ULTIMA ORĂ! Parlamentul European a votat aderarea României la Schenghen

18/10/2022

News

Parlamentarii europeni s-au reunit la Strasbourg, pentru un vot referitor la extinderea spațiului Schengen, dar și pentru o dezbatere privind buna funcționare a acestuia. Rezoluția a fost adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri.

E cea de-a patra rezoluție în acest sens adoptată de Parlamentul European de la aderarea României la UE.

Astăzi, eurodeputații au afirmat că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație.

Rezoluțiile Parlamentului European sunt acte care nu produc efecte juridice, dar dau un semnal puternic către statele membre UE.

De asemenea, eurodeputații vor evalua normele privind controalele temporare la frontieră în spațiul Schengen și vor adopta o rezoluție referitoare la aderarea Bulgariei și a României, potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului European.

Marți după-amiază, eurodeputații vor dezbate cu Consiliul și Comisia asupra controalelor la frontierele interne în spațiul Schengen, în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a UE.

Înluna aprilie, Curtea a decis o perioadă de până la șase luni pentru efectuarea controalelor la frontieră din cauza unor amenințări grave, ce poate fi prelungită numai dacă apare o nouă amenințare, cu excepția cazului în care există circumstanțe excepționale care pun în pericol funcționarea generală a spațiului Schengen.

Se așteaptă ca aceștia să solicite autorităților statelor membre să respecte normele actuale de liberă circulație în spațiul Schengen, care reprezintă pentru mulți una dintre principalele realizări ale UE.

Majoritatea eurodeputaților, de acord cu aderarea României la Schengen

Marți la prânz, plenul va vota o rezoluție referitoare la aderarea Bulgariei și României la Schengen, în urma dezbaterii în plen din 5 octombrie.

Majoritatea eurodeputaților au îndemnat statele membre să recunoască faptul că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile Schengen și că ar trebui admise în spațiul de liberă circulație cât mai curând posibil.

Parlamentul European a transmis că rezoluția nu are caracter legislativ. PPE, cel mai mare grup politic din PE, susține aderarea României la Schengen PNL a transmis că Partidul Popular European (PPE), cel mai mare grup politic din Parlamentul European, susține aderarea României la spațiul Schengen printr-o rezoluție votată încă din vară.

„Partidul Popular European, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, susține aderarea României la Spațiul Schengen! La ultimul congres al PPE, din 1 iunie, a fost votată o rezoluție care include susținerea popularilor europeni pentru integrarea României, a Bulgariei și a Croației

în spațiul de liberă circulație. Mențiunea susținerii PPE pentru țara noastră a fost introdusă la propunerea delegației PNL. Președintele PPE Manfred Weber i-a îndemnat pe europarlamentarii din grupul popular să voteze în favoarea intrării României în Spațiul Schengen, la votul de marți, 18 octombrie, din Parlamentul European. Dacă legislativul continental aprobă, ultimul examen decisiv va fi votul din luna decembrie, din cadrul Consiliul European pe Justiție și Afaceri Interne”, potrivit unui anunț de pe Facebook al PNL.

sursa: www.gandul.ro

La ce vârstă se căsătoresc, în medie, femeile și bărbații din R. Moldova. În 2023 au fost mai puține nunți

În anul 2023, s-au înregistrat 15,7 mii căsătorii, acestea fiind în descreștere cu 13,5% comparativ cu anul 2022. De asemenea, s-a înregistrat și o descreștere a ratei nupțialității de la 7,2 căsătorii la 1000 de locuitori în 2022 la 6,4 căsătorii în anul 2023, informează unica.md cu referire la Biroul Național de Statistică.

Cea mai mare pondere din total căsătorii, care au fost încheiate în anul 2023, și anume 31,3%, revin bărbaților din grupa de vârstă 25-29 ani, urmate de căsătoriilor încheiate de femeile din grupa de vârstă 20-24 ani – 32% (Figura 2). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 30 ani pentru bărbați și de 27 ani pentru femei.

În cazul divorțurilor, în anul 2023 s-au înregistrat 9,7 mii, numărul acestora fiind în creștere cu 1,1% comparativ cu anul 2022, iar rata divorțialității a constituit 3,9 divorțuri la 1000 de locuitori. Vârsta medie a soților la divorț a fost de 41,3 ani pentru bărbați și 38,3 ani pentru femei.

Din total divorțuri, în anul 2023, ponderea celor survenite după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani constituiau 24,2%, după 5-9 ani – 23,7%, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioadă cuprinsă între 10-14 ani (17,2%), după 15-19 ani (12,4%) și, respectiv, după 20 ani și peste (22,5%). Durata medie a căsătoriei finalizate prin divorț a fost de 12 ani.

România trece la salariul minim european

Guvernul analizează proiectul de lege care va reglementa implementarea salariului minim european la nivelul țării noastre. Statele UE sunt obligate să implementeze Directiva privind salariul minim adecvat începând cu 15 noiembrie.

Salariul minim european va fi stabilit în baza unor indicatori economici, transparenți și previzibili. Astfel, politicienii nu vor mai putea manipula alegătorii, în campania electorală, promițând venituri mai mari în schimbul voturilor.

Guvernul pregătește legea salariului minim european

Pe masa ședinței de vineri se află un proiect de lege menit să reglementeze salariul minim adecvat, în conformitate cu Directiva UE. Actul normativ elaborat de Guvernul Ciolacu propune modificarea Codului Muncii în acord cu legislația uropeană.

Viitorul salariu minim european se va raporta la jumătate din salariul mediu, fiind influențat de inflație și de productivitatea muncii. În România, salariul minim este mai mic decât jumătatea salariului mediu și nu asigură un nivel de trai decent. Directiva europeană, pe care trebuie să o implementeze Guvernul, stabilește ca salariul minim european să fie calculat în funcție de un coș de bunuri și servicii la prețuri reale.

Fiecare țară va avea, de la 15 noiembrie, propriul salariul minim rapotat la indicatorii stabiliți de UE, menit să asigure un trai decent.

În prezent, salariul minim brut din România este de 3.300 lei, iar de la 1 iulie va crește la 3.700 de lei. Astfel, Guvernul asigură ponderea de 50% din valoarea salariului mediu, cerută de oficialii de la Bruxelles.

Modificările propuse de proiectul de lege

Actul normativ propus de Guvernul condus de Marcel Ciolacu propune modificarea articolul 160 din Codul Muncii.

UE a confirmat deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova

Cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene au confirmat deschiderea, marţi, 25 iunie, a negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, a anunţat vineri preşedinţia belgiană a Consiliului UE, notează AFP citat de ziua.md.

Miniştrii de finanţe ai UE, reuniţi la Luxemburg, au adoptat oficial cadrul pentru negocierile de aderare cu aceste două ţări candidate, confirmând un acord de principiu aprobat de ambasadorii lor săptămâna trecută. Acest acord deschide calea pentru începerea oficială a negocierilor marţi, 25 iunie, la Luxemburg, a precizat aceeaşi sursă.Tot astăzi, președintele Maia Sandu a semnat decretul privind inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Documentul a fost parafat după ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană.În același timp, Cristina Gherasimov, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, a fost desemnată în calitate de negociator-șef din partea Republicii Moldova.