Trei morți într-un accident de la Cluj unde este implicat un microbuz din Moldova

07/04/2025

News

Trei persoane și-au pierdut viața, iar alte cinci au fost rănite într-un accident produs în această dimineață în județul Cluj din România. Victimele se deplasau cu un microbuz înmatriculat în Republica Moldova, care s-a ciocnit cu autocamion, transmite IPN.

Publicația ziarulclujean.ro scrie că accidentul s-a produs pe DN1 C, pe raza localității clujene Câțcău, în jurul orei 06.00. La fața locului au ajuns mai multe echipaje de pompierii, poliție și ambulanțe. Trei dintre victime au rămas încarcerate în microbuz. Este vorba despre o femeie și doi bărbați care nu au mai putut fi salvați.

Alte cinci persoane din microbuz, printre care și un copil de aproximativ un an, au fost transportate la spital. Sursa citată scrie că toate persoanele din microbuz sunt din Republica Moldova.

Primele date arată că șoferul microbuzului a adormit, iar autovehiculul a ajuns pe contrasens. Impactul s-a produs într-o curbă periculoasă, microbuzul ciocnindu-se cu au autoutilitară condusă de un bărbat de 52 de ani din județul Mureș.

Contactați de IPN, reprezentanții Biroului de presă al Ministerului Afacerilor Externe au precizat că sunt în proces de documentare și vor reveni cu detalii.

Putin se va întâlni cu trimisul special Stive Witkoff

Vladimir Putin va purta discuții cu trimisul special prezidențial al SUA, Steve Witkoff, care a sosit astăzi, 11 aprilie, în Rusia. Despre aceasta a relatat secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov. Potrivit acestuia, părțile ar putea discuta despre o posibilă întâlnire între Vladimir Putin și Donald Trump, precum și despre soluționarea conflictului ruso-ucrainean, transmite komersant.ru

„Bineînțeles, Witkoff, în calitate de reprezentant special al președintelui Trump, va aduce informații lui Putin de la președintele său. Putin va asculta asta. Discuțiile vor continua asupra anumitor aspecte ale reglementării ucrainene. Aceasta este o oportunitate bună pentru a-i transmite lui Trump preocupările Rusiei”, a declarat Dmitri Peskov reporterilor.

În același timp, el a cerut să nu se aștepte la „rezultate inovatoare” în urma vizitei lui Steve Witkoff. „Există un proces de normalizare a relațiilor și de căutare a soluțiilor pentru a intra pe o traiectorie de reglementare în jurul Ucrainei”, a explicat Peskov.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a menționat că întâlnirea va dura atât timp cât va avea nevoie Vladimir Putin. „Federația Rusă și Statele Unite își continuă munca minuțios, părțile își comunică reciproc pozițiile”, a subliniat Dmitri Peskov.

Întâlnirea anterioară dintre Steve Witkoff și Vladimir Putin a avut loc la Kremlin, pe 13 martie. După cum a relatat Kremlinul, președintele rus i-a transmis lui Donald Trump „semnale suplimentare” prin intermediul trimisului special american.

Astăzi, 11 aprilie, Steve Witkoff a sosit la Sankt Petersburg. El sa întâlnit cu Reprezentantul Special al Președintelui pentru Investiții și Cooperare Economică, Șeful Fondului Rus de Investiții Directe, Kirill Dmitriev.

GĂGĂUZIA: Au fost documentate 140 000 de persoane, vizate în dosar pentru că ar fi primit bani de alegeri

Șeful Adunării Populare de la Comrat acuză autoritățile de la Chișinău că ar face presiuni asupra Găgăuziei. Dmitri Constantinov s-a arătat indignat, la o conferință de presă, că numeroși localnici sunt chemați să se prezinte în fața oamenilor legii, pentru a răspunde dacă au primit bani în campania electorală să voteze pentru un anumit candidat, transmite corespondentul IPN din UTA Găgăuzia.

Potrivit lui Constantinov, „niciun locuitor din Găgăuzia nu a primit bani pentru vot”, iar plățile le sunt oferite cu titlu de „ajutor suplimentar din fondul Federației Ruse, ceea ce nu este ilegal”.

Surse din cadrul Direcției de Poliție a Găgăuziei au confirmat pentru IPN desfășurarea acțiunilor de documentare: „De joi au fost documentate 140 000 de persoane, vizate în dosar pentru că ar fi primit bani de alegeri”.

Reprezentanții Poliției au precizat că acei cetățeni, care au fost vizitați de oamenii legii, nu au răspuns ori nu erau acasă, vor primi pe adresa unde trăiesc o citație în care sunt indicate data, ora și locul unde trebuie să se prezinte, iar în caz de absență, se va întocmi un proces-verbal.

Estonia a reținut un petrolier care se îndrepta spre Rusia

Forțele navale estone au reținut și s-au urcat la bordul unui tanc petrolier care se îndrepta spre Rusia și care se află sub sancțiunile UE, acuzându-l că navighează ilegal fără un pavilion de țară valid, relatează Reuters.

Nava „Kiwala” se află sub sancțiunile europene din februarie, în contextul măsurilor introduse de UE împotriva „flotei din umbră” a Rusiei, un termen folosit de statele occidentale pentru vasele care, susțin ele, sunt utilizate de Moscova pentru a eluda sancțiunile internaționale.

Kiwala se îndrepta spre Rusia în momentul confiscării, arată datele MarineTraffic. Nava avea pavilion de Djibouti, dar un oficial din cadrul Autorității estone de transport a dezvăluit că Djibouti a negat că ar fi înregistrată acolo.

„Dis-de-dimineață, marina estonă a reținut o navă sancționată, fără pavilion național”, a declarat premierul eston Kristen Michal într-o postare pe platforma X.

„Estonia ia foarte în serios activitățile suspecte din Marea Baltică”, a adăugat oficialul.

Când a inclus nava în registrul de sancțiuni în februarie, UE a afirmat despre aceasta că a fost implicată în transportul de petrol rusesc „practicând în același timp practici maritime neregulamentare și de mare risc”.

„Din cauza suspiciunii că nava nu are pavilion, autoritățile estone au reacționat. Echipajul și căpitanul au cooperat”, a precizat Kristjan Truu, director al Diviziei maritime din cadrul Autorității estone de transport.

Truu a menționat că în operațiune au fost implicate nave și elicoptere ale forțelor navale și că nava este inspectată în timp ce Estonia poartă discuții cu Djibouti pentru a confirma detaliile.

Nu au fost raportate daune la nivelul cablurilor submarine sau altor echipamente. În ultimii ani, țările din regiune au acuzat Moscova că folosește nave pentru a deteriora infrastructura submarină din Marea Baltică.

În ianuarie, în cadrul unui summit cu aliații din regiune, secretarul general Mark Rutte a anunțat că NATO va întări protecția infrastructurii critice în cadrul „Baltic Sentry” (Santinela baltică), care va spori prezența militară a alianței în Marea Baltică și le va permite aliaților să răspundă la actele destabilizatoare, după cum explica NATO într-un comunicat de presă emis după reuniunea de la Helsinki.