Ucrainenii au reuşit să doboare 36 din cele 42 de drone de atac lansate luni de Rusia. „Aceasta arată că acest atac nu şi-a atins scopul. Cred că scopul a fost să depăşească atacul cu rachete de lunea trecută. Dar acest lucru nu s-a întâmplat astăzi”, a declarat Denys Monastyrskyi pentru televiziunea ucraineană.
Din cele 42 de drone, aproximativ 30 au vizat Kievul, a precizat el, adăugând că celelalte au vizat regiunile Sumy şi Dnipropetrovsk, conform Mediafax.ro.
Apărarea aeriană a regiunii Kiev răspunde activ unui un atac cu drone ruseşti, a declarat luni seara primarul din Boryspil, la periferia oraşului Kiev.
„Sistemul de apărare aeriană funcţionează deasupra oraşului nostru, aşa că recomand cu tărie tuturor să rămână în adăposturi”, a declarat Volodymyr Borysenko pe Facebook. „Situaţia este sub control. Forţele noastre armate îşi fac bine treaba. Dar ameninţarea rămâne”.
„Fâşia de lumină strălucitoare este armata noastră care încearcă să vadă dronele inamice, aşa că nu intraţi în panică. Rămâneţi în adăposturi”, a adăugat primarul.
Cel puţin patru persoane au fost ucise după ce Rusia a atacat luni capitala Kiev cu drone kamikaze de fabricaţie iraniană, potrivit oficialilor ucraineni, care au reluat apelurile ca aliaţii occidentali să furnizeze Ucrainei sisteme de apărare aeriană mai avansate.
Implementarea votului electronic a fost stopat din cauza riscurilor de securitate cibernetică la care este expusă Republica Moldova
Comisia Electorală Centrală nu a renunțat la implementarea votului online, dar a stopat acest proces din motive legate de riscurile de securitate cibernetică la care este expusă Republica Moldova, au declarat reprezentanții CEC la o ședință. De cealaltă parte, experții susțin că votul electronic este mult mai ieftin comparativ cu cel clasic sau cu cel prin corespondență, iar riscurile de securitate vizează orice tip de vot, scrie moldova1.md.
Implementarea votului prin internet în Republica Moldova este dificilă nu doar din cauza riscurilor de securitate cibernetică, dar și pentru că nu au fost identificați prestatori și software-uri de servicii digitale calitative care să contracareze aceste riscuri, a declarat vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica. Acesta a mai spus că anumite elemente, cum ar fi identificarea persoanelor la distanță prin metode digitale, sunt deja incluse în proiectul privind votul prin corespondență care va fi testat în alegerile prezidențiale din toamnă.
„Comisia Electorală Centrală nu a renunțat la implementarea votului prin internet, dar reieșind din acele motive, obiective care sunt la această etapă, adică riscurile de securitate cibernetică la care este expusă Republica Moldova, inclusiv CEC, din perspectiva războiului care este la hotarul Republicii Moldova și, suplimentar, practic experiența comisiei în găsirea acelor prestatori de servicii digitale calitative care să ofere dezvoltarea acelor produse, a softurilor pentru punerea în aplicare a diferitelor aspecte digitale, este foarte complicat și, pe alocuri, practic imposibil. Deci, din aceste considerente și lucrurile durează mai mult decât ne-am fi dorit noi, totuși vreau să atrag atenția că anumite elemente definitorii, precum identificarea persoanelor la distanță prin metode digitale, deja se regăsesc inclusiv în acest proiect și, respectiv, va fi o bună oportunitate pentru a testa inclusiv anumite aspecte sau anumite părți ale procedurii de vot prin internet, că ceea ce se face sau să facem din perspectiva punerii în aplicare parțiale a votului prin corespondență ar fi de foarte mare ajutor, inclusiv pentru exercitarea votului de internet”, a declarat Pavel Postica.
Expertul politic Mihai Mogîldea a declarat pentru Radio Moldova că atât votul prin corespondență, cât și cel la urne comportă riscuri, în special, de a fi fraudate, dar introducerea votului electronic ar reduce din cheltuieli și ar facilita procesul de vot al cetățenilor din diasporă.
„Votul electronic reprezintă o metodă alternativă care poate facilita procesul de vot pentru cetățenii moldoveni, stabiliți în mod special în diasporă. Vorbim aici despre zeci, dacă nu chiar sute de mii de cetățeni moldoveni care astăzi sunt în indisponibilitatea de a-și exercita dreptul la vot pentru că se află la distanțe semnificative de secțiile de votare sau locuiesc în state în care în general nu există secții de vot sau trebuie să acopere costuri financiare semnificative pentru a vota. Votul electronic este cea mai ieftină metodă de vot, deoarece, spre deosebire de votul la urne sau votul prin corespondență, nu implică costuri atât de mari de personal, de logistică și toate cheltuielile sunt suportate de stat, nu de votanți. Asta este diferența semnificativă față de votul la urne. Orice metodă de vot implică riscuri. Votul la urne tot implică riscuri, votul clasic la fel poate fi fraudat, și noi avem diverse cazuri de fraudă electorală, cum ar fi coruperea alegătorului, sau fotografierea buletinului de vot. Toate aceste lucruri le-am văzut ani de-a rândul în timpul alegerilor”, a menționat Mihai Mogîldea.
Precizăm că, în anul 2022, Parlamentul a votat alocarea a circa opt milioane de lei pentru testarea votului electronic. Potrivit Președintei CEC, Angelica Caraman, aceste resurse ar putea fi alocate după testarea votului prin corespondență și desemnarea unei companii pentru dezvoltarea software-urilor destinat votului online.
Precizăm că inițiativa de implementare a votului electronic a fost lansată încă în anul 2008, prin intermediul unei legi adoptate de Legislativ, care a stabilit conceptul de digitalizare a procesului electoral. Proiectul trebuia să fie implementat din 2016.
Potrivit autorităților responsabile, votul online ar facilita participarea cetățenilor la procesul electoral din țară, precum și a diasporei și ar soluționa problema numărului limitat de secții de votare deschise în străinătate.
Caz real: Un tată l-a sunat pe șeful IGP să se clarifice de ce fiul său a fost deranjat de poliție
La data de 29 aprilie curent, în jurul orei 15:00, în timpul deplasării spre o ședință de lucru, șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu a observat la intersecția străzii Vasile Alecsandri cu bd. Ștefan cel Mare și Sfânt două BMW-uri parcate neregulamentar. Acestea care au blocat alte mașini parcate, împiedicând și circulația pe o bandă, scrie autoblog.md.
După ce s-a asigurat că șoferii nu se simt rău și că mașinile nu au defecțiuni tehnice, șoferii lipsind de lângă mijloacele de transport, șeful IGP a solicitat un echipaj de poliție pentru documentare.
La revenire, șoferul BMW-ului gri a refuzat să aștepte echipajul pentru a-i fi întocmit procesul verbal pentru încălcarea comisă. A urcat în mașină și a plecat, iar polițiștii au fost nevoiți să-l oprească pe o altă stradă pentru a-i întocmi sancțiunea.
Mai mult, fiind verificat în sistemul informațional de date, oamenii legii au stabilit că la volanul acestei mașini s-au comis opt încălcări în trafic, persoana eschivându-se în toată această perioadă de la achitarea amenzilor.
Conform procedurii de identificare a persoanei care a condus mașina în timpul fixării încălcărilor, șoferul a fost condus la Secția monitorizare și documentare a traficului rutier pentru întocmirea proceselor verbale. După ce i-au fost întocmite patru procese bărbatului și alte patru unei persoane care a condus mașina respectivă, șoferul a plecat din sediul Poliției.
Și acum partea cea mai interesantă! În timpul documentării șoferului, șeful Poliției a fost contactat de tatăl acestuia! După ce a văzut că nu i s-a răspuns la telefon, acesta a sunat în Anticamera șefului IGP cu rugămintea de a fi contactat pentru o discuție, probabil pentru a încerca să influențeze anumite acțiuni sau persoane. Și asta chiar dacă șoferul BMW-ului nu a contestat deciziile polițiștilor, recunoscându-și încălcările comise și achitând deja toate amenzile aplicate.
IGP reamintește în context:
”Toți participanții la trafic sunt egali în fața legii și nu ar trebui să apară ulterior frustrări în legătură cu amenzile aplicate! Nu este plăcut să fii sancționat, dar îți asumi atunci când alegi să încalci drepturile altor participanți la traficul rutier. Recomandăm șoferilor să-și recunoască greșelile și să se corecteze în acest sens, dar nu să se eschiveze crezând că le este permis orice!”
57 tone de produse alimentare, colectate într-o singură zi la „Masa Bucuriei”
În acest an, la colecta națională de alimente, evenimentul culminant al campaniei „Masa Bucuriei”, a fost donată o cantitate record de alimente în sprijinul oamenilor nevoiași – e vorba de 57 811 kilograme de produse. Evenimentul este la cea de-a 15-a ediție și a fost organizat în această sâmbătă, pe 27 aprilie de către Misiunea Socială „Diaconia”.
Toate donațiile acumulate vor fi distribuite sub formă de pachete alimentare în preajma Sfintelor Sărbători de Paști și vor deveni prânzurile calde oferite anul întreg oamenilor nevoiași prin intermediul cantinelor sociale.
Colecta a implicat cca 1000 de voluntari și s-a desfășurat în 103 magazine din Chișinău și alte 25 de localități: Peresecina, Cetireni, Soroca, Căușeni, Hîncești, Strășeni, Dondușeni, Cimișlia, Cahul, Cupcini, Telenești, Cantemir, Cania, Măgdăcești, Orhei, Bălți, Stăuceni, Cricova, Călărași, Puhoi, Bubuieci, Ștefan Vodă, Sîngerei, Edineț, Comrat.
Igor Belei, Director Executiv Misiunea Socială „Diaconia”:
„În acest an am avut cea mai prolifică campanie socială cu cea mai mare prezență de până acum pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Drept dovadă avem rezultatele remarcabile cu un record absolut în ceea ce privește donația de alimente pentru oamenii nevoiași, semn că această colectă a devenit parte dintr-o abordare firească care este indispensabilă la nivelul societății în preajma sărbătorilor pascale. Credem cu desăvârșire că “Masa Bucuriei” este mai mult decât despre generozitate și implicare, este o acțiune de educare a tinerei generații pentru a fi mai buni și empatici.”
Diaconia apreciază efortul echipelor din cadrul companiilor: maib, Synevo Moldova, Premier Energy Moldova, Ogilvy Moldova, GRAWE Carat Asigurări, Amdaris, Liceul Teoretic „Pro Succes”, Instituția Publică Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza”, pentru că s-au alăturat demersului campaniei și au ales să facă voluntariat corporativ pentru o cauză nobilă.
Mulțumim promotorilor care au dus mesajul nostru către sute de oameni și i-au îndemnat să facă un bine: Andrei Porubin, Sorina Obreja, Marin Cretu (Kapushon), Elena Popa, Ana Cernicova, Marco Ballerini, Pasha Parfeni, Olesea Sfecla, Anatol Durbală, Corina Dascălu, Ludmila Adamciuc, Stela Botez, Sergiu Beznițchi, Nicu Țărnă, precum și echipelor media care au relatat despre acțiune și nevoia de mobilizare națională.
Apreciem implicarea rețelelor de magazine: Kaufland, METRO, Linella, Supermarket Nr1, Local Discounter, Velmart, Green Hills Market, Fourchette, Family Market, Bonus, dar și altor magazine locale.
Colecta de pe 27 aprilie a fost realizată în parteneriat cu eparhiile și parohiile Mitropoliei Basarabiei, asociațiile HelpAge International Moldova și ASCOR Chișinău. Partenerul logistic al acțiunii a fost Banca de Alimente.
Toți cei care vor să susțină în continuare oamenii nevoiași asistați de Diaconia pot face o donație pe parcursul întregului an. Cu 100 de lei e asigurat un prânz cald unui bătrân timp de o săptămână, la cantina socială din Chișinău: https://masabucuriei.md/#pricing-section
În acest an, campania a fost sprijinită de Uniunea Europeană prin intermediul proiectului „Parteneriate pentru servicii de cantină socială incluzive și durabile”, co-finanțat și implementat de I.P. „Keystone Moldova”, A.O. „Concordia. Proiecte Sociale” și I.R.M.S. „Diaconia”.
