Ministerul Afacerilor Externe confirmă expulzarea a trei diplomați ruși. Nota prin care trei angajați ai Ambasadei Ruse au fost declarați persoane indezirabile a fost transmisă ambasadorului Oleg Ozerov, convocat la MAE, transmite IPN.
„Decizia autorităților moldovenești are la bază dovezi clare privind desfășurarea de activități contrare statutului diplomatic pe teritoriul Republicii Moldova. Diplomații respectivi urmează să părăsească țara”, precizează MAE.
Decizia MAE vine după ce după ce directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, a dezvăluit că misiunea diplomatică, sub coordonarea serviciilor speciale ruse, l-a ajutat pe deputatul Alexandr Nesterovschi, condamnat la 12 ani de închisoare, să se refugieze în regiunea transnistreană.
Ambasada Federației Ruse va rămâne cu 6 diplomați la Chișinău și 15 persoane din stafful tehnic.
Ultimul diplomat rus care a fost expulzat din Moldova este Dmitri Kelov, acuzat de autoritățile moldovene că a desfășurat „activități incompatibile cu statutul său diplomatic”. Expulzarea lui a venit imediat după perchezițiile din Parlament și Poliția de Frontieră.
De ce nu apare Rusia pe lista țărilor vizate de tarifele lui Donald Trump
Președintele Donald Trump a anunțat, miercuri, planuri de extindere a tarifelor reciproce, spunând că SUA sunt „jefuite” de alte națiuni. Printre cele 180 de țări, inclusiv aliați ai SUA, care sunt acum lovite de tarife de represalii, nu se numără și Rusia, scrie digi24.ro.
După anunțul lui Trump, un oficial de la Casa Albă i-a spus jurnalistei Jasmine Wright de la NOTUS că Rusia „nu se află pe această listă, pentru că sancțiunile din războiul din Ucraina au adus deja comerțul dintre cele două țări la zero”, potrivit Newsweek.
Ucraina sfâșiată de război se va confrunta cu un tarif de represalii de 10%. În plus, pe lista lui Trump se află și mulți alți foști sateliți și republici sovietice.
Belarus, Cuba și Coreea de Nord, alte țări care se confruntă cu sancțiunile SUA, nu au fost nici ele afectate de tarife reciproce.
Totuși, Iranul și Siria, care se confruntă și cu embargouri și sancțiuni grele, au fost lovite miercuri de tarife suplimentare de 10 și, respectiv, 40%. Rusia încearcă să elimine sancțiunile occidentale impuse în urma invaziei sale asupra Ucrainei, care au provocat daune substanțiale economiei sale. Uniunea Europeană a descris propriile sale sancțiuni extinse împotriva Rusiei drept „masive și fără precedent”.
Sancțiunile SUA împotriva Rusiei
Începând din timpul administrației fostului președinte Joe Biden, SUA au impus o gamă largă de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la invazia sa din Ucraina, amestecul în alegerile străine, atacurile cibernetice și încălcările drepturilor omului.
Aceste măsuri vizează sectoare cheie ale economiei ruse, inclusiv energia, finanțele, apărarea și tehnologia. Băncile majore din Rusia au fost separate de sistemul financiar global, activele oligarhilor ruși au fost înghețate, iar controalele exporturilor au restricționat accesul la tehnologiile critice. Sancțiunile s-au concentrat și asupra persoanelor apropiate președintelui Vladimir Putin, cu scopul de a face presiuni asupra Kremlinului prin izolarea elitei sale politice și economice.
În coordonare cu aliații din Europa și Asia, SUA au extins aceste sancțiuni din 2022, încercând să slăbească capacitatea Rusiei de a-și finanța eforturile de război, sprijinind în același timp Ucraina prin ajutor militar și financiar. Senatorii Lindsey Graham, un republican din Carolina de Sud, și democratul din Connecticut Richard Blumenthal sunt principalii sponsori ai unui proiect de lege bipartit care ar impune noi sancțiuni primare și secundare împotriva Rusiei și a entităților care susțin agresiunea lui Putin dacă Moscova nu se angajează în discuții de pace sau subminează suveranitatea Ucrainei.
Pe fondul îngrijorărilor că administrația Trump ar oferi Moscovei un avantaj în negocierile de pace, proiectul de lege sponsorizat de 25 de republicani și 25 de democrați semnalează un consens între partide împotriva agresiunii lui Putin. Proiectul de lege include impunerea de tarife de 500% asupra mărfurilor importate din țările care cumpără petrol, gaze, uraniu și alte produse rusești. Duminică, Trump a promis, de asemenea, că va impune „tarife secundare” națiunilor care cumpără petrol din Rusia dacă Moscova nu va accepta o încetare a focului în Ucraina.
Criza demografică din Italia s-a accentuat: Populația îmbătrânește, iar nașterile sunt la un minim fără precedent
Criza demografică din Italia s-a accentuat în cursul anului 2024, în contextul în care numărul naşterilor a atins un minim fără precedent, iar migraţia s-a accelerat şi populaţia a continuat să scadă, conform unui anunţ făcut luni de Biroul naţional de statistică ISTAT, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Natalitatea în scădere continuă a Italiei este considerată deja o urgenţă naţională, dar în pofida promisiunilor că va deveni o prioritate făcute de premierul Giorgia Meloni şi de premierii dinaintea ei, prăbuşirea nu a fost oprită.
În 2024 Italia a înregistrat cu aproximativ 281.000 mai multe decese decât naşteri, iar numărul populaţiei a scăzut cu 37.000 de persoane, ajungând la valoarea de 58,93 milioane de locuitori, tendinţă negativă ce se menţine de un deceniu. Din 2014 şi până în 2024 populaţia Italiei s-a micşorat cu aproape 1,9 milioane de oameni – mai mulţi decât numărul de locuitori din Milano, cel de-al doilea oraş ca mărime al ţării, sau decât locuitorii întregii regiuni Calabria.
Cei 370.000 de copii născuţi în 2024 marchează cel de-al 16-lea an consecutiv de declin şi reprezintă cel mai mic număr de naşteri înregistrat de la unificarea Italiei în 1861 – cu 2,8% mai mic decât în 2023 şi respectiv cu 35,8% mai mic decât se înregistra în 2008 (ultimul an când Italia raporta o creştere a numărului de naşteri).
Rata fertilităţii, ce măsoară numărul mediu de copii pe care-i naşte fiecare femeie aflată la vârsta fertilităţii, a scăzut de asemenea la un nivel fără precedent de 1,18, cu mult mai puţin de rata de 2,1 necesară pentru a menţine o populaţie stabilă. Recordul negativ anterior în ceea ce priveşte rata fertilităţii femeilor din Italia era de 1,19 copii/femeie şi a fost înregistrat în 1995.
Cele 651.000 de decese înregistrate în 2024 semnalează în sfârşit revenirea Italiei la un nivel de mortalitate similar celor înregistrate înainte de pandemia COVID-19.
Speranţa de viaţă în Italia a urcat însă la 83.4 ani, cu aproape 5 luni mai mult decât speranţa de viaţă înregistrată în 2023.
Anul trecut s-au mutat în afara graniţelor Italiei un număr de 191.000 de cetăţeni italieni, cu 20% mai mulţi faţă de anul 2023, dar conform ISAT, responsabilă de această creştere statistică accentuată este o modificare legislativă care impune amenzi cetăţenilor italieni care nu s-au înregistrat oficial ca expaţi în noua lor ţară de reşedinţă.
Străinii au reprezentat 9,2% din totalul populaţiei Italiei în 2024, adică 5,4 milioane de persoane, cu 3,2% mai mulţi decât în 2023. Majoritatea cetăţenilor străini trăiesc în partea de nord a Italiei.
Subliniind problema îmbătrânirii rapide a populaţiei din Italia, ISTAT precizează că aproape 1 din 4 italieni are vârsta de peste 65 de ani, în timp ce numărul centenarilor a atins un nivel record de 23.500.
Incident șocant în România: O elevă de 16 ani și-a lovit profesoara la școală. Femeia a ajuns la spital
O elevă în vârstă de 16 ani de la un centru școlar din județul Bistrița-Năsăud, România, și-a lovit profesoara în pauza dintre cursuri, la școală. Femeia a ajuns la spital, iar adolescenta a fost reținută pentru 24 de ore, scrie digi24.ro.
Incidentul s-a petrecut la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Beclean din județul Bistrița-Năsăud. Elevii se aflau în timpul pauzei dintre cursuri, în momentul în care fata de 16 ani, aparent fără un motiv anume, ar fi agresat fizic o profesoară în vârstă de 30 de ani.
Eleva a fost reținută pentru 24 de ore, fiind acuzată de lovire sau alte violențe. Fata a fost introdusă în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Bistrița-Năsăud. Vineri, ea va fi prezentată Parchetului de pe lângă Judecătoria Beclean pentru luarea altor măsuri preventive. În urma agresiunii, cadrul didactic a fost dus la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate. Profesoara era conștientă, însă avea lovituri în zona capului. Ulterior, după ce a primit îngrijiri medicale de specialitate, a fost externată, iar acum se află în afara oricărui pericol.
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Beclean este o instituție de învățământ special, care oferă servicii educaționale și terapeutice elevilor cu cerințe educative speciale din orașul Beclean și localitățile învecinate.
