Un moldovean este suspectat de uciderea jurnalistei de investigație din Bulgaria

09/10/2018

News

Un cetățean român cu pașaport din Republica Moldova este primul suspect arestat în cazul uciderii jurnalistei bulgare Viktoria Marinova.

Informația privind arestarea unui suspect în cazul uciderii jurnalistei bulgare a venit de la agenția de presă AP, dar nu a fost deocamdată confirmată oficial.

Sursele din Ministerul bulgar de Interne au oferit primele informații și despre identitatea suspectului – un cetățean român de origine moldoveană, scrie realitatea.net.

Asasinarea jurnalistei bulgare Viktoria Marinova, cel de-al treilea reprezentant al mass-media din Uniunea Europeană asasinat în decurs de un an, a provocat un val de indignare în Europa, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) cerând ”o anchetă completă şi riguroasă” în acest caz, iar Reporteri fără Frontiere (RSF) – plasarea sub protecţie a colegilor Viktoriei Marinova, relatează AFP, Reuters şi BTA, citate de Agerpres.

Viktoria Marinova (30 de ani), care era reprezentant administrativ şi prezentatoare la TVN Ruse, a murit agresată într-un mod sălbatic, potrivit justiţiei bulgare. Corpul neînsufleţit al jurnalistei a fost descoperit sâmbătă într-un parc din Ruse, a anunţat duminică procurorul regional Gheorghi Gheorghiev. Femeia a fost lovită în cap şi strangulată, Ministerul de Interne precizând că ea a fost şi violată.

Ancheta are în vedere toate pistele, atât cele legate de viaţa personală, cât şi cele privind activitatea profesională a jurnalistei. Ea prezenta o emisiune consacrată problemelor societăţii difuzată de televiziunea locală din Ruse.

Cotidianul bulgar ”Capital Daily”, citat de agenţia BTA, a relatat luni că premierul Boiko Borisov a afirmat că au fost strânse o mulţime de probe ADN şi că prinderea asasinului este o chestiune de timp, la cazul respectiv lucrând cei mai experimentaţi specialişti.

Potrivit informaţiilor iniţiale, precizează cotidianul bulgar, jurnalista a fost atacată în timp ce făcea jogging în apropiere de râu sâmbătă. Ea a băut o cafea împreună cu nişte colegi la ora 10:30, după care le-a spus că merge să facă jogging. În jurul orei 14:20, cineva i-a descoperit trupul neînsufleţit şi a sunat la poliţie.

La ultima ediţie a emisiunii sale din 30 septembrie, Marinova a difuzat o convorbire cu doi reputaţi jurnalişti de investigaţii: Dimitar Stoianov din Bulgaria şi Attila Biro din România, care întreprind o anchetă în legătură cu suspiciunile de fraudă în cazul subvenţiilor europene, în care ar fi implicaţi oameni de afaceri şi aleşi.

Dimitar Stoianov şi Attila Biro au fost reţinuţi pentru scurt timp de către poliţie în cursul acestei anchete, cazul lor provocând o reacţie de condamnare din partea organizaţiei neguvernamentale Reporteri fără Frontiere (RSF).

O femeie de 36 de ani, reținută după ce i-a furat banii unui bărbat în timp ce era la terasa unui local din centrul Capitalei

O femeie de 36 de ani, din raionul Sîngerei, a fost reținută fiind suspectată de pungășie. Suspecta ar fi sustras de la un bărbat de 32 de ani, care se afla la terasa unui local din centrul capitalei, portmoneul cu acte personale, carduri și bani în sumă de 2000 de lei.

În urma acțiunilor de investigație și urmărire penală efectuate de ofițerii Inspectoratului de Poliție Centru, de comun cu grupa specializată din cadrul Direcției de Poliție, suspecta a fost identificată și reținută.

Bunurile au fost recuperate și returnate victimei.

Femeia a fost reținută pentru 72 de ore, iar conform legislației penale în vigoare, persoana culpabilă de asemenea infracțiune riscă amendă în mărime de până la 67 500 lei sau închisoare de până la 4 ani.

Cum poți solicita schimbarea numelui sau a prenumelui

Numele de familie şi prenumele sunt atributele de bază prin care se identifică persoana şi care se înscriu în mod obligatoriu în actele de stare civilă şi în alte acte oficiale ale persoanei, scrie bizlaw.md.

Numele de familie se dobândeşte prin rudenie şi este comun membrilor aceleiaşi familii. Copilul din căsătorie va lua numele din căsătorie al părinţilor săi, ales de aceştia cu ocazia depunerii declaraţiei de căsătorie.

Numele de familie și prenumele poate fi modificat prin schimbarea acestuia pe cale administrativă, prin adoptarea unei decizii de către organul de stare civilă, sau ca efect al schimbării stării civile a persoanei (prin căsătorie sau prin divorţ). Sunt necesare motive temeinice care să îndreptățească solicitantului să ceară schimbarea numelui sau a prenumelui.

Potrivit Agenției Servicii Publice, sunt considerate motive temeinice pentru schimbarea numelui sau prenumelui următoarele situații:

când numele este format din expresii indecente, ridicole;
când numele este pronunțat dificil;
când solicitantul dorește să aibă un nume şi/sau prenume corespunzător naționalității pe care o are;
când solicitantul dorește să poarte un nume de familie simplu în locul celui dublu;
când solicitantul dorește să poarte numele soţului sau să alăture la numele său numele soţului (și nu a făcut asta în momentul înregistrării căsătoriei);
când solicitantul dorește să revină la numele pe care l-a avut până la căsătorie (și nu a făcut asta în momentul pronunțării/înregistrării divorțului);
când solicitantul dorește să poarte numele de familie al tatălui (mamei) vitreg sau altei persoane care a participat la educaţia solicitantului;
când părinții au divorțat, iar copilul dorește să poarte numele mamei pe care aceasta l-a avut până la căsătorie (în situațiile copiilor cu capacitatea deplină de exercițiu – după împlinirea vârstei de 18 ani).

Nu sunt considerate motive temeinice pentru schimbarea numelui sau prenumelui următoarele situații:

când solicitantul alege un nume sau prenume ce se pronunță dificil sau ridicol;
când solicitantul este urmărit penal sau are antecedente penale şi nu este reabilitat;
când în rezultatul schimbării numelui de familie prin conexare acesta va deveni compus din trei nume de familie;
când solicitantul este căsătorit şi numele de familie, schimbarea căruia se solicită, îl poartă după căsătorie şi soţul, care refuză să depună concomitent cerere de schimbare a numelui;
când se solicită transliterarea numelui sau prenumelui cu caractere latine în baza regulilor ortografice ale unei limbi străine sau cu utilizarea semnelor diacritice.

Cererea de schimbare a numelui şi/sau prenumelui se depune la organul de stare civilă de la domiciliul solicitantului.

Schimbarea numelui de familie şi/sau prenumelui copiilor cu vârsta între 16-18 ani se soluționează la cererea copilului, cu acordul scris al părinților acestora.

Termenele de examinare a cererii de schimbare a numelui de familie şi/sau prenumelui, precum şi taxele pentru prestarea serviciului respectiv sunt stabilite în Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr. 966/2020 cu privire la serviciile prestate de către Agenţia Servicii Publice.

Conform datelor statistice, în perioada anilor 2020 şi până în prezent, au fost înregistrate în total 11.947 acte de schimbare a numelui de familie şi/sau prenumelui: 2020 – 1.994 acte, 2021 – 2.705 acte, 2022 – 2.726 acte, 2023 – 3.032 acte, semestrul I 2024 – 1.490 acte.

Pentru prima dată în ultimii patru ani, exportul Republicii Moldova de făină de grâu a depăşit importul

În primele șase luni ale acestui an exporturile de făină de grâu din Republica Moldova au constituit 14.341 de tone, în creștere cu circa 13% față de aceeași perioadă a anului trecut și aproape opt peste nivelul de acum doi ani, arată date vamale publicate de expertul Iurie Rija. Datele pentru primele șase luni confirmă tendința din ultimii doi ani de creștere a exporturilor de făină de grâu, scrie mold-street.com.

De exemplu, dacă în 2020, s-a importat cu 29.000 de tone mai multă făină decât s-a exportat, apoi în 2023 importurile au depăşit exporturile cu doar aproximativ 3.500 de tone, iar deja în prima jumătate a anului 2024, Moldova a exportat cu 654 de tone mai mult decât a importat.

Acest lucru sugerează că producătorii de făină își îmbunătățesc calitatea producţiei pentru export și consumul intern.

De notat că preţul mediu de import a făinii de grâu a fost în prima jumătate a anului de 6,08 lei pentru un kilogram, apoi cel de export cu peste 22% mai ieftin – 4,72 lei pentru un kilogram.