Ucraina introduce regim de vize pentru cetățenii ruși

Ucraina va introduce un regim de vize pentru cetăţenii ruşi începând de la 1 iulie, a anunţat vineri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, după aproape patru luni de la declanşarea invaziei ruse asupra ţării sale.

Guvernul ucrainean urmează să adopte în cursul zilei o decizie oficială în acest sens „pentru a contracara ameninţările fără precedent la securitatea naţională, suveranitatea şi integritatea teritorială a statului nostru”, a precizat şeful statului pe Telegram, transmite Agerpres.ro

Această decizie importantă va pune capăt călătoriilor fără viză pentru cetăţenii ruşi, care erau în vigoare de la obţinerea independenţei faţă de URSS, în 1991.

„Pe fondul războiului lansat de Rusia, este necesar să întărim controlul asupra intrării cetăţenilor ruşi în Ucraina. Securitatea este prioritatea”, a adăugat şeful administraţiei prezidenţiale, Andrii Iermak.

Aceste două foste republici slave, care au o frontieră comună de aproape 2.300 km, sunt de asemenea apropiate de legăturile familiale între cetăţeni.

Numărul de ruşi care călătoresc în Ucraina a scăzut puternic de la anexarea în 2014, de către Moscova, a peninsulei ucrainene Crimeea, urmată de un război cu separatiştii proruşi în estul Ucrainei susţinuţi de Kremlin.

Dacă în 2013 10,8 milioane de ruşi vizitaseră ţara vecină, această cifră a scăzut la 2,5 milioane în 2014, iar apoi la 1,5 milioane pe an din 2015 şi până în 2019, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al gărzilor de frontieră ucrainene Andrii Demcenko.

În anii 2020 şi 2021, pe fondul pandemiei de COVID-19, numărul de călători ruşi nu a depăşit 500.000 de intrări pe an, potrivit aceleiaşi surse.

Ucraina, care a cunoscut două revoluţii pro-democraţie din 2004 şi unde rusa continuă să fie vorbită pe larg, a devenit în ultimii ani o destinaţie de exil pentru ruşii liberali care fug de regimul lui Vladimir Putin.

La sfârşitul lui ianuarie, 175.000 de ruşi beneficiau de un titlu de şedere în Ucraina, a declarat pentru AFP Serviciul de stat pentru migraţii. Numeroşi alţi ruşi s-ar putea afla însă în ţară ilegal, întrucât Kievul nu a solicitat până acum vize

Două persoane au fost reținute de mascații Fulger, pentru finanțarea ilegală a partidelor politice

Astăzi, ofițerii Inspectoratului Național de Investigații, în comun cu procurorii Anticorupție, au efectuat mai multe percheziții în cadrul unei cauze penale pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a concurenților electorali, săvârșită în proporții mari, precum și coruperea electorală. Din organizația criminală fac parte grupuri de persoane atât din țară, cât și din Federația Rusă, cu roluri bine determinate, activând în formă ierarhică.

Menționăm că, la 11 octombrie 2024, ofițerii INI s-au autosesizat pe faptul că, de către instituția media ”Ziarul de Gardă” a fost publicată o investigație jurnalistică, în care sunt prezente informații relevante ce indică la implicarea mai multor persoane în comiterea infracțiunii de corupere electorală și finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali sau a participanților la referendum.

În context, în urma măsurilor speciale de investigație și acțiunilor de urmărire penală s-a stabilit că destinatarii surselor bănești sunt membrii organizațiilor teritoriale primare ale unor partide politice din țară. Aceștia sunt remunerați lunar din surse tenebre pentru activitățile prestate în scopul determinării alegătorilor să își exercite dreptul electoral la referendum și votarea pentru un anumit candidat care va fi anunțat de către membrii PP “Șansă” și/sau “blocul Victorie” cu o zi înainte de alegerile din 20 octombrie curent, inclusiv pentru participarea la mitinguri, flash-moburi și acțiuni de protest.

În speță, reprezentanților partidelor afiliate lui Ilan Șor, le sunt create conturi bancare în banca comercială ,,Promsvyazbank” din Federația Rusă (aflată sub sancțiuni internaționale pentru oferirea de sprijin armatei ruse în războiul din Ucraina). Apoi, pentru activitatea în folosul partidelor și coruperea electorală în cadrul alegerilor, dar și boicotarea referendumului, prin intermediul aplicației ,,PSB” le sunt transferate pe conturile acestora sume de bani în ruble rusești, care variază de la 5 000 la 250 000 de ruble, echivalentul de la 900 la  45 000 de lei.

În timpul perchezițiilor de astăzi oamenii legii au ridicat telefoane mobile, mijloace bănești, înscrisuri de ciornă relevante pentru cauza penală și acte eliberate de către BC “Promsvyazbank” pe numele figuranților.

În urma acțiunilor au fost reținute două persoane.

Acțiunile de urmărire penală precum și măsurile speciale de investigație continuă.

Tot mai mulți moldoveni devin victime ale traficului de persoane

În prima jumătate a acestui an, în R. Moldova, traficul de persoane a făcut 77 de victime, dintre care 15 sunt copii. Formele pe care le ia fenomenul sunt diverse: de la exploatare sexuală la muncă și cerșetorie forțată. Datele au fost prezentate vineri, 18 octombrie, de reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe (MAE), în contextul Zilei europene de luptă împotriva traficului de ființe umane, scrie ziar.md

Potrivit unui comunicat de presă al MAE, traficul de persoane continuă să afecteze cele mai vulnerabile categorii sociale. În țară, în prima jumătate a acestui an, traficul de persoane a făcut 77 de victime, 15 dintre care sunt copii. Din cauza expunerii la provocările din mediul online, o categorie la fel de vulnerabilă rămân tinerii. La nivel mondial, 70 la sută din victime sunt femei, în timp ce 30 la sută sunt copii.

La 26 septembrie 2023, Guvernul de la Chișinău a aprobat noul Program pentru prevenirea și combaterea traficului de ființe umane pentru anii 2024-2028.

„Documentul prevede măsuri de asistență, protecție și restabilire în drepturi a victimelor, precum și de asigurare a investigării, urmăririi penale și judecării efective a cauzelor în justiție”, transmite MAE.

Astfel, de la începutul acestui an, un număr de 68 de hotărâri judiciare au fost pronunțate pe cauze legate de traficul de persoane. De asemenea, circa 1.500 de specialiști din organele de aplicare a legii și asistență socială sau juridică au beneficiat de instruiri în domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane, iar autoritățile publice au organizat acțiuni de informare și sensibilizare la nivel local și național, transmite MAE.

În context, autoritățile fac apel către cetățenii R. Moldova să se implice activ în prevenirea traficului de ființe umane, să acorde ajutor în identificarea cazurilor noi și să contribuie la reabilitarea victimelor acestei detestabile crime.

36% dintre minori fumează ţigări electronice. Îndemnul medicilor

Utilizarea ţigărilor electronice ia amploare în ţara noastră, mai ales în rândul minorilor, transmite Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate. Concluzia reiese din datele unui studiu realizat de către Societatea de Pediatrie, conform căruia 36% din copiii cu vârstele cuprinse între 11 și 15 ani au recunoscut că utilizează țigări electronice.

În acest sens, preşedintele Societăţii de Pediatrie din ţară, Ninel Revenco, a expediat o scrisoare deschisă preşedintelui Parlamentului, Igor Grosu, căruia îi solicită ajustarea cadrului legislativ pentru controlul tutunului, transmite Unica.md cu referire la newtv.md.

În mesaj, Ninel Revenco menționează că legislația națională are nevoie de o fortificare pentru lupta cu toxicitatea, dependența tabagică și modul în care produsele de tutungerie sunt prezente și promovate publicului.

„Folosirea acestor produse de către copii și adolescenți are consecințe grave asupra sănătății prin provocarea leziunilor cardiovasculare precoce, creșterea riscului de infecții, scăderea funcțiilor pulmonare, precum și afecțiuni ale pielii și danturii”, se mai arată în scrisoare.

În luna august, Guvernul a aprobat noi măsuri privind limitarea consumului de tutun. Astfel, interdicțiile privind fumatul în spațiile publice comune au fost extinse, inclusiv în cazul țigărilor electronice, iar sancțiunea contravențională aplicată pentru comercializarea produselor din tutun minorilor a fost majorată.

Pentru a preveni accesul minorilor la produsele din tutun, au mai fost introduse şi interdicții privind publicitatea și promovarea produselor din tutun și a scenelor ce vizează consumul acestora în programe video, audio, TV și a jocurilor de calculator.

Totodată, proiectul prevedea reguli noi pentru ambalarea și etichetarea produselor din tutun încălzit, cu obligativitatea aplicării avertismentelor grafice de sănătate.

Documentul mai interzicea şi acceptarea de către medici a oricărui tip de contribuție din partea industriei tutunului și promovarea oricăror produse din tutun sau conexe în calitate de alternative pentru fumat.

Declarația Nataliei Gavrilița, după decizia Comisiei Europene privind oferirea statutului de țară candidată la UE pentru Republica Moldova
Articolul anterior
Diplomația rusă: ,,UE ,,manipulează” Ucraina cu perspectiva unei aderări”
Articolul următor