâlnită până acum și cred că este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici. La scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale, am primit semnale, la început doar telefonice, de la servicii că anumite lucruri sunt ciudate. Am dispus imediat să se aprofundeze, să se verifice tot ce poate fi verificat, și în scurt timp am primit informările scrise. Am fost foarte îngrijorat de ce am citit acolo și am convocat de urgență ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Acolo am avut patru materiale, de la SRI, de la SIE, de la STS și de la Ministerul Afacerilor Interne, materiale pe care între timp majoritatea le cunoașteți. CSAT a luat act de aceste materiale, le-a discutat, și concluziile au fost grave. Am dat un comunicat în sinteză a chestiunilor care au fost găsite atunci.

Un candidat a beneficiat nelegal de promovare electorală masivă în cele 2 zile când, conform legii, acest lucru este interzis, sâmbăta de dinaintea alegerilor și chiar în ziua alegerilor. Acest lucru încalcă legislația electorală.

Același candidat a declarat cheltuielile pentru campania lui zero, cu toate că a derulat o campanie foarte sofisticată. Mai mult, am primit informațiile de la servicii că această campanie a acestui candidat a fost sprijinită dintr-un stat străin de interesele României. Toate acestea sunt lucruri grave. La puține zile după aceea, un grup relevant, un grup mare de organizații neguvernamentale mi-a cerut declasificarea și publicarea tuturor materialelor care au ajuns în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. După discuții cu conducerile instituțiilor care au întocmit aceste materiale, s-a convenit declasificarea lor și publicarea. Așa, toată lumea a putut să vadă ce s-a discutat în ședința CSAT. Este important de reținut că CSAT nu are atribuții în domeniul alegerilor, dar semnalele care au parvenit CSAT, că această campanie a fost sprijinită ilegal din afara României, ne-a dus la concluzia că aici avem de-a face cu o chestiune de securitate națională și asta este tema Consiliului Suprem de Apărare a Țării. După mai multe contestații din diverse părți trimise către Curtea Constituțională, astăzi Curtea Constituțională a decis că se anulează toată procedura alegerilor Președintelui.

Reacția Kremlinului după anularea alegerilor din România

Pe contul de X atribuit celebrului propagandist și ideolog al „lumii ruse” Aleksander Dughin sunt mai multe reacții după decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din România, scrie adevarul.ro.

Filosoful Aleksandr Dughin, unul dintre creatorii ideologiei imperiale implementate de președintele rus Vladimir Putin, a reacționat pe contul său X după decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din România.

”În România asistăm la primul episod al insurecției Europei totalitare liberale Soroş/Schwab împotriva Americii lui Trump. Se poate întâmpla ca dictatorii ultraliberali din UE să înfrunte atât SUA în Vest, cât și Rusia în Est”, a scris Dughin.

Filosoful susține că adversarii valorilor tradiționale reprezintă o mică minoritate în comparație cu majoritatea absolută a celor care le susțin.

” Dar ei persistă și se străduiesc să își salveze puterea ideologică globală cu orice preț. Aceasta este mlaștina globală – elitele liberale corupte. Europa de Est, în general, este în favoarea valorilor tradiționale. Europa de Vest este divizată. Elitele UE sunt necondiționat împotriva valorilor tradiționale. SUA și Rusia sunt în favoarea acestora. Clubul multipolar este cu siguranță și el în favoarea lor”, a mai menționat Aleksandr Dughin.

Recent, Călin Georgescu, candidatul pro-rus la alegerile prezidențiale anulate recent, suspectat ca a beneficiat de ajutorul Rusiei în campania electorală online, a afirmat ca s-a întâlnit de mai multe ori cu Aleksandr Dughin. Mai mult, independentul a admis ca a călătorit de mai multe ori în Rusia.

10 morţi şi 24 de răniţi după atacul Rusiei asupra orașului ucrainean Zaporojie

Bilanţul atacului Rusiei de vineri seara asupra oraşului Zaporojie, centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume din sudul Ucrainei, a crescut la 10 morţi şi 24 de răniţi, între care trei copii, au anunţat serviciile de urgenţă ucrainene, citate de AFP, preluat de Agerpres citat de digi24.ro.

„Zaporojie.10 persoane”, au transmis serviciile de salvare naţionale pe contul lor de Telegram, adăugând că „a fost stins incendiul de la clădirea staţiei de service auto şi de la cele şase maşini”. Ivan Fiodorov, guvernatorul regiunii Zaporojie, a indicat pe Telegram un bilanţ de 24 de răniţi, între care o „fetiţă de numai patru luni”, precum şi alţi doi copii, între patru şi respectiv 11 ani.

La scurt timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Moscova că nu doreşte o „pace reală”. „Miile de lovituri de acest tip efectuate de Rusia în timpul acestui război arată clar că Putin nu are nevoie de o pace reală”, a reacţionat Zelenski într-un mesaj pe Telegram. Preşedintele ucrainean a evocat şi lovitura din aceeaşi zi asupra asupra Krivoi Rog (centrul Ucrainei), oraşul său natal: „17 persoane au fost rănite. Două dintre ele au decedat între timp”, a explicat el în declaraţie.

Printre răniţi se află şi un „băieţel de 6 ani”, potrivit lui Oleksandr Vikul, şeful administraţiei militare din Krivoi Rog, într-un mesaj pe Telegram. Preşedintele Zelenski urmează să se deplaseze la Paris în acest weekend pentru ceremoniile dedicate redeschiderii Catedralei Notre-Dame, a declarat pentru AFP un înalt responsabil ucrainean, unde el speră să se întâlnească cu preşedintele ales al SUA, Donald Trump.

Zelenski a afirmat în repetate rânduri că Ucraina nu ar fi în măsură să respingă avansul trupelor ruse fără sprijinul SUA, iar Kievul se teme că Trump va încerca să-l forţeze să accepte condiţii de pace favorabile Rusiei. Această serie de lovituri intervine după săptămâni de escaladare în războiul care durează de aproape trei ani, Moscova intensificându-şu atacurile asupra infrastructurii energetice la început de iarnă.

Alertă la Tiraspol. Focuri de artificii, confundate cu explozii
Articolul anterior
Gazul s-a scumpit și în stânga Nistrului. Cât plătesc transnistrenii pentru un metru cub de gaze naturale
Articolul următor