Un nou război? Pe cine amenință China

China este deranjată de exercițiile militare care se desfășoară în jurul Taiwanului. Mai mult, Wang Wenbin, purtător de cuvânt al diplomaţiei chineze, a declarat că „toate forţele separatiste care susţin independenţa Taiwanului vor sfârşi în sânge, cu capetele sparte”!

Beijingul a afirmat joi că exerciţiile militare chineze în jurul Taiwanului sunt un „avertisment serios” pentru separatiştii din insula independentă de facto faţă de China, transmite AFP citată de realitatea.net.

Wang Wenbin, purtător de cuvânt al diplomaţiei chineze, a declarat că „toate forţele separatiste care susţin independenţa Taiwanului vor sfârşi în sânge, cu capetele sparte, când se vor confrunta cu evenimentul istoric al unei reunificări complete a Chinei”.

Beijingul consideră Taiwanul o provincie chineză pe care nu a reuşit încă să o reunifice cu restul Chinei.

Preşedintele taiwanez Lai Ching-te a promis în aceeaşi zi că va continua să apere valorile libertăţii şi democraţiei în faţa provocărilor şi ameninţărilor „externe”, informează Reuters.

El li s-a adresat unor ofiţeri în oraşul Taoyuan din nordul insulei, la numai trei zile de la învestitură.

El li s-a adresat unor ofiţeri în oraşul Taoyuan din nordul insulei, la numai trei zile de la învestitură.

Preşedintele taiwanez a oferit de mai multe ori negocieri cu China, dar a fost respins. El susţine că poporul insulei este singurul care îşi poate decide viitorul şi nu acceptă pretenţiile de suveranitate ale Beijingului.

Televiziunea de stat chineză CCTV a reacţionat apreciind că discursul lui Lai cu ocazia depunerii jurământului a fost „extrem de dăunător”, iar contramăsurile luate de China sunt „legitime, legale şi necesare”. De asemenea, a afirmat că viitorul Taiwanului nu poate fi decis doar de cei 23 de milioane de taiwanezi, ci de întregul popor chinez de 1,4 miliarde.

Forţele armate chineze au folosit în manevrele „punitive” din jurul Taiwanului avioane militare înarmate şi a desfăşurat simulări de atacuri, în timp ce presa de stat din China îl condamna pe Lai.

Sub comandamentul teatrului de est, la exerciţii au participat militari din armata terestră, marina, aviaţia şi forţele de rachete. Comandamentul a precizat că manevrele au început joi la ora locală 7.45 (miercuri 23.45 GMT), în Strâmtoarea Taiwan, în nordul, sudul şi estul insulei şi – pentru prima oară – împrejurul insulelor Kinmen, Matsu, Wuqiu şi Dongyin, aflate sub control taiwanez.

Conform presei chineze de stat, care a publicat şi harta zonei unde au loc manevrele, zeci de avioane de luptă erau echipate cu rachete reale şi au simulat alături de nave militare lovirea unor ţinte cu valoare ridicată.

Exerciţiile numite Joint Sword (Sabia Unică) 2024A sunt programate timp de două zile, principalele obiective declarate fiind patrulările comune aeriene şi maritime pentru pregătirea de luptă, loviturile cu precizie ridicată şi operaţiunile integrate în interiorul şi în afara lanţului de insule, în vederea testării „capacităţilor reale de luptă interarme”.

Spre deosebire de manevrele cu acelaşi nume din aprilie anul trecut, indicativul A arată că sunt posibile continuări.

„Aceasta este şi o pedeapsă puternică pentru acţiunile separatiste ale forţelor pentru independenţa Taiwanului şi un avertisment sever împotriva amestecului şi provocărilor din partea unor forţe externe”, a arătat Comandamentul Teatrului de Est al Armatei de Eliberare a Poporului (denumirea oficială a armatei chineze – n. red.).

Ministerul apărării de la Taipei a condamnat exerciţiile, afirmând că a trimis forţe în jurul Taiwanului, iar apărarea antiaeriană şi rachetele de la sol urmăresc ţinte, ceea ce dă încredere privind capacitatea de protecţie a teritoriului. În acelaşi timp însă, lansarea de exerciţii militare „nu doar că nu contribuie la pacea şi stabilitatea Strâmtorii Taiwan, ci subliniază şi mentalitatea militaristă” a Chinei, a adăugat instituţia.

În ultimii patru ani, forţele armate chineze au efectuat aproape zilnic activităţi în apropiere de Taiwan; exerciţii de mare amploare au avut loc în 2022 şi 2023. 

Rusia interzice trei posturi TV din România

Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat marți că interzice accesul în Rusia la resursele de radiodifuziune pentru zeci de instituții media din Uniunea Europeană, ca represalii pentru o interdicție similară impusă de UE la adresa a trei instituții media ruse, scrie stiripesurse.md.

Pe lista publicată de Ministerul Afacerilor Externe din Rusia se numără trei televiziuni din România: ProTV, Digi24 și B1TV, transmite presa de peste Prut.

În total, pe lista publicată marți de Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova se numără 81 de publicații europene, precum Spiegel, Zeit, Frankfurter Allgemeine Zeitung (Germania), El País (Spania), La Stampa, La Repubblica (Italia), Le Monde, Liberation (Franța), dar și canale pan-europene precum Politico and EUobserver.

„Ca răspuns la decizia luată de Consiliul UE la 17 mai de a interzice „orice activitate de difuzare” a trei mass-media rusești (RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta), care intră în vigoare astăzi, 25 iunie, introducem contramăsuri de restricționare a accesului de pe teritoriul Federației Ruse la resursele de difuzare ale unui număr de instituții media din statele membre ale UE și operatori media la nivelul UE care difuzează în mod sistematic informații false cu privire la desfășurarea unei operațiuni militare speciale”, au transmis oficialii ruși.

„La Bruxelles și în capitalele europene s-a ales calea escaladării”

Ministerul rus de Externe subliniază că partea rusă a avertizat în mod repetat și la diferite niveluri că „hărțuirea jurnaliștilor autohtoni din motive politice și interdicțiile nefondate impuse presei ruse în spațiul UE nu vor trece neobservate”.

„În ciuda acestui fapt, la Bruxelles și în capitalele europene s-a ales calea escaladării, forțând Moscova să ia contramăsuri în oglindă și proporționale cu o altă interdicție ilegitimă. Responsabilitatea pentru o astfel de evoluție a evenimentelor revine exclusiv conducerii Uniunii Europene și țărilor din această asociație care au susținut o astfel de decizie”, subliniază ministerul rus.

Oficialii au adăugat că, în cazul în care restricțiile asupra presei rusești vor fi ridicate, Moscova își va reconsidera, de asemenea, decizia cu privire la operatorii media sancționați marți.

Podul de pe strada Mihai Viteazul ar putea fi închis definitiv pentru aproape 2 luni

Începând cu data de 1 iulie curent, pentru aproape 2 luni, ar putea fi închisă definitiv circulația pe podul de pe strada Mihai Viteazul. O precizare în acest sens a fost făcută de șeful-adjunct al Direcției generale mobilitate urbană, Dumitru Ceban, scrie realitatea.md.

Responsabilul a precizat că restricțiile vor fi valabile până pe 28 august curent.

„La moment, această decizie este în discuție, am pregătit actele necesare în vederea remedierii soluțiilor pe perioada de închidere a podului prin stabilirea rutelor de ocolire și examinăm potențiala închidere a podului începând cu 1 iulie până la 28 august a anului curent.

(…) Suntem în proces de discuție cu Calea Ferată din Moldova (CFM) ce ține mai multe aspecte tehnice privind traversarea căilor ferate, nu avem o decizie finală, însă examinăm posibilitatea redirecționării traficului pe rețeaua rutieră existentă”, a precizat Dumitru Ceban, șeful-adjunct al Direcției generale mobilitate urbană.

Agentul responsabil de lucrările desfășurate pe podul de pe strada Mihai Viteazul a solicitat ca circulația rutieră pe pod să fie închisă definitiv pentru o perioadă.

La aproape 50 de ani de la darea în exploatare, podul rutier de pe strada Mihai Viteazul a fost supus pentru prima dată reparației capitale, până acum fiind doar întreținut cu reparații curente de ÎM Regia „Exdrupo”.

Podul a intrat în reparație la august 2022, iar pentru lucrări, Primăria Municipiului Chișinău cheltuie circa 108 milioane lei. Suma însă ar putea crește.

Podul este o magistrală de interes sectorial, cu 6 benzi de circulație și 2 trotuare pietonale, având o lungime totală de 300 metri și lățimea de 26 metri, cu 9 deschideri (grinzi) a câte 33 metri fiecare.

47 de ucraineni, ascunși în patru microbuze, au încercat să intre ilegal în R. Moldova

O schemă amplă de transportare ilegală a persoanelor peste hotar a fost destructurată de oamenii legii din Ucraina.

Patru vehicule care transportau ilegal bărbați din Ucraina în Moldova au fost identificate la hotar. În total, 47 de bărbați au plătit între 5000 și 18.5000 de dolari ca să părăsească țara vecină, scrie voceabsarabiei.md.

Conform oamenilor legii din Ucraina, cele patru microbuze formau o coloană, în fața căreia se deplasa un SUV. În mașină se afla un șofer și un pasager, transmite realitatea.md.

Incidentul a avut loc pe 21 iunie, în regiunea Odesa. Pe numele celor vizați au fost deschise dosare penale, pentru transportul ilegal de persoane peste hotarele Ucrainei.

„Clienții” erau găsiți prin intermediul canalelor de Telegram. Unii dintre ei au plătit integral pentru „serviciile” prestate, pe când alții au oferit doar un avans.

Persoanele care transportau cetățenii ucraineni nu le ofereau garanții. Aceștia au mers circa 100 de kilometri pe saltele, la podea. Pe numele lor sunt inițiate cauze contravenționale.

Fructele care te pot îngrășa cel mai mult
Articolul anterior
Moldova, invitata de onoare la Salonului Internațional de Carte Bookfest
Articolul următor