Un an de pandemie în Republica Moldova

Astăzi, 7 martie 2021, se împlinește un an de la confirmarea primului caz de Covid-19 în Republica Moldova. Un an de pandemie, luptă pentru viață. Un an în care am pierdut 4.091 de persoane dragi pentru mulți dintre noi. Un an plin de provocări, incertitudine, dar și cu multă solidaritate și compasiune umană. Un an nou care ne aduce speranța că împreună putem opri pandemia. Oamenii de știință au depus tot efortul. De noi depinde dacă ne unim eforturile și respectăm măsurile de protecție: evitarea aglomerațiilor, respectarea măsurilor de igienă și protecție.

Primul caz de infectare cu COVID-19 a fost confirmat în Republica Moldova pe data de 7 martie 2020, la o femeie de 48 de ani, revenită din Italia, relatează Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Din cauza creșterii cazurilor de infectare, pe 17 martie 2020, în ţară este instituită stare de urgență, pentru 60 de zile, mai exact până în 15 mai. Au fost impuse mai multe restricții.

S-a decis închiderea instituțiilor de învățământ, a piețelor,  centrelor comerciale, întreprinderilor economice și din domeniul HoReCa, restricționarea transportului public, anularea zborurilor, acces limitat sau restricționat la terenurile de joacă, în parcuri și zone de agrement. Doar farmaciile și magazinele alimentare și-au continuat activitatea, respectând cu strictețe măsurile de protecție împotriva COVID-19.  

COVID-19 a provocat primul deces pe 18 martie 2020. O femeie de 61 de ani, revenită din Italia, a decedat la Spitalul Republican.

La sfârșitul lunii martie, autoritățile decid să creeze Centrul de triere COVID-19, ce a permis trierea pacienților suspectați de COVID-19, iar odată cu aceasta, majorarea capacității paturilor din spitalele strategice desemnate, asigurarea condițiilor de izolare pentru pacienții suspectați de COVID-19  și prevenirea răspândirii masive a cazurilor.

Primele zile de primăvară aduc carantina în satul Bălceana, Hîncești, iar mai apoi și în oraşele Ştefan-Vodă şi Soroca, dar și satul Carahasani din raionul Ștefan Vodă, care înregistrau tot mai multe cazuri de infectări.  Este permisă doar tranzitarea localității și deplasarea medicilor. 

La 10 aprilie 2020, autoritățile decid să inițieze tratamentul la domiciliu, concomitent cu prelevarea probelor acasă la persoanele suspectate de noul tip de coronavirus, de către echipele mobile, ceea ce a permis consolidarea capacităților instituțiilor spitalicești și alocarea paturilor pentru pacienții cu forme grave și extrem de grave.

Încă atunci autoritățile decid compensarea medicamentelor pentru tratamentul COVID-19, indiferent de statutul asigurat/neasigurat. Pentru copii compensarea este de 100%, iar pentru adulți – 70%.

La mijlocul lunii mai, după starea de urgență, în Republica Moldova se declară starea de urgenţă în sănătate publică. Localurile de agrement rămân închise, dar se redeschid cabinetele stomatologice și frizeriile.

Ulterior, autorităţile decid ca examenul de bacalaureat să fie anulat.

Tot în luna mai, reprezentanţii HoReCa şi comercianţii din pieţele Capitalei sunt nemulţumiţi de măsurile restrictive şi organizează proteste.

Ulterior, mai multe restricții au fost parțial anulate. Treptat se redeschid și centrele comerciale, însă fără cinematografe, restaurante, cafenele și spații de joacă.

Zborurile au fost reluate pe Aeroportul Internațional Chișinău pe 15 iunie 2020. Echipaţi cu măşti, mănuşi şi soluţii dezinfectante, sute de moldoveni au zburat spre Paris, Milano, Moscova, Torino, Londra şi Dublin.

După o pauză de trei luni, cafenelele, restaurantele şi localurile de agrement şi-au redeschis uşile pentru clienți, cu respectarea măsurilor de protecție.

Starea de urgenţă în sănătate publică este prelungită de la o lună la alta. În toamnă au început să fie înregistrate noi cazuri de COVID-19, cu peste 1700 de cazuri noi, iar numărul celor răpuşi de virus ajunge la 26 în fiecare zi. Medicii fac față cu greu numărului mare de pacienți, iar autoritățile amenajează secții COVID-19 în majoritatea spitalelor din țară și impun noi măsuri restrictive, pentru a getsiona și controla situația epidemiologică.

Pandemia a influiențat și activitatea școlilor. În septembrie, toate instituțiile de învățământ din țară au ales unul dintre cele șapte modele propuse anterior de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.  Astfel, din cele 1 249 de școli, cele mai multe instituții, 769 la număr, au activat după modelul unu, ceea ce înseamnă prezența fizică de 100% a elevilor la școală. Altele 119 instituții au ales modelul doi de studiu, învățarea în două schimburi. Pentru modelul trei au optat patru instituții, ele au ales învățarea combinată, iar 17 școli s-au ghidat de modelul patru, învățarea de tip hibrid, pe grupe, zilnic. 15 școli au ales învățarea alternantă, săptămânal, iar 261 de instituții au optat pentru învățarea mixtă. Nicio instituție din țară nu a ales învățarea la distanță, inclusiv online.

Recent, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a prelungit starea de urgenţă în sănătate publică până pe 15 aprilie. Astfel, se interzic activitățile cluburilor de noapte, iar restaurantele, barurile și cafenelele pot activa până la ora 22.00. În același timp, instituțiile publice și cele private au stabilit un regim special de muncă.

În această perioadă, Republica Moldova a beneficiat de suport în combaterea pandemiei. Organizația Mondială a Sănătății, Uniunea Europeană, UNICEF, USAID, SDC, alți parteneri de dezvoltare au donat echipamente de protecție pentru lucrătorii din prima linie și dispozitive medicale esențiale în lupta cu virusul. Ajutoare au venit și din partea mai multor țări, precum România, Cehia, Franța, Elveția, Letonia, China, Federația Rusă, Polonia, Germania, Republica Belarus, Turcia, Austria, etc.

În același timp, în cadrul proiectului Băncii Mondiale „Răspuns de urgență la COVID-19 în Republica Moldova” erau achiziționate echipamente și dispozitive medicale pentru consolidarea secțiilor de terapie intensivă și reanimare, teste pentru laborator, dar și echipamente de protecție pentru lucrătorii medicali.

În prezent autoritățile, cu suportul partenerilor externi, au demarat procesul de imunizare anti-COVID-19 în rândul lucrătorilor medicali din secțiile de reanimare, anestezie și terapie intensivă.  

Tânăr de 20 de ani, prins cu droguri de circa 3 milioane de lei la el

Un tânăr de 20 de ani a fost reținut de oamenii legii, fiind cercetat penal pentru circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, în scop de înstrăinare.    

Acesta a fost identificat și stabilit datorită intervenției prompte a polițiștii Direcției combaterea criminalității organizate a INI în comun cu ofițerii de urmărire penală ai Inspectoratului de poliție Ciocana, sub conducerea Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Ciocana.   

Polițiștii au stabilit că suspectul este membrul unui grup criminal organizat specializat în comercializarea substanțelor narcotice prin intermediul aplicației ,,Telegram”.     

În timpul reținerii în flagrant, oamenii legii au depistat asupra bănuitului circa 5 kg de substanțe narcotice: 4 mii de pastile ,,ecstasy”, 1020 grame de droguri tip ,,MDMA”, 1120 grame de marijuana (cannabis), 220 grame de heroina și 210 grame de hașiș.    

Valoarea estimativă a drogurilor ridicate este de circa 3 milioane de lei.    

În temeiul bănuielilor rezonabile cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, în privința suspectului, instanța de judecată a dispus plasarea acestuia în arest preventiv pe un termen de 30 de zile.   

Dacă vinovăția acestuia va fi demonstrată, suspectul riscă de la 7 la 15 ani de închisoare. 

Oamenii legii continuă să întreprindă măsuri speciale de investigații și acțiuni de urmărire penală în vederea identificării și altor persoane implicate în activitatea infracțională.    

Cazuri de defăimare premeditată în mediul online a Recensământului 2024 și a activității recenzorilor

În legătură cu apariția în mediul online a unor înregistrări video prin care se răspândesc în societate falsuri despre recensământ, inclusiv despre scopul acestui exercițiu și activitatea personalului de recensământ, fiind făcute și apeluri de a nu participa la recensământ, Biroul Național de Statistică (BNS) vine cu precizări.

Recensământul populației și locuințelor (RPL) din Republica Moldova se desfășoară în perioada 8 aprilie – 7 iulie 2024 în corespundere cu prevederile Legii nr. 231/2022 privind recensământul populației și locuințelor și ale Hotărârii Guvernului nr. 69/2024 și Hotărârii Guvernului nr. 951/2022. Acesta este realizat în corespundere cu recomandările Organizației Națiunilor Unite, conform cărora statele lumii trebuie să efectueze recensăminte ale populației cel puțin o dată la 10 ani. RPL din Republica Moldova din anul 2024 se desfășoară după 10 ani de la recensământul precedent (din 2014) și este ultimul an din runda mondială 2020 a recensămintelor realizate pe plan internațional (care cuprinde anii 2015-2024).

În corespundere cu art. 5 al Legii 231/2022, recensământul are ca obiectiv producerea, în condiții de calitate și comparabilitate internațională, a statisticilor oficiale naționale sub forma unor indicatori statistici privind: numărul și distribuția teritorială a populației la cel mai mic nivel teritorial; structura demografică și caracteristicile socio-economice; gospodăriile casnice, locuințele, condițiile de locuit ale populației și clădirile în care se situează locuințele acesteia.

Chestionarele de recensământ au fost elaborate și aprobate urmare a unui proces extins de consultări publice  care a durat mai mult de 1 an. Au fost organizate o serie de mese rotunde, ședințe bilaterale cu reprezentanții societății civile, ca de exemplu ai asociațiilor etno-culturale, Alianței Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități, organizațiilor care activează în domeniul apărării drepturilor omului etc. În procesul consultării chestionarelor au fost colectate peste 100 de propuneri, care au fost analizate minuțios și de care s-a ținut cont la definitivarea instrumentarului RPL.

Astfel, contrar falsurilor din unele postări video, chestionarele pentru recensământul din 2024, ca și în cazul recensământului precedent din 2014, NU conțin întrebări despre avere, câștiguri, carduri bancare, datorii, colecții, moșteniri, conturi, firme, bunuri în posesia cetățenilor.

Pentru a asigura buna înțelegere a chestionarelor de recensământ de către reprezentanții diferitor grupuri etno-culturale și informarea din prima sursă a acestora, chestionarele au fost elaborate și sunt disponibile în limbile română, rusă, găgăuză, ucraineană, bulgară și romani.

Cu regret, au fost realizate și răspândite unele înregistrări video a activității recenzorilor, prin care este defăimată cu rea-credință și calomniată activitatea recenzorilor și a recensământului 2024 la general, fiind alimentate temerile nejustificate ale populației să participe la recensământ și astfel împiedicând buna desfășurare a acestuia.

Este ieșit din comun și condamnabil cazul de înregistrare video a interviului de recensământ oferit recenzorului în mod discret de către respondent, înregistrare făcută pe ascuns, fără știrea și acordul acestora. Mai mult ca atât, după intervenția persoanei terțe în procesul de intervievare, respondentul și recenzorul sunt forțați să părăsească locul interviului, fiindu-le adresate învinuiri nefondate, cu tentă de hârțuire.

Menționăm că, recenzorilor și supervizorilor angajați în calitate de personal autorizat contractat de Biroul Național de Statistică, le revine un rol cheie în procesul de colectare a datelor de recensământ în teren, aceștia vizitând fiecare locuință din cadrul sectorului de recenzare atribuit acestora, pentru a asigura că fiecare apartament, casă și fiecare om care locuiește în acestea este recenzat, în modul stabilit de legislație.

Ținem să menționăm că, conform art. 7 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 231/2022, respondenții și alte persoane care fac obiectul recenzării au obligația de a respecta și de a nu obstrucționa activitatea personalului de recensământ.

Defăimarea și calomnierea este realizată aparent de unii pretinși activiști publici care emit ipoteze nemotivate și nejustificate privind recensământul, care au scopul de a de a genera frică și neclaritate în rândul societății, de a știrbi din importanța și imaginea recensământului  și a periclita buna desfășurare a acestuia.

Având în vedere aceste derapaje crase, BNS a sesizat organele de resort pentru a verifica și contracara practicile ilegale, care sunt realizate prin platformele de socializare, aparent de pe profiluri false.

În acest context, ne adresăm populației să fie mai precaută la alegerea surselor de informare, dând prioritate surselor demne de încredere și să nu cadă pradă falsurilor și miturilor despre recensământ, precum și să nu le răspândească.

Apelăm, de asemenea, către populație cu îndemnul să fie indulgență și binevoitoare cu recenzorii de recensământ, aceștia având o sarcină și muncă foarte importantă, responsabilă, dar și extrem de solicitantă atât sub aspectul eforturilor fizice necesare pentru a vizita (în multe cazuri repetat) fiecare casă, locuință, dar și din punct de vedere emoțional, fiind realizate multiple interviuri zilnic cu diverse persoane.

Mulțumim tuturor persoanelor care deja au fost recenzate, oferind răspunsuri corecte la întrebările din chestionarul de recensământ!

Apreciem mult și mulțumim recenzorilor și personalului de recensământ pentru activitatea lor asiduă și extrem de importantă de colectare a datelor de recensământ.

Îndemnăm populația să se informeze din surse oficiale și sigure, în special de pe site-ul oficial al Biroului Național de Statistică www.statistica.gov.md/RPL2024  pentru a fi cât mai corect informați, și să participe la recensământ, oferind răspunsuri complete, care corespund realității.

Răspunsurile la întrebările frecvente și combaterea diverselor falsuri și mituri pot fi consultate pe site-ul oficial web al BNS, la pagina Întrebări frecvente.

Reamintim că, dacă apar îngrijorări sau nelămuriri cu privire la recensământ, populația poate apela la Linia verde a RPL 0 800 800 24 (apel gratuit), scrie la adresa de e-mail rpl2024@statistica.gov.md sau în chatul de pe pagina dedicată recensământului www.statistica.gov.md/RPL2024.

Două medalii de bronz și două mențiuni de onoare pentru elevii moldoveni la Olimpiada Balcanică de Matematică din Bulgaria

Lotul olimpic al Republicii Moldova a obținut o medalie de argint, două medalii de bronz și două mențiuni de onoare la Olimpiada Balcanică de Matematică, desfășurată în orașul Varna, Bulgaria, în perioada 27 aprilie – 02 mai 2024.

Medalia de argint a fost obținută de Marius Cerlat, elev al Instituției Private de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont” din Chișinău.

Medaliați cu bronz sunt elevii Timur Degteari și Alin Popescu, elevi ai Instituției Private de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont” din Chișinău, iar mențiunile de onoare au fost obținute de Laura Șestacov și Mihai Eșanu, elevi ai aceleiași instituții de învățământ.

Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Naționalî pentru Curriculum și Evaluare adresează mulțumiri membrilor Consiliului Olimpic Republican la Matematică pentru dedicație și implicare în pregătirea lotului olimpic național.

Totodată, Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare adresează felicitări premianților, profesorilor și părinților, dorindu-le succese în continuare.

Actorul Alec Baldwin a devenit tată pentru a şaptea oară la 62 de ani
Articolul anterior
Locuitorii din Abaclia au plantat 4.000 de copaci
Articolul următor