Președintele american Donald Trump a ordonat Biroului Federal de Investigații (FBI) să declasifice materialele legate de un caz privind posibile legături între campania sa prezidențială din 2016 și Rusia, scrie digi24.ro.
Potrivit directivei publicate pe site-ul Casei Albe, cazul în cauză, intitulat Crossfire Hurricane, a fost deschis în 2016. Ancheta a urmărit să stabilească dacă membrii echipei de campanie a lui Trump au avut legături cu Rusia în timpul alegerilor prezidențiale.
Materialele de anchetă nu mai sunt acum clasificate, cu excepția celor redactate de FBI sau protejate în temeiul unor hotărâri judecătorești sau al legislației aplicabile.
De asemenea, ordinul nu se aplică datelor cu caracter personal sau materialelor protejate prin lege.
„Sub rezerva excepțiilor identificate mai sus, procurorul general va pune imediat la dispoziția publicului materialele declasificate descrise în acest memorandum”, se arată în directivă.
Sub supravegherea secretă a FBI FBI a început supravegherea secretă a echipei de campanie a lui Trump în 2016, suspectând legături cu Rusia.
În 2018, Trump – pe atunci președinte – a cerut Departamentului de Justiție să investigheze dacă acțiunile FBI au fost motivate politic și a cerut, de asemenea, publicarea documentelor legate de supravegherea campaniei sale de către FBI
Incident chimic în România! Scurgeri de acid sulfuric dintr-o cisternă pe o autostradă
Traficul rutier este blocat, luni dimineaţă, pe DN 1, la Comarnic, din cauza unor scurgeri de acid sulfuric dintr-o cisternă aflată pe DN 1. Zona este evacuată pe o rază de 100 de metri, iar oamenii au primit mesaj Ro-Alert, scrie antena3.ro.
UPDATE 10.24 Operațiunea de transvazare a fost finalizată cu succes, a anunțat ISU Prahova. Echipajul CBRN a efectuat noi măsurători și nu mai sunt înregistrate scurgeri de substanță periculoasă.
UPDATE 9.52 Operațiunea de transvazare a început și se estimează că va dura aproximativ o oră.
UPDATE 9.15 La locul incidentului a ajuns a doua cisternă pentru transvazare.
Totodată, a fost amenajat un dig de nisip pentru a preveni și absorbi eventualele scurgeri de substanță.
UPDATE 8.50 „Ca urmare a unui eveniment rutier produs în această dimineață pe DN1 Brașov-București, la kilometrul 108+500 de metri, în zona localității Comarnic, județul Prahova, în care un ansamblu de vehicule a suferit defecțiuni, circulația rutieră a fost oprită pe ambele sensuri.”, a transmis IPJ Brașov.
UPDATE La ora 7.58 a fost transmis mesaj Ro-Alert de alertă extremă, pentru incident chimic, cu posibile degajări de substanțe toxice.
„Adăpostiți-vă în locuine, evitați activitățile în aer liber, închideți ușileși ferestrele, astupați gurile de aerisire și opriți funcționarea instalațiilor de ventilație”, a transmis ISU Prahova.
Mesajul a fost transmis în română și engleză.
Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Prahova, se evacuează persoane pe o rază de 100 metri, iar pe direcţia vântului (SE) – pe o distanţă de aproximativ 500 metri.
„Este defectă o vană centrală ce nu poate fi oprită, se va încerca obturarea acesteia până la sosirea echipajului CBRN de la USISU Ciolpani”, transmite ISU.
Nesterovschi a fugit în Transnistria cu mașina Ambasadei Rusiei
Ambasada Federației Ruse la Chișinău l-a ajutat pe deputatul condamnat Alexandr Nesterovschi să ajungă în regiunea transnistreană, într-o operațiune coordonată de serviciile speciale ruse, transmite IPN.
Directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, a prezentat, într-un briefing de presă, imagini video cu Alexandr Nesterovschi, care intră pe teritoriul ambasadei pe 18 martie, ora 20:15, cu o seară înainte de pronunțarea sentinței de condamnare, de unde, a doua zi dimineața, a fost transportat în regiunea transnistreană cu un vehicul cu numere diplomatice.
Astfel, la momentul pronunțării sentinței de 12 ani de detenție în penitenciar de tip închis, Nesterovschi nu se mai afla pe teritoriul controlat de autoritățile Republicii Moldova, a precizat directorul SIS.
Alexandru Musteața a mai spus că deputatul se află și în prezent în regiune, sub protecția serviciilor speciale ruse.
SIS a prezentat cronologia evenimentelor și modul de operare în cazul extragerii lui Nesterovschi.
Conform informațiilor obținute, în seara zilei de 18 martie, Nesterovschi s-a urcat într-un automobil Hyundai Tucson, condus de o persoană cunoscută. La ora 20:15, vehiculul a fost observat staționând pentru scurt timp în apropierea Ambasadei Federației Ruse, după care și-a continuat deplasarea. După șapte minute, același automobil s-a întors în apropierea Ambasadei, iar șoferul a coborât și a discutat la interfon cu o persoană din cadrul misiunii diplomatice. Câteva minute mai târziu, acesta a făcut un semn cu mâna către mașină, moment în care Alexandr Nesterovschi a coborât de pe bancheta din spate, a traversat strada în grabă și a intrat în incinta Ambasadei. Ulterior, în jurul orelor 21:00 – 01:00, a fost sesizată o activitate intensă a diplomaților ruși în afara orelor de program.
În dimineața zilei de 19 martie, la ora 11:19, un microbuz Mercedes Sprinter cu numere diplomatice a părăsit Ambasada Federației Ruse. La ora 12:16, acesta a fost observat la postul intern „Gura Bîcului”, deplasându-se cu viteză spre regiunea transnistreană, fără a respecta regulile de circulație sau procedurile impuse de așa-numitele autorități transnistrene.
În urma analizelor SIS, transportul a fost atent coordonat de reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse, iar destinația finală a fost așa-numitul Consulat mobil al Rusiei din Tiraspol.
Expertiza SIS relevă că acțiunile respective reprezintă o operațiune a serviciilor speciale ruse de extragere a cetățeanului Aleksandr Nesterovschi. Utilizarea acoperirii diplomatice, și anume prin implicarea ambasadei și a mijlocului de transport cu numere diplomatice, s-a făcut pentru a limita capacitatea de acționare a autorităților naționale ale Republicii Moldova, a mai spus directorul SIS.
Informațiile obținute de Serviciul de Informații și Securitate au fost transmise decidenților și instituțiilor abilitate pentru luarea măsurilor necesare.
Alte două cutremure mari au lovit din nou Myanmar, unde sunt peste 1.700 de morți după seismul de vineri
Aflat în ruine, statul Myanmar a fost zguduit de alte două cutremure majore. Potrivit oficialilor de la Serviciul Geologic al SUA (USGS), unul a avut magnitudinea de 5,1 grade pe scara Richter, iar altul a fost de 4,2. Șeful juntei militare din Myanmar a anunţat că decesele provocate de seismul devastator de vineri a depăşit 1.700, iar 300 de oameni sunt încă daţi dispăruţi la mai bine de 48 de ore de la producerea seismului de 7,,7 grade pe Richter, al cărui epicentru a fost localizat în apropierea oraşului Mandalay, scrie antena3.ro.
UPDATE 17:30 –Potrivit BBC, numărul morților din Bangkok a crescut la 18, iar 76 de muncitori care lucrau la un zgârie-nori, aflat în construcţie, sunt încă daţi dispăruți.
UPDATE 16:16 –O echipă de salvare chineză din provincia Yunnan a reușit duminică să salveze un supraviețuitor în vârstă. Bărbatul a fost găsit în viaţă sub o clădire prăbuşită în capitala Myanmarului, la 40 de ore de la seismul de 7,7 grade pe scara Richter.
Echipa chineză a ajuns în Naypyidaw, capitala statului Myanmar în cursul zilei de sâmbătă şi s-a alăturat imediat autorităţilor locale care caută neîncetat supravieţuitori sub clădirile transformate în mormane de moloz.
Un cutremur cu magnitudinea de 5,1 grade pe scara Richter a avut loc duminică, la ora locală 15:38 (09:08 GMT), în centrul Myanmarului. Epicentrul său a fost localizat de Institutul geologic american (USGS) la 28 de kilometri distanţă Mandalay, al doilea oraș ca mărime din Myanmar, după Yangon.
Un locuitor din Amarapura, un oraş aflat lângă Mattara a povestit într-un interviu că a fost cel mai mare cutremur după cel de vineri, 28 martie.
Potrivit sursei citate, un alt cutremur care a avut o magnitudine de 4,2 grade pe scara Richter s-a înregistrat noaptea trecută în Myanmar, în jurul orei locale 00:00. Autorităţile au anunţat că noile seisme mari complică misiunile de căutare a oamenilor care au supravieţuit seismului de vineri şi care sunt încă prinşi sub dărâmături.
Pe social media au apărut imagini surprinse din satelit în mai multe oraşe din Myanmar înainte de dezastrul natural de vineri, dar şi după prăbuşirea a numeroase clădiri şi distrugerea mai multor drumuri. Seismul care a avut o intensitate de 7, 7 grade pe scara Richter a adâncit și mai mult criza statului devastat de războiul civil; Myanmar a fost izolat de restul lumii după ce junta militară a preluat puterea în 2021.
Șeful juntei militare din Myanmar, generalul Min Aung Hlaing, a vorbit la telefon cu premierul Malaeziei, Anwar Ibrahim, căruia i-a spus că numărul morţilor a crescut la 1.700 şi, în continuare, 300 de persoane sunt dispărute. BBC a mai relatat că generalul Min Aung Hlaing a declarat că sunt 3.400 de răniţi în urma seismului devastator de vineri şi se aşteaptă ca numărul morţilor să crească în orele următoare.
Autorităţile din Mandalay au anunţat că au reuşit să găsească în viaţă 29 de oameni, aflaţi sub dărâmăturile unui bloc de apartamente. Din păcate, ei au găsit nouă persoane decedate.
În cursul zilei de sâmbătă, o echipă de căutare a scos o supravieţuitoare de sub o clădire transformată în moloz.
