Trei proteste simultane în fața Parlamentului

19/12/2024

News

Proteste în fața Parlamentului, pe 19 decembrie. La manifestații au ieșit mai mulți agricultori, reprezentanți ai Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, printre care angajaţi din învăţământ şi ştiinţă. Ultimilor li s-au alăturat angajații Serviciului Hidrometeorologic de Stat. Menționăm că pe 19 decembrie, deputații s-au întrunit în ședință plenară începând cu ora 10:00. Corespondentul NewsMaker Ecaterina Dubasova se află în fața Parlamentului și transmite live manifestațiile, scrie newsmaker.md.

foto: www.nm.md

Ce solicită Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova:

– stabilirea salariului minim pe țară în mărime de 6 mii lei începând cu 1 ianuarie 2025;

– alocarea a 50 de milioane de lei pentru asigurarea la tratament balneosanatorial;

– majorarea cu 35% a valorilor de referință de bază pentru cadrele non-didactice și didactice.

Ministrul Educației Dan Perciun a declarat, pe 18 decembrie, că Guvernul a decis adoptarea unor măsuri salariale adiționale pentru stimularea cadrelor didactice și a performanței în educație. Astfel vor fi acordate sporuri majorate pentru profesorii care au obținut grade didactice și managerii instituțiilor de învățământ care dețin grade manageriale.

Ce solicită Serviciul Hidrometeorologic de Stat:

– salarii mai mari;

– bonusuri.

Ce solicită agricultorii:

– aprobarea urgentă a proiectului de lege cu privire la secetă;

– prelungirea licențierii importului cerealelor și oleaginoaselor până la 31 decembrie 2025;

– achitarea datoriilor la subvenții pentru 2023;

– restituirea accizelor fermierilor pentru 2024;

– elaborarea unui mecanism de garanții de creditare și refinanțare pentru anul agricol 2025.

Pe 18 decembrie, Ministerul Agriculturii a declarat că procesul de prelungire a licențierii importului de cereale și oleaginoase este deja în desfășurare și că măsura se află în atenția autorităților. Ministerul a mai explicat că subvențiile sunt acordate după finalizarea investițiilor, iar procesul de plată poate dura, fiind dependent de fondurile disponibile. În cazul în care resursele alocate sunt epuizate, restanțele vor fi incluse în bugetul anului 2025. Instituția a recunoscut importanța restituirii accizelor pentru fermieri și a asigurat continuarea discuțiilor cu Ministerul Finanțelor pentru implementarea acestei măsuri.

Noi mașini de contrabandă din Belgia, Marea Britanie, Italia și Franța, de 7 mil de lei, ridicate. 44 de percheziții și două persoane reținute

Polițiștii de frontieră din cadrul Direcției investigare criminalitate transfrontalieră de comun cu angajații Direcției urmărire penală, cu suportul ofițerilor Direcției acțiuni speciale la frontieră a IGPF, sub conducerea procurorilor PCCOCS, anunță cercetarea a doi bănuiți, după ridicarea a nouă mașini estimate la 7.000.000 lei, într-un dosar de contrabandă, anunțat în iulie 2024, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Acestea ar fi fost aduse ilegal în Moldova din 2021 până în prezent din Belgia, Marea Britanie, Italia și Franța – cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală – care de fapt certificau tehnic și juridic alte mașini defecte din Moldova. Totuși, în cursul acestei săptămâni, urmare a mandatului judecătoresc solicitat de procurorii PCCOCS, polițiștii de frontieră au desfășurat 44 de percheziții în Chișinău, Dubăsari, Criuleni, Cantemir, Leova, Telenești – inclusiv la bănuiți – de unde au fost ridicate mașinile de contrabandă de model Land Rover, Range Rover și Mercedes.

Totodată, de la bănuiți au fost ridicate acte pentru mijloace de transport, telefoane mobile, sume de peste 85.000 euro, 4.500 lire sterline și 90.000 lei, date cu privire la transferuri bancare între membrii grupului criminal, cartele bancare, armă cu țeavă lungă cu amortizor și aproape 200 cartușe deținute ilegal.

Pentru investigarea acestui dosar penal, autoritățile de drept din Moldova cooperează cu agenția europeană Europol, cât și cu autoritățile din Franța și din Marea Britanie (unde au fost reținuți și sunt investigați doi cetățeni ai Moldovei din cadrul aceluiași grup infracțional). Cei patru cercetați pe dosar în Moldova și Marea Britanie au vârste cuprinse între 29 și 39 de ani. O parte din aceștia au fost în conflict cu legea în Belgia (într-un dosar de furt, rezultat în pedeapsa cu închisoarea de peste un an), precum și în Moldova – pentru huliganism, escrocherie, fals în declarații, contrabandă și migrație ilegală (ultima cauză fiind deferită justiției de procurorii PCCOCS și care a rezultat în sentință judecătorească).

În ceea ce-i privește pe alți membri ai acestui grup criminal organizat – pe lângă cei doi bănuiți cercetați acum – Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) le-a prezentat învinuirea la trei persoane. Urmărirea penală în privința persoanelor continuă, timp în care acestea beneficiază de garanțiile procedurale și prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Aprobat de Guvern: Plățile aferente pentru gradele didactice ale profesorilor vor fi majorate de anul viitor

De la 1 ianuarie 2025, vor fi majorate plățile aferente pentru gradele didactice ale profesorilor și educatorilor, gradele manageriale, dar și clasele de salarizare pentru metodiștii și conducătorii de cerc din grădinițe. Modificările aprobate astăzi în cadrul ședinței de Guvern au fost prezentate de ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun în cadrul unei conferințe de presă, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

„În urma discuțiilor cu sindicatele, Guvernul a decis adoptarea unor măsuri salariale adiționale pentru stimularea cadrelor didactice și a performanței în educație. Astfel vor fi acordate sporuri majorate pentru profesorii care au obținut grade didactice și managerii instituțiilor de învățământ care dețin grade manageriale”, a menționat Dan Perciun.

După adoptarea de către Parlament a măsurilor suplimentare, salariul cadrelor didactice care dețin grade se va majora cu până la 15.2%, față de anul curent, în funcție de gradul deținut. De cele mai mari majorări – cu până la 2016 lei, vor beneficia deținătorii gradului didactic superior.

Creșteri salariale pentru cadrele didactice

Cadre didactice fără grad:
În 2024, salariul de bază a fost de 8.568 lei și putea ajunge la 10.222 lei cu sporul de performanță și sporul specific. În 2025, salariul va începe de la 9.200 lei și va putea ajunge până la 10.780 lei, marcând o creștere între 632 și 758 lei lunar (7,4%-7,6%).
Cadre didactice cu gradul II:
Salariul de bază în 2024 a fost de 9.718 lei, iar cu cu sporul de performanță și sporul specific putea atinge 11.402 lei. În 2025, salariul va porni de la 11.025 lei și va ajunge până la 12.970 lei, cu o creștere între 1.307 și 1.568 lei lunar (13,4%-13,8%)
Cadre didactice cu gradul I:
În 2024, salariul de bază a fost de 11.029 lei, iar cu sporul de performanță și sporul specific.putea ajunge la 12.975 lei. În 2025, salariul de bază va fi cuprins între 12.675 lei și 14.950 lei, ceea ce înseamnă o creștere între 1.646 și 1.975 lei lunar (14,9%-15,2%).
Cadre didactice cu grad superior:
Salariul de bază în 2024 a fost de 12.570 lei, iar cu sporul de performanță și sporul specific putea atinge 14.824 lei. În 2025, acesta va varia între 14.250 lei și 16.840 lei, cu o creștere între 1.680 și 2.016 lei lunar (13,4%-13,6%).

Majorări pentru gradele manageriale

Valoarea sporurilor pentru gradele manageriale se va majora:

Gradul II: de la 300 lei la 1.000 lei;
Gradul I: de la 600 lei la 1.500 lei;
Grad superior: de la 1.000 lei la 2.000 lei.

În prezent, 1.374 de persoane dețin grade manageriale:

1.083 – gradul II,
221 – gradul I,
70 – grad superior.

În prezent circa 77% dintre profesori și 53% dintre educatorii de grădinițe dețin grade didactice. În total vor beneficia de majorarea gradelor didactice aproximativ 30.000 de persoane.

Totodată, clasa de salarizare a metodiștilor și a conducătorilor muzicali se va majora de la 52 la 56.

Creșterile salariale aprobate de Guvern urmează majorării de 15% a valorii de referință a salariilor cadrelor didactice, măsură aplicată în 2024.

*Calculele sunt realizate luând în considerare o vechime în muncă de 2-5 ani pentru gradul II, 10-15 ani pentru gradul I și peste 20 de ani pentru gradul superior.

Mai mulți lucrători de la Facebook dau în judecată Meta, după ce au fost diagnosticați cu tulburări de anxietate sau de depresie

Peste 140 de moderatori de conținut ai Facebook din Kenya dau compania americană în judecată, după ce au fost diagnosticați cu sindrom de stres post-traumatic (PTSD), scrie adevarul.ro.

Moderatorii diagnosticați cu PTSD dau în judecată compania Meta, părintele Facebook, după ce au fost expuși în mod excesiv la materiale care conțin crime, sinucideri, pornografie infantilă, abuzuri și acte de terorism, potrivit The Guardian.

Aceștia lucrau între 8-10 ore zilnic în cadrul unei companii din Kenya, care avea contract cu Facebook. Potrivit doctorului Ian Kanyanya (directorul secției de sănătate mentală de la Spitalul Național Kenyatta din Nairobi), moderatorii au fost diagnosticați cu PTSD, tulburări de anxietate sau de depresie.

Diagnosticurile sunt acum parte din procesul intentat împotriva companiei-mamă a Facebook, Meta, și Samasource Kenya, o companie de externalizare care a realizat moderarea conținutului pentru Meta folosind lucrători din toată Africa.

Ba chiar, în timpul programului, unii angajați au leșinat, vomitat sau fugit de la birou după ce au fost expuși la materiale ce conțineau necrofilie, autoagresiune sau acte de cruzime.

Cazul de față scoate la iveală costurile umane în moderarea conținutului de pe rețelele sociale, fiind folosiți oameni din zone sărace ale lumii pentru a duce la capăt această muncă chinuitoare.

„100% din foștii moderatori au fost diagnosticați cu PTSD”

Cel puțin 40 din moderatori au ajuns să consume alcool în mod excesiv, droguri sau medicamente cum ar fi somniferele. Alții au declarat că locul de muncă a fost motivul divorțului, ba chiar și pentru pierderea contactului cu familia.

Unii din cei a căror sarcină era să elimine videoclipurile încărcate de grupuri teroriste și rebele se temeau să nu fie urmăriți și luați în vizor și că, dacă se întorc acasă, să fie vânați sau uciși.

Facebook sau alte companii mari de social media se bazează pe munca unei armate de moderatori care să elimine postările care încalcă standardele comunității. De asemenea, antrenează inteligența artificială să facă același lucru.

Moderatorii din Kenya sau alte țări africane au fost însărcinați între 2019-2023 să modereze conținutul din continent, însă erau plătiți de opt ori mai puțin decât ar fi fost plătiți moderatorii americani, potrivit plângerii.

Martha Dark, fondator și co-director executiv al Foxglove, o organizație non-profit cu sediul în Regatul Unit, care a sprijinit cazul în instanță, a declarat că moderarea Facebook este o muncă periculoasă.

„În Kenya, a traumatizat 100% dintre sutele de foști moderatori testați pentru PTSD … În orice altă industrie, dacă am descoperi că 100% dintre lucrătorii din domeniul siguranței au fost diagnosticați cu o boală cauzată de munca lor, persoanele responsabile ar fi forțate să demisioneze și să facă față consecințelor legale pentru încălcări în masă ale drepturilor oamenilor. Acesta este motivul pentru care Foxglove îi sprijină pe acești lucrători curajoși să caute dreptate în instanță”, a mai explicat Martha.

Meta și Samasource au refuzat să vină cu un răspuns împotriva plângerilor.

Totuși, gigantul american a spus că va lua mult mai în serios sprijinul moderatorilor de conținut.

Contractele încheiate cu moderatori terți ai conținutului de pe Facebook și Instagram detaliază așteptările privind consilierea, formarea și asistența la fața locului 24 de ore din 24, precum și accesul la asistență medicală privată.

Meta a declarat că remunerația era mai mare decât standardele din industrie pe piețele pe care își desfășurau activitatea și că folosea tehnici precum estomparea, atenuarea sunetelor și redarea în monocrom pentru a limita expunerea la materiale grafice pentru persoanele care revizuiau conținutul pe cele două platforme.