Un număr record de ruşi solicită azil în Coreea de Sud

Un număr record de ruşi solicită azil în Coreea de Sud, potrivit autorităţilor sud-coreene, care au înregistrat anul trecut o creştere de cinci ori a numărului de cereri, ruşii devenind cel mai mare grup care caută refugiu în această ţară din Asia de Est, relatează CNN, transmite News.ro.

În total, 5.750 de cetăţeni ruşi au cerut azil în Coreea de Sud în 2023, potrivit unui raport publicat de Serviciul de Imigrări coreean în această lună. Această cifră este de cinci ori mai mare decât cea din 2022 – 1.038 – şi mai mare decât numărul total de cereri de azil din partea ruşilor înregistrate în perioada 1994 – 2019.

2023 a marcat, de asemenea, cel mai mare număr total de cereri de azil din ultimii cel puţin opt ani, potrivit Serviciului de Imigrări. După ruşi, cele mai multe solicitări de azil au venit de la cetăţeni din Kazahstan, China şi Malaezia.

Iar tendinţa a continuat şi în acest an, ruşii fiind cei care au depus cele mai multe solicitări de azil în ianuarie.

Cele mai frecvente motive invocate de solicitanţii de azil au fost persecuţia pe bază de religie şi persecuţia politică. Alte motive au inclus discriminarea pentru că sunt membri ai unui anumit grup social, rasă sau naţionalitate.

Serviciul nu a precizat motivele invocate de solicitanţii de azil ruşi.

Coreea de Sud are legi de imigraţie stricte – inclusiv în ceea ce priveşte cererile de azil.

În ultimele trei decenii, doar 4.052 persoane au fost recunoscute ca refugiaţi în Coreea de Sud din peste 103.000 de cereri de azil, potrivit raportului.

Cetăţenii ruşi care solicită azil în întreaga lume au captat o atenţie sporită după invadarea Ucrainei de către Rusia, sute de mii de oameni părăsind Rusia în ultimii doi ani – mulţi dintre ei fugind de recrutare.

În Coreea de Sud, cinci bărbaţi ruşi au fost blocaţi pe Aeroportul Internaţional Incheon, în apropiere de capitala Seul, în 2022, în timp ce încercau să scape de ordinul de mobilizare militară a Moscovei pentru război.

Ministerul sud-coreean al Justiţiei a refuzat cererile lor de acordare a statutului de refugiat, lăsându-i efectiv blocaţi pe aeroport. Prea speriaţi pentru a se întoarce în Rusia, ei au petrecut aproape cinci luni dormind în terminal şi trăind din mâncarea distribuită de departamentul sud-coreean de imigrări. La începutul anului 2023, doi bărbaţi au fost lăsaţi să părăsească aeroportul.

Unul dintre bărbaţi a declarat pentru CNN că primul său plan a fost să plece în Kazahstan, dar s-a răzgândit când a auzit că fosta republică sovietică îi expulzează pe ruşii care fug.

Poveşti similare au fost relatate şi în alte părţi; datele autorităţilor de frontieră din Statele Unite au arătat că numărul cetăţenilor ruşi pe care i-au întâlnit a crescut brusc după ce Moscova a impus serviciul militar obligatoriu în septembrie 2022.

Din octombrie 2022 până în februarie 2023, aproape 22.000 de ruşi au încercat să intre în SUA prin graniţa sudică a ţării, potrivit datelor US Customs and Border Protection.

Expoziție cu prezentare de film la Muzeu! Timpuri pe care nu le-a vrut Dumnezeu: „Foametea organizată de URSS în Basarabia (1946-1947)”

În data de 26 aprilie 2024, la ora 15:00, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, în colaborare cu Muzeul Virtual al Foametei din Basarabia, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării USM și Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, organizează un eveniment dedicat comemorării victimelor foametei din 1946-1947, cu genericul „Timpuri pe care nu le-a vrut Dumnezeu”.

Activitatea cuprinde vernisarea expoziției de planșe „Foametea organizată de URSS în Basarabia (1946-1947)” și prezentarea filmului documentar „Omorâți prin înfometare”, realizat de Mariana S. Țăranu, conferențiar universitar, doctor în istorie și jurnalistul Vitalie Guțu, lector universitar. În același context, va fi organizată o masă rotundă dedicată acestei tematici tragice, cu participarea istoricilor, personalităților politice, jurnaliștilor și preoților.

Prin acest eveniment, urmărim consemnarea Zilei comemorării victimelor foametei organizate în RSS Moldovenească în anii 1946-1947, marcată în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, conform deciziei Parlamentului Republicii Moldova din 7 aprilie 2022. Foametea organizată de regimul totalitar sovietic în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost  una dintre cele mai odioase crime contra umanității. Studiile științifice, culegerile de documente, memoriile și amintirile martorilor oculari reflectă amploarea acestei tragedii produse în spațiul pruto-nistrean. Rezultatele cercetărilor denotă că foametea a distrus viețile a peste 10% din numărul total al populației RSS Moldovenești (circa 200 000 de oameni). 

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și partenerii evenimentului urmăresc sensibilizarea opiniei publice asupra jertfei ce a marcat destinul oamenilor, indiferent de etnie și origine socială.

Vă așteptăm pentru un eveniment de reculegere și comemorare a victimelor foametei.

Mun. Chișinău, str. M. Kogălniceanu 82

Autoritățile alocă milioane de lei pentru eficientizarea energetică a blocurilor de locuit și a caselor individuale

În următorii trei ani, autoritățile își propun să aloce aproximativ 690 de milioane de lei din bugetul de stat pentru eficientizarea energetică a blocurilor de locuit și a caselor individuale, iar cu sprijinul partenerilor de dezvoltare aceste mijloace ar putea fi dublate, a declarat directorul Agenției pentru Eficiență Energetică, Ion Muntean, la Radio Moldova.

Potrivit lui Ion Muntean, renovările vor conduce la economii de energie de până la 40%.

„Prima etapă a programului prevede că 75% din resursele financiare sunt alocate pentru sectorul rezidențial multietajat. Aici, putem indica clădirile administrate de asociația de proprietari în condominiu și sunt clădiri care au fost date în exploatare până în 2005. Deci, aceștia sunt principalii beneficiari. Peste 25% sunt destinate gospodăriilor casnice individuale, la prima etapă, dar ponderea acestora poate crește, pe măsură ce anumiți parteneri de dezvoltare spun că sunt interesați de case individuale”, a spus Muntean.

Săptămână trecută, Guvernul a aprobat Programul de finanțare a Fondului pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial pentru perioada 2024-2027. Programul urmărește renovarea unei suprafețe încălzite de cel puțin 507 mii de metri pătrați din clădirile sectorului rezidențial, adică circa 8500 de apartamente, sau circa 5000 de case individuale.

Este permis să transporți medicamente în bagajul personal? Precizările Serviciului Vamal

Călătorii care sosesc sau pleacă din Republica Moldova au dreptul de a transporta în bagajele personale medicamente care urmează să fie utilizate, din motive medicale, personal de către aceștia sau de către animalele care îi însoțesc.

În cazul medicamentelor eliberate cu prescripție medicală (rețetă) este permisă transportarea acestora peste frontiera vamală în cantități care nu le depășesc pe cele indicate în prescripția medicală conform tratamentului prescris.

În acest sens, este necesar să prezentați Serviciului Vamal actele care justifică eliberarea medicamentelor pentru efectuarea tratamentului prescris (prescripția instituției medicale, alte acte care justifică eliberarea și traversarea medicamentelor peste frontiera vamală).

Persoanelor fizice le este permisă introducerea și scoaterea pe/de pe teritoriul țării a medicamentelor pentru consumul personal, în dependență de statutul legal al acestora, mai multe detalii puteți accesa aici.

IMPORTANT!

Introducerea și scoaterea pe/de pe teritoriul țării a substanțelor stupefiante sau psihotrope de către persoane fizice (călători) este interzisă.

Substanţele stupefiante, psihotrope şi precursorilor acestora, supuse controlului sunt aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.1088/2004. 

O moldoveancă va sta 7 ani după gratii pentru exploatarea sexuală a unei femei în Dubai
Articolul anterior
Țara în care femeile sunt plătite ca să devină mame. 70.000 de euro pentru fiecare copil născut
Articolul următor