Un medic cardiolog a fost împușcat mortal de un pacient în cabinetul său din Favara, zona Agrigento, Sicilia. Suspectul, un bărbat de 47 de ani, a fost prins și arestat la scurt timp după incidentul șocant petrecut marți după-amiază. Gaetano Alaimo, 65 de ani, era un medic apreciat în comunitate, scrie digi24.ro.
A fost ucis cu mai multe focuri de armă în sala de așteptare a clinicii de reabilitare cardiologică la care lucra, în fața mai multor angajați, potrivit Corriere della Sera. Suspectul, Adriano Vetro, 47 de ani, era un pacient al medicului, nemulțumit că acesta nu i-a eliberat un certificat de care avea nevoie pentru reînnoirea permisului de conducere. Potrivit sursei citate, Vetro suferă de o afecțiune cardiacă ce i-ar fi limitat dreptul de a conduce vehicule. Bărbatul le-a spus polițiștilor că ar fi fost dispus să urmeze o procedură chirurgicală în urma căreia ar fi fost declarat apt pentru condus, dar că mai întâi avea nevoie de permis.
Adriano Vetro a fost reținut la scurt timp după crimă în casa sa, unde a fost găsită și arma, despre care spune că a găsit-o. Din anchetă rezultă că suspectul era de ani de zile pacientul medicului Gaetano Alaimo, dar în ziua crimei nu avea programare. În trecut, cei doi au avut mai multe discuții aprinse pe tema certificatului de care Vetro avea nevoie pentru permisul de conducere. Marți după-amiază, suspectul a intrat pe ușa clinicii și s-a îndreptat spre cabinetul cardiologului. L-a întâlnit în sala de așteptare, unde a scos arma și l-a împușcat, după care a fugit.
Suspectul se află acum în arestul din Agrigento.
După ce i-a cerut din arest ajutorul lui Putin, bașcana Găgăuziei i-a trimis un mesaj și lui Trump: „Noi avem ceva în comun”
Bașcana regiunii autonome Găgăuzia, Evghenia Guţul, aflată în arest preventiv la Chişinău, i-a cerut preşedintelui american Donald Trump într-o scrisoare-apel să prevină o evoluţie către un „conflict civil” în Republica Moldova şi să apere valorile democratice în această ţară, relatează luni agenţia EFE, citată de Agerpres.
„Noi avem ceva în comun: amândoi am fost aleşi de popor, în pofida eforturilor propagandei şi a presiunii din partea elitelor globaliste corupte. Vă scriu, Domnule Preşedinte, din spatele gratiilor Închisorii 13 din (Republica) Moldova, unde am fost încarcerată sub acuzaţii fabricate, şi fac apel către dumneavoastră ca apărător al valorilor democratice”, se arată în scrisoare.
Potrivit başcanei Găgăuziei, autorităţile Republicii Moldova, „sub pretextul ‘combaterii corupţiei’, elimină opoziţia politică şi restrâng drepturile şi autonomia” regiunii găgăuze, în timp ce UE „oferă autorităţilor centrale de la Chişinău un cec în alb pentru a recurge la represiune politică”.
Evghenia Guţul susţine în scrisoare că în Republica Moldova se repetă un „scenariu românesc”, ea notând că „elitele politice din România l-au eliminat incorect din cursă pe adevăratul câştigător al alegerilor, Călin Georgescu”, iar „acum aceleaşi tactici sunt folosite împotriva Găgăuziei”.
„Chişinăul acţionează cu un asemenea dispreţ flagrant faţă de lege întrucât se simte încurajat de impunitate şi de lipsa unei adevărate evaluări internaţionale asupra a ceea ce se întâmplă în regiunea noastră”, adaugă în scrisoare başcana Găgăuziei.
Ea îi transmite lui Trump că i se adresează pentru a obţine „sprijin politic şi moral”. „Leadership-ul dumneavoastră poate preveni alunecarea acestei situaţii într-un nou conflict civil”, consideră Evghenia Guţul.
„Dacă comunitatea internaţională nu reacţionează, Chişinăul va considera aceasta o permisiune pentru şi mai multă represiune”, insistă ea.
Anterior, başcana Găgăuziei i-a cerut ajutorul președintelui rus Vladimir Putin să pună presiune pe autorităţile moldoveneşti pentru a o elibera cât mai curând posibil.
„În numele poporului găgăuz, care nu şi-a trădat niciodată prietenii istorici, vă adresăm, dragă Vladimir Vladimirovici, un apel: folosiţi întregul arsenal de mecanisme diplomatice, politice şi juridice pentru a exercita presiuni asupra autorităţilor moldoveneşti în vederea încetării imediate a represiunii politice şi eliberării mele rapide”, spune Guţul, în declaraţia transmisă prin intermediul avocatului său.
Başcana Găgăuziei a fost plasată vineri în arest preventiv pentru 20 de zile, împotriva ei fiind formulate acuzaţii precum finanţare ilegală a campaniei sale electorale din anul 2023 şi fals în documente publice. Ea este de asemenea învinuită într-un dosar de finanţare ilegală a partidului „ŞOR”, formaţiunea lui Ilan Şor care a fost scoasă în afara legii.
Reacții după eliminarea lui Marine Le Pen. Ce spune Kremlinul
Condamnarea lui Marine Le Pen, principala figură politică a extremei drepte franceze, în dosarul deturnării de fonduri de la Parlamentul European și interzicerea candidaturii sale la prezidențialele franceze din 2027 au atras imediat critici din partea unor figuri precum premierul ungar Viktor Orban și vicepremierul italian Matteo Salvini, acesta din urmă vorbind de „un film prost, care poate fi văzut și în alte țări, precum România”, scrie digi24.ro
Kremlinul a deplâns „o încălcare a normelor democratice”.
Prima reacție la verdictul de condamnare a lui Marine Le Pen a venit din partea Rusiei, scrie Le Figaro.
Kremlinul a reacționat la sentința prin care Le Pen nu mai poate candida la prezidențiale deplângând o „încălcare a normelor democratice”.
„Nu vrem să ne amestecăm în afacerile interne ale Franței, nu am făcut-o niciodată”, a asigurat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, răspunzând unei întrebări pe această temă. „Dar, într-adevăr, din ce în ce mai multe capitale europene iau calea încălcării normelor democratice”, a comentat el.
Viktor Orban, solidar cu Le Pen Premierul Ungariei, Viktor Orban, a pus un mesaj de solidtarite cu Le Pen, pe contul său de X.
„Eu sunt Marine”, a scris pe platforma X Victor Orban, care denunță în mod regulat atacurile juridice asupra aliaților săi, comentează Le Figaro.
Pentru Matteo Salvini, vicepremier al Italiei și liderul Lega, condamnarea lui Marine Le Pen seamănă cu „un film prost” văzut „în alte țări precum România”.
„Cei care se tem de hotărârea alegătorilor găsesc adesea alinare în hotărârea instanțelor”, a spus el.
„La Paris, Marine Le Pen este condamnată și vor să o excludă din politică. Este un film prost care poate fi văzut și în alte țări, cum ar fi România”, a scrie Salvini pe X.
Acest verdict este „o declarație de război din partea Bruxelles-ului, într-un moment în care impulsurile războinice ale lui von der Leyen și Macron sunt înfricoșătoare. Nu ne vom lăsa intimidați, nu ne vom opri”, a continuat liderul naționalist italian.
Chi ha paura del giudizio degli elettori, spesso si fa rassicurare dal giudizio dei tribunali. A Parigi hanno condannato Marine Le Pen e vorrebbero escluderla dalla vita politica. Un brutto film che stiamo vedendo anche in altri Paesi come la Romania. Quella contro…
În septembrie anul trecut, când însuși Matteo Salvini a fost condamnat pentru împiedicarea debarcării migranților într-un port italian, Jordan Bardella și Marine Le Pen i-au acordat sprijinul fostului prim-ministru, denunțând o „campanie de intimidare și persecuție judiciară.
Geert Wilders sper că Le Pen va câștiga recursul și va ajunge președinte
La rândul său, olandezul Geert Wilders, liderul Partidului pentru Libertate, s-a declarat „șocat de verdictul extrem de dur împotriva „președintei deputaților europeni ai RN”.
„O susțin și cred în ea 100% și sunt convins că își va câștiga recursul și va deveni președinte al Republicii Franceze”, a scris acesta.
Aceste trei formațiuni politice fac parte din același grup ca și RN în Parlamentul European, Patriots for Europe.
Reacții din lumea politică franceză
„Democrația franceză este cea care este atacată”, a reacționat Jordan Bardella pe X.
„Astăzi, nu doar Marine Le Pen a fost condamnată pe nedrept: democrația franceză a fost executată”, a denunțat președintele formațiunii Adunarea Națională, însoțindu-și tweet-ul cu hashtag-ul #JeSoutiensMarine (O susțin pe Marine, n.r.)
Aujourd’hui, ce n’est pas seulement Marine Le Pen qui est injustement condamnée : c’est la démocratie française qui est exécutée.#JeSoutiensMarine
„Mai este Franța o democrație?”, se întreabă Éric Ciotti Fostul președinte al partidului Les Républicains, care s-a raliat formațiunii Adunării Naționale încă din vara anului trecut, a reacționat pe X punând la îndoială rolul judecătorilor în ceea ce privește alegerea făcută la urne.
„Este un sistem de acaparare a puterii care exclude sistematic orice candidat prea la dreapta care este în măsură să câștige, de la François Fillon la Marine Le Pen”, a scris el.
Amintim că un tribunal parizian a condamnat-o luni pe Marine Le Pen la patru ani de închisoare, din care doi cu executare (nu va fi încarcerată, ci va purta brățară electronică), o amendă de 100.000 de euro și cinci ani în care nu va putea candida la nicio funcție publică, în dosarul asistenților parlamentari ai partidului lui Le Pen care erau plătiți de Parlamentul European, dar lucrau de fapt pentru partid.
Trei dintre cei patru soldați americani dispăruți în Lituania au fost găsiți morți
La scurt timp după ce echipele de salvare au reuşit să aducă la suprafaţă vehiculul lor, care se scufundase într-o mlaştină, trei dintre cei patru soldaţi americani daţi dispăruţi în Lituania au fost găsiţi decedaţi, a anunţat luni armata americană, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
Informaţia a fost confirmată de preşedintele Lituaniei, potrivit Reuters. ”Trei soldaţi din armata americană din brigada 1 blindată de luptă, divizia 3 infanterie, au fost găsiţi morţi în Lituania”, a indicat serviciul de presă al armatei americane în Europa şi Africa.
Conform surselor citate, continuă operaţiunea de căutare a celui de-al patrulea soldat dat dispărut.
Autorităţile lituaniene au fost informate marţi despre dispariţia celor patru soldaţi americani în apropierea frontierei cu Belarus. De atunci, a fost lansată o operaţiune de căutare şi salvare lituaniano-americană de anvergură, implicând sute de persoane şi echipamente grele.
La solicitarea Vilniusului, Polonia a trimis în zonă o unitate de 150 de soldaţi şi specialişti. Vehiculul M88 Hercules a fost localizat miercuri. Potrivit armatei americane, vehiculul a fost găsit scufundat la aproximativ 4,5 metri adâncime sub o masă de apă şi noroi, ceea ce a făcut operaţiunea de recuperare extrem de dificilă.
Lituania, membră a NATO şi a Uniunii Europene, găzduieşte peste 1.000 de militari americani.
