Un băiețel din Bucha duce conserve cu mâncare la mormântul mamei sale. Femeia a murit într-un subsol, în fața celor trei copii ai ei

O fotografie din Bucha, orașul ucrainean devenit sinonim cu suferința, cu un băiețel care a adus conserve cu mâncare la mormântul mamei sale, îngropată în grădina unui bloc, face înconjurul lumii. Ascunsă în subsol de frica bombardamentelor, femeia a murit în fața soțului și a celor trei copii ai ei.

Fotografia, în care micuțul Vlad, în vârstă de 6 ani, stă la mormântul mamei sale, a uimit întreaga lume. Imaginea a fost distribuită pe Twitter inclusiv de Mihail Podolyak, consilierul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Potrivit publicației ucrainene Telegraf, femeia se numea Marina Naumets, avea 34 de ani și lucra la o grădiniță privată din Bucha. Pe lângă Vlad, tânăra mai avea doi copii: Volodimir, în vârstă de 10 ani, și Sofia, de 13 ani. Se pare că blocul unde locuia familia era chiar în centrul bombardamentelor. În apropiere se află strada Vokzalnaya, unde au avut loc cele mai puternice bătălii.

„Inima Marinei pur și simplu nu a suportat această groază”

Locuitorii, printre care și Marina, soțul și cei trei copii au fost nevoiți să se ascundă în subsoluri. 

„Legătura cu ea a dispărut la începutul lunii martie. Am sunat-o pe 1 martie, a spus că a încercat chiar să gătească acasă pentru familie. Au fost mulți oameni. Unii au scris că Marina a murit de foame. Nu este adevărat, deoarece toți cei care se adăposteau împărțeau hrana unii altora. Cel mai probabil, inima Marinei pur și simplu nu a suportat această groază”, a declarat Ilona Vysochyna, directoarea grădiniței unde lucra tânăra din Bucha.

Într-o zi, soțul ei Ivan a strigat în subsol: „Marina nu mai este cu noi!”.

Tânăra s-a stins în fața copiilor ei și nu putut fi fost înmormântată imediat, din cauza bombardamentelor puternice. Soțul și vecinii săi au săpat un mormânt chiar în grădina blocului, au pus o cruce din lemn și au acoperit movila cu ceva cărămizi.

Micul Vlad încă nu poate înțelege ce s-a întâmplat cu mama lui. Singurul lucru pe care l-a putut face până acum a fost să vină la mormântul ei. Nu are flori, așa că lasă cel mai prețios lucru pe care îl are – mâncarea. Conserve și suc. 

Imaginea a fost publicată pe Instagram de fotograful Narciso Contreras și are următoarea descriere: Un puști aduce mâncare la mormântul unei femei din orașul Bucha, la periferia Kievului.

Sute de oameni înhumați „în gropi comune” la Bucha

Ucraina a anunțat că au fost găsite cel puțin 410 de cadavre ale unor civili în zonele de lângă capitală, inclusiv Bucha, după retragerea trupelor ruse, săptămâna trecută. Imaginile terifiante cu civili care ar fi fost masacrați de forțele ruse în Bucha au stârnit un protest la nivel mondial. Națiunile occidentale au expulzat zeci de diplomați ruși și au introdus noi sancțiuni.

Preşedintele rus Vladimir Putin a spus miercuri că presupusele ucideri de la Bucha sunt o „provocare grosolană şi cinică” a autorităţilor ucrainene. În acelaşi timp, în Mariupol, unde ultimii apărători ai oraşului continuă să reziste, autoritățile locale vorbesc despre cel puţin cinci mii de morți. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avertizat miercuri că Rusia blochează accesul umanitar la Mariupol pentru a ascunde „miile” de victime din acest oraş asediat din sud-estul Ucrainei asupra căruia continuă atacurile şi bombardamentele. 

Emisarul SUA pentru Ucraina: Nicio pace nu va fi impusă liderului de la Kiev!

Generalul în retragere Keith Kellogg, emisarul președintelui american Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, a subliniat luni că niciun acord de pace nu va fi impus Kievului, iar eventualele garanții de securitate oferite de Washington pentru o viitoare forță europeană de menținere a păcii urmează să fie discutate ulterior, conform Reuters.

Oficiali americani de rang înalt, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio (dar nu și Kellogg), se vor întâlni marți, la Riad, cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina și relațiile dintre Rusia și SUA.

Kellogg, care a precizat că va merge la Kiev să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în această săptămână, a declarat la sediul NATO din Bruxelles că un acord „nu va fi impus unui lider ales al unei națiuni suverane”.

De asemenea, el a menționat că discută cu aliații europeni, care doresc să participe la negocieri, dar a subliniat că nu este practic ca toate părțile să fie prezente la masa discuțiilor.

Oficialii europeni au fost surprinși de recentele acțiuni ale administrației Trump de a atrage Rusia, care a început o invazie la scară largă în Ucraina în urmă cu aproape trei ani, fiind confruntată cu sancțiuni occidentale și izolare diplomatică.

Washingtonul a trimis un chestionar capitalelor europene pentru a întreba ce ar putea face pentru a sprijini securitatea Kievului, aducând astfel o urgență în discuțiile dintre aliații europeni despre cum să reacționeze la schimbarea politicii americane. Liderii din Franța, Marea Britanie, Germania, Danemarca, Polonia, Italia, Spania și Olanda, împreună cu înalți oficiali ai NATO și ai Uniunii Europene, au avut o reuniune de urgență la Paris.

Marea Britanie, Suedia și Germania au declarat că sunt deschise să trimită forțe de menținere a păcii în Ucraina, cu condiția unui mandat clar și acceptabil. Mulți oficiali au subliniat că ar lua în considerare trimiterea de trupe în Ucraina doar dacă SUA ar oferi o garanție de securitate. Întrebat dacă SUA vor oferi o astfel de garanție, Kellogg a răspuns: „Am fost cu președintele Trump, iar politica a fost întotdeauna: Nu iei nicio opțiune de pe masă”.

„Discuțiile despre eventualele garanții de securitate vor avea loc înainte de finalizarea oricăror discuții și acorduri”, a explicat Kellogg. „Răspunsurile la aceste întrebări vor fi stabilite pe măsură ce ne apropiem de finalizarea procesului”, a concluzionat el.

Alocații de 15 mil lei pentru 13 proiecte sectoriale pentru populația din Zona de Securitate

Prin intermediul Programului activităților de reintegrare a țării pentru anul 2024, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.341/2024, autoritățile publice centrale și locale, au beneficiat de alocații bugetare în valoare de 15 mln. de lei pentru a implementa 31 de proiecte cu impact sectorial major pentru populația din perimetrul Zonei de Securitate, scrie oficial.md.

La fel, Consiliul raional Dubăsari a primit 4,6 mln. de lei pentru a compensa parțial unele cheltuieli suportate de proprietarii de terenuri agricole, amplasate după traseul Rîbniţa-Tiraspol, ca urmare a impunerii de către Tiraspol a plăților ilegale la transportarea recoltei sau a materialului semincer prin posturile neautorizate de control din Zona de Securitate.

Beneficiarii Programului, au avut obligația de a realiza activitățile stabilite, conform destinației și până la finele anului, iar după încheierea anului bugetar, au avut sarcina de a prezenta în adresa Cancelariei de Stat (Biroul politici de reintegrare), rapoarte anuale privind utilizarea mijloacelor alocate.

În rezultatul examinării rapoartelor prezentate de către autoritățile beneficiare s-a constatat că toate proiectele aprobate au fost finalizate, cu valorificarea sumei de 16,73 mln. de lei din totalul de 19,6 mln. de lei alocați în total, iar suma neutilizată de 2,87 mln. de lei a fost virată pe contul bugetului de stat, în corespundere cu prevederile pct.29 de la anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.131/2014.

În total, în perioada anilor 2011–2024, prin intermediul Programului dat au fost finanțate 581 de proiecte în valoare de peste 194 mln. de lei.

Câștig pentru Moldova în disputa privind concesionarea Aeroportului

Curtea de Apel Svea din Stockholm a respins cererea depusă de „Komaksavia Airport Invest Ltd” împotriva Republicii Moldova, confirmând astfel hotărârea Tribunalului arbitral al Institutului de Arbitraj al Camerei de Comerț din Stockholm, informează Ministerul Justiției. Potrivit autorităților decizia, pronunțată pe 14 februarie 2025, reconfirmă că investitorul cipriot nu a realizat o investiție protejată conform acordului bilateral între Republica Moldova și Republica Cipru, transmite IPN.

Litigiul a început în 2020, când „Komaksavia” a acționat Republica Moldova în arbitraj, susținând că acesta ar fi intervenit ilegal în gestionarea companiei Avia Invest, fostul concesionar al Aeroportului Internațional Chișinău. Tribunalul arbitral din Stockholm a decis în august 2022 că nu are jurisdicție asupra cazului, iar „Komaksavia” a fost obligată să acopere cheltuielile de judecată ale statului moldovean.

Ministerul Justiției specifică că ulterior, „Komaksavia” a contestat această decizie la Curtea de Apel Svea, însă instanța a constatat că transferul părții sociale de 95% în Avia Invest către „Komaksavia” nu constituia o investiție protejată. Totodată, s-a stabilit că firma nu a demonstrat o contribuție economică reală și nici asumarea unui risc financiar.

Autoritățile precizează că. prin decizia sa, Curtea de Apel Svea nu doar că a menținut hotărârea arbitrală, dar a obligat „Komaksavia” să achite integral cheltuielile de judecată ale Republicii Moldova, în valoare de 105 000 de euro și 10 000 de dolari, plus dobândă.

Reprezentanții ministerului punctează că decizia Curții de Apel Svea reconfirmă poziția Republicii Moldova în dosar și reprezintă un pas important în soluționarea litigiului privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

#usideschise cu Bogdan Dascăl: piesele „de doi bani”, supărările artiștilor pe el și codul manierelor la o nuntă
Articolul anterior
Cum pot afla părinţii greutatea ideală a copilului. Obezitatea are leac, de la vârste fragede
Articolul următor