Ultimele restaurante McDonald’s se închid în Rusia. Oamenii au făcut cozi uriașe

Rușii s-au aliniat marți într-o gară din Moscova ca să-și comande ceea ce ar putea fi ultimul lor Big Mac din puținele restaurante McDonald’s rămase deschise în țară, transmite Reuters.

Rușii își iau rămas bun de la McDonald’s. Sute de oameni stau în rând

Cel mai mare lanț de servire a burgerului își închide ușile în Rusia după mai bine de 30 de ani, astfel devenind unul dintre cele mai mari branduri globale care pleacă din această țară, ca urmare a războiului dus de Moscova în Ucraina, transmite digi24.ro.

Ieșirea McDonald’s încheie un capitol din istoria companiei americane care a început să servească burgeri în Rusia devenind simbol al capitalismului american.

Compania a decis deja să-și închidă temporar restaurantele din țară în martie. Acestea au inclus renumita locație din Piața Pușkin din centrul Moscovei, unde au fost bătute recorduri globale la deschiderea de pe 31 ianuarie 1990, cu mai bine de 30.000 de oameni aliniați după colț pentru un Big Mac care costa 3 ruble.

„McDonald’s operează în câteva locuri acum”, a spus Irina, în vârstă de 32 de ani, care stătea la coadă la locația din gara Leningradski, de unde trenurile se îndreaptă la nord spre Sankt Petersburg. „Îmi e dor de McDonald’s, așa că atunci când merg la Sankt Petersburg, trec pe acolo și mă răsfăț cu un Big Mac”.

McDonald’s plănuiește să vândă 84% din cele aproape 850 de restaurante din Rusia către un cumpărător local. Viitorul restaurantelor rămase, operate prin francize, este neclar.

Noii proprietari nu vor putea folosi numele McDonald’s, logoul, brandul și meniul. Aceasta duce la îngrijorările unora că va avea de suferit calitatea produselor.

„Am citit ieri că McDonald’s se închide în curând și se redeschide sub un nou nume, așa că m-am grăbit aici astăzi să cumpăr cheeseburgerul meu preferat, milkshake și cartofi prăjiți”, a spus Alla, în vârstă de 21 de ani. „Dacă se va înrăutăți calitatea după schimbarea brandului?”.

Restaurantele sub franciză rămân deschise și chiar au înregistrat o creștere a activității de când McDonald’s și-a închis locațiile.

„În locațiile accesibile din centrul Moscovei și Sankt Petersburg vedem o cerere în creștere”, a transmis marți operatorul de franciză Restaurantele Rosinter.

McDonald’s va păstra marca sa în Rusia, ceea ce analiștii consideră că reprezintă o ușă lăsată deschisă pentru o întoarcere. Între timp, restaurantele vor începe redeschiderea sub o nouă conducere și firmă în iunie, a declarat, pentru Reuters, o sursă apropiată de companie.

Un drum de 250 de kilometri pentru McDonald’s

În sudul Rusiei și în Siberia, unele locații sub franciză încă fac comerț.

Un bărbat din sudul Rusiei a condus timp de două ore și jumătate să găsească un restaurant deschis, a spus acesta într-o recenzie online publicată pe 21 aprilie pe Yandex.

„Am venit la acest McDonald’s special din Samara, doar 250 de km”, a scris utilizatorul. „Mi-am adus aminte de atmosferă și m-am înfruptat bucuros”.

„Mâncarea și burgerii sunt la fel de gustoase și aromate”, a spus acesta. „Mulțumesc că sunteți relativ aproape”.

Lanțul care vinde burgeri a ajuns să simbolizeze un dezgheț al tensiunilor din Războiul Rece și a fost o modalitate prin care milioane de cetățeni sovietici să încerce din mâncarea și cultura occidentală, chiar dacă costul unui burger era de câteva ori mai mare decât bugetele zilnice ale multor orășeni.

În ultimii câțiva ani, McDonald’s a devenit unul dintre cele mai accesibile și rapide opțiuni pentru o masă în Rusia. Conform indicelui Big Mac întocmit de revista The Economist, care arată paritatea puterii de cumpărare, rubla era cea mai subevaluată monedă la începutul lunii februarie 2022.

„Statul la coadă pentru puțin timp nu este ceva de care să te temi, dacă îți aduci aminte de cât de mult am stat în anii 90”, a spus Ivan Tumanov, în vârstă de 45 de ani, care aștepta la coada de la gara Leningradski. „Să ne reamintim astăzi de gustul Occidentului”.

„Grija vindecă ceea ce frica distruge!” Alătură-te campaniei de informare și sensibilizare împotriva violenței obstetrice și ginecologice (VOG)

Fiecare femeie are dreptul la o experiență medicală bazată pe respect, empatie și demnitate, mai ales într-un moment atât de important precum nașterea. Cu această convingere, în cadrul celor #16Zile împotriva violenței de gen, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) în parteneriat cu AGORA a lansat campania de sensibilizare și conștientizare a violenței obstetrice și ginecologice – o inițiativă care își propune să aducă în prim-plan o realitate dură, dar să ofere și soluții pentru o experiență mai empatică pentru femei.


 

„Grija vindecă ceea ce frica distruge! Alătură-te campaniei sociale privind violența obstetrică și ginecologică”, este îndemnul CPD. 

Simbolul acestei campanii este trandafirul roz născut din dorința de a pune capăt abuzurilor #metoo din sălile de travaliu și de naștere. Trandafirul roz reprezintă vulnerabilitatea și povestea fiecărei femei care a avut de îndurat o experiență dureroasă fie în timpul nașterii sau la consultațiile din cabinetul ginecologic.

Simbolul trandafirului roz a pornit din campania „Revoluția Rozelor: 16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”, fondată în 2011 de Jesusa Ricoy, activistă în domeniul nașterii și a drepturilor femeilor. De atunci, mișcarea a căpătat o amploare tot mai mare, iar, în prezent, peste 30 de țări organizează acțiuni anuale în perioada 25 noiembrie – 10 decembrie. 

Această mișcare pacifistă se opune violenței și lipsirii de respect din partea personalului medical în perioada sarcinii, nașterii și postpartum dar și în cabinetul ginecologic de zi cu zi. În fiecare an, femeile care au trecut prin astfel de experiențe duc un trandafir roz la instituția unde au suferit abuzul, ca un act de protest și de vindecare. Este un moment de reflecție, de recunoaștere a suferinței întru obţinerea unei îngrijiri obstetrice decente şi sigure.

Ce este violența obstetrică și ginecologică (VOG)?

Violența obstetrică și ginecologică nu se referă doar la acte fizice sau la utilizarea forței. Ea include și abuzuri mai subtile, cum ar fi lipsa consimțământului informat al femeii în timpul procedurilor medicale, tratamente umilitoare, tonuri dure sau ignorarea deciziilor pacientei. 

Aceasta poate apărea în timpul vizitelor ginecologice, unde femeile nu sunt întotdeauna informate despre opțiunile disponibile, cât și în timpul sarcinii sau al nașterii, când intervențiile medicale sunt efectuate fără explicații clare sau fără a ține cont de dorințele femeilor. Având la bază practica internațională, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) a dezvoltat o definiție extinsă a acestui termen, aplicată în studiul „Fără voce. Fără lege.Fără dreptate.”, potrivit căreia „violența obstetrică și ginecologică se referă la abuzul verbal, fizic și/sau sexual manifestat de către personalul medical și auxiliar prin constrângere, umilire și/sau agresiune în timpul controlului medical ginecologic, în timpul travaliului și/ sau la naștere, precum și în timpul procedurilor ginecologice”. 

De ce este important să vorbim despre acest subiect?

În Republica Moldova, violența obstetrică este încă un subiect insuficient discutat. Studiile CPD arată că:

  • Doar 60% dintre femei sunt informate despre acest termen.
  • 66% dintre ele consideră că aceste practici sunt frecvente.

Este clar că tăcerea nu este o soluție. Prin această campanie, femeilor li se oferă voce, se atrage atenția asupra drepturilor lor, ca, într-un final, să se schimbe sistemul medical.

Campania „Grija vindecă ceea ce frica distruge!” aduce în prim-plan un spot video emoționant, care dă glas poveștilor femeilor ce au trecut prin experiențe dureroase, dar și speranței pentru un viitor mai bun. Spotul video al campaniei surprinde atât umbrele unui sistem ce poate răni, cât și lumina pe care o aduc acei medici care aleg să practice cu suflet, nu doar cu știință. 

Ce ne dorim să obținem prin această campanie? 

Această campanie este despre NOI TOȚI: femeile care devin mame, comunitatea medicală și cei care pot contribui la construirea unui sistem bazat pe valori umane autentice. Vrem ca fiecare femeie să se simtă în siguranță, să fie respectată și auzită în timpul oricărui act medical. Vorbim despre conștientizare, despre curajul de a spune „nu e normal” atunci când granițele respectului sunt încălcate. 

Ne dorim să le oferim femeilor cunoașterea drepturilor lor, să le ajutăm să fie pregătite și să știe că merităm mai mult – o îngrijire bazată pe empatie și profesionalism.

Mai mult decât atât, tindem spre un dialog sincer și respectuos între paciente și personalul medical, unde comunicarea devine un pilon al încrederii, iar tratamentul uman rămâne esențial.

Aceasta este misiunea noastră: să punem capăt tăcerii, să construim încrederea și să transformăm experiențele medicale în momente demne de respect și umanitate. Deși acest tip de violență constituie o încălcare gravă a drepturilor omului, punând în pericol integritatea fizică și dreptul la viață și sănătate al femeilor, Republica Moldova nu a abordat suficient această problemă. Astfel, în cadrul celor 16 zile de campanie, vor fi prezentate datele obținute, pentru prima dată în țară, cu privire la amploarea acestui fenomen.

Alătură-te campaniei pe rețelele de socializare: CPD și Agora.

Despre CPD

Creat în 1998, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) este o organizație non-guvernamentală care promovează egalitatea de gen și drepturile femeilor. Prin inițiativele sale, CPD își propune să creeze o societate bazată pe respect, echitate și șanse egale pentru toți. De-a lungul anilor, CPD a devenit un pilon important al schimbării, susținând femeile din întreaga țară și încurajându-le să-și revendice drepturile.

Poliţiştii români de frontieră au reținut un moldovean, căutat de autorităţile din Italia

Poliţiştii români de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa au depistat şi reţinut un bărbat cu cetățenie română și Republica Moldova, căutat de autorităţile din Italia, care era condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 3 ani și 4 luni pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie pe teritoriul acestui stat, scrie punctul.md.

În ziua de 02 decembrie a.c, în jurul orei 03.10, în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa – ITPF Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pentru a intra în țară, pasager într-un mijloc de transport, un bărbat cu cetățenie română și Republica Moldova, în vârstă de 34 de ani.

La controlul de frontieră, polițiștii români de frontieră au constatat că pe numele bărbatului era o alertă de punere în aplicare a unui mandat de arestare şi predare sau extrădare emis de autorităţile din Italia, din data de 25.11.2024, acesta fiind condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 3 ani și 4 luni pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie pe teritoriul acestui stat.Persoana în cauză a fost predată unei echipe operative din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale al Inspectoratului Județean de Poliție Vaslui în vederea luării măsurilor legale ce se impun.

Percheziții la o companie de construcții. Acțiunile vizează darea în exploatare a unui imobil

Ofițerii și procurorii anticorupție efectuează astăzi acțiuni de urmărire penală într-o cauză pornită pe faptul confecționării, deținerii și folosirii documentelor oficiale false pentru darea în exploatare a unui imobil din municipiul Chișinău, transmite MOLDPRES.

Informația a fost confirmată pentru agenție de purtătorul de cuvânt al Centrului Național Anticorupție, Angela Starinschi.Alte detalii vor fi oferite ulterior. 

Vladimir Zelenski și soția sa, Olena, prima apariție publică de la începutul războiului
Articolul anterior
Ion Ceban cu trotineta electrică prin oraș, după ce Maia Sandu a fost surprinsă cu un rucsac pe umăr
Articolul următor