Un preot, printre cei 43 de șoferi depistați băuți la volan, în primele trei zile ale campaniei „Tulburel”.
În primele trei zile ale campaniei „Tulburel”, 43 de conducători auto au fost depistați și înlăturați de la conducerea mijlocului de transport, toți se aflau băuți la volan, anunță Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP. Printre aceștia se regăsește și un preot, care, înainte de a sufla în aparatul Dräger, și-a făcut cruce, scrie replicamedia.info.
Cei mai mulți, 30 la număr, erau în stare avansată, 10 cu grad minim, iar 3 au refuzat de a trece testarea alcoolscopică.
În primele 8 luni ale anului, au fost depistați peste 4000 de șoferi care conduceau unitățile de transport băuți, majoritatea erau în stare avansată.
Gradul minim de alcool este o concentrației de alcool în sânge de la 0,3 până la 0,5 g/l sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,15 până la 0,3 mg/l.
Cu grad avansat este stabilirea concentrației de alcool în sânge de la 0,5 g/l și mai mult sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l și mai mult.
Unde a cerut să fie înmormântat Suveranul Pontif
Papa Francisc a murit luni, în a doua zi de Paşte, la vârsta de 88 de ani, după ce a apărut de Paşte în balconul de la Paţa Sfântul Petru, relatează AFP. Duminică, de Paşte, el a apărut la balconul Bazilicii Sf. Petru, la binecuvântarea ”Urbi et Orbi”, pe care a ţinut s-o spună cu o voce foarte slabă.
Papa, născut la 17 decembrie 1936, a fost ales la 13 martie 2013 în urma demisiei-surpriză a lui Benedict al XVi-lea şi s-a dedicat pontificatului din prima şi până în ultima clipă.
În februarie 2025 şi-a amânat iar şi iar internarea la spital din cauza acestei ”bronşite”, care nu mai trecea.
După ce a fost internat la Spitalul Gemelli, la Roma, la 14 februarie, de Ziua Îndrăgostiţilor, a fost diagnosticat cu o pneumonie la amblii plămâni care-i provoca insuficienţe respiratorii.
Situaţia părea să se îmbunătăţească treptat, până la o criză respiratorie, într-o vinere, la 28 februarie, care a fost confirmată la 3 martie, şi anume ”două episoade de insuficienţă respiratorie acută cauzată de o acumulare importantă de mucus endobronhic şi de un bronhospasm consecutiv”, potrivit Vatocanului.
Acest lucru a impus ”două bronhioscopii din necesitatea de a aspira secreţiile abundente”.
Potrivit Vaticanului, Papa a rămas ”treaz” şi a ”cooperat” în timpul procedurii.
Dintre cele trei probleme de sănătate pe care le avea, problema respiratorie şi pulmonară l-a răpus pe acest bărbat mai degrabă robust şi foarte voluntar.
Această fragilitate îl afecta pe acest workaholic de trei ierni. Ea l-a oprit definitiv după o uşoară îmbunătăţire, care i-a determinat pe medici să accepte externarea sa la 23 martie.
Această insuficienţă respiratorie cronică era veche. Lobul superior drept al plământului i-a dost extirpat pe când avea 21 de ani şi a fost internat de urgenţă la 29 martie 2023, tot la Spitalul Gemelli, cu ”dificultărţi de respiraţie”.
Era vorba despre o ”bronşită infecţioasă” care ”nu avea legătură cu covid-19”, o boală împotriva căreia a fost vaccinat de mai multe ori, dădea asigurări Vaticanul.
La sfârşitul lui 2023, Francisc îşi exprima dorinţa de a nu fi înmormântat în Bazilica Sf. Petru, ci în Bazilica romană Santa Maria Maggiore.
Ultimul dintre cei şapte papi înmormântaţi acolo este Clement al IX-lea, în 1669.
Un conclav care să-i alagă succesorul lui Francisc I se va deschide abea peste cel puţin două săptămâni.
Totul este prevăzut în cel mai mic detaliu pentru a asigura ”vacanţa” Scaunului Apostolic.
Anunţul morţii Papei îi eliberează de responsabilităţi pe toţi responsabilii principali.
În noiembrie 2024, Francisc a edicatt noi norme – foarte simplificate – cu privire la funeralii, suprimând de exemplu cele trei sicrie care se pun unul în altul, din chiparos, plumb şi stejar.
El a ales un sicriu simplu de zinc, pus într-unul de lemn, în care va fi expus în Bazilica Sf. Petru, aproape de pământ şi neînălţat.
Papa, plasat sub o observaţie medicală strictă, cu o sănătate rezistentă şi o energie nebună, suferea de alte două afecţiuni fizice.
El avea, pe de o parte probleme de ordin digestiv, care necesitau uneori amânarea unor întâlniri, dar într-o proporţie normală.
El a fost supus, însă, la 4 iulie 2021, unei intervenţii chirurgicale-surpriză, cu privire la o ”stenoză diverticulară simptomatică a colonului”, potrivit Vaticanului, când a fost internat timp de zece zile.
Papa a fost spitalizat din nou la 7 iunie 2023, cu o ”hernie intestinală” care a necesitat punerea unui ”proteze” interne în vederea evităii unei ”ocluzii”, potrivit Vaticanului.
Procedura s-a desfăşurat ”fără complicaţii”, porivit chirurgului său.
Vaticanul inaugura cu această ocazie un nou mod de comunicare, cerut de către Francisc, dându-le periodic medicilor cuvântul să vorbească despre starea sa de sănătate.
O sciatică cronică, legată de o problemă la coapsă care-l obosea mult, a provocat o inflamaţie la genunchi, în urma unei căderi şi unei fracturi de articulaţie.
Aceasta l-a pus în scaunul cu rotile la începutul lui 2022 pe un bărbat cu o voinţă de fier, un lucru pe care l-a trăit ca pe o ”umilire”, dar peste care a trecut rapid, mărturisea el.
Însă el nu a vrut niciodată să-şi ia concediu.
Singura odihnă a iezuitului de şcoală veche, care se trezea zilnic la ora 4.00 şi se culca la ora 22.00, era o scurtă siestă la începutul după-amiezii.
El îşi împărţea timpul între rugăciune, meditaţie, slujbă, reuniuni de lucru – avea reputaţia că stătea cu ochii pe tot ceea ce se petrecea la Vatican – şi întâlniri oficiale şi oficioase.
Sărea peste cititul dosarelor şi îi plăcea mai ales contactul personal, pentru a-şi face singur o părere. Dădea telefon direct atât în Vatican, cât şi în afară.
Francisc îşi evocă posteritatea în ultima autobiografie – intitulată ”Sper”, publicată la 15 ianuarie 2025.
”Biserica va merge înainte. În istoria sa, eu sunt doar o trecere”, scrie el.
Acest Papă care a lansat o reformă radicală a culturii clericale a Bisericii Catolice, şi-a exprimat în mai multe rânduri dorinţa de a demisiona în cazul incapacităţii de a guverna.
Moartea acestui lider religios cu 44 de milioane de abonaţi pe X lasă Biserica şi lumea şocate.
Această personalitate internaţională ieşită din comun, admirată şi criticată deopotrivă, respectată şi controversată, era de neevitat. El nu lăsa pe nimeni indiferent.
Pe cine a sunat Papa în fiecare zi, timp de mai bine de un an și jumătate înainte de a muri
Papa Francisc a vorbit de multe ori despre conflictul din Gaza şi a fost în contact permanent cu un grup de creştini palestinieni din Fâşia Gaza.
Părintele Gabriel Romanelli, preot la Biserica de rit latin a Sfintei Familii din Gaza, a declarat pentru BBC Newshour că Papa i-a sunat în fiecare zi timp de mai bine de un an şi jumătate pentru a verifica siguranţa lor – şi chiar a învăţat câteva fraze arabe, scrie News.ro.
Romanelli a spus că a vorbit ultima dată cu papa sâmbătă: „Ne-a sunat şi ne-a dat binecuvântarea. Ne-a mulţumit pentru rugăciunile noastre pentru el”.
„Nu este uşor să trăieşti aici”, a spus Romanelli. „Aşa că, în calitate de pastor aici, să simt apropierea de Papa însuşi… pentru noi a fost un semn foarte clar şi foarte puternic al milei Domnului şi al încurajării de a-L sluji pe Domnul în Biserica Sa”.
Universitatea Harvard dă în judecată Administrația Trump
Harvard, cea mai bogată universitate din lume, a dat în judecată Administrația Trump, luptând astfel împotriva amenințărilor de a i se reduce miliarde de dolari din finanțarea cercetării, ca parte a unei cruciade împotriva colegiilor de top ale națiunii, scrie The New York Times.
Preşedintele Universităţii, Alan M. Garber, a declarat că recentele escaladări ale administraţiei împotriva prestigioasei instituţii „au consecinţe reale dure pentru pacienţi, studenţi, cadre didactice, personal, cercetători şi poziţia învăţământului superior american în lume”.
Procesul semnalează o escaladare majoră a luptei continue dintre învățământul superior și președintele Trump, care a promis să „recucerească” universitățile de elită. Administrația și-a prezentat campania drept o luptă împotriva antisemitismului, dar a vizat, de asemenea, programele și predarea legate de diversitatea rasială și problemele de gen.
La începutul acestei luni, Administrația a trimis la Harvard o listă de cereri care includeau auditarea profesorilor pentru plagiat, raportarea către guvernul federal a tuturor studenților internaționali acuzați de comportament inadecvat și numirea unui supraveghetor extern pentru a se asigura că departamentele academice sunt „diverse din punct de vedere vizual”.
Universitatea Harvard. Foto: Profimedia Harvard, cea mai bogată universitate din lume, a dat în judecată Administrația Trump, luptând astfel împotriva amenințărilor de a i se reduce miliarde de dolari din finanțarea cercetării, ca parte a unei cruciade împotriva colegiilor de top ale națiunii, scrie The New York Times. Preşedintele Universităţii, Alan M. Garber, a declarat că recentele escaladări ale administraţiei împotriva prestigioasei instituţii „au consecinţe reale dure pentru pacienţi, studenţi, cadre didactice, personal, cercetători şi poziţia învăţământului superior american în lume”.
Procesul semnalează o escaladare majoră a luptei continue dintre învățământul superior și președintele Trump, care a promis să „recucerească” universitățile de elită. Administrația și-a prezentat campania drept o luptă împotriva antisemitismului, dar a vizat, de asemenea, programele și predarea legate de diversitatea rasială și problemele de gen.
La începutul acestei luni, Administrația a trimis la Harvard o listă de cereri care includeau auditarea profesorilor pentru plagiat, raportarea către guvernul federal a tuturor studenților internaționali acuzați de comportament inadecvat și numirea unui supraveghetor extern pentru a se asigura că departamentele academice sunt „diverse din punct de vedere vizual”.
Administrația Trump a susținut că Harvard și alte universități au permis ca limbajul antisemit și hărțuirea să scape de sub control în campusurile lor. Procesul de luni a menționat că guvernul a citat răspunsul universității la antisemitism drept justificare pentru „acțiunea sa ilegală”. Dr. Garber, în declarația sa, a spus că în calitate de evreu și de american, știe foarte bine că există îngrijorări întemeiate cu privire la creșterea antisemitismului.
Dar el a spus că guvernul avea obligația legală de a discuta cu universitatea despre modul în care aceasta combate antisemitismul. În schimb, a spus el, guvernul a încercat să controleze „pe cine angajăm și ce predăm”. Procesul, depus la tribunalul federal din Massachusetts, acuză guvernul că a declanșat un atac amplu ca „pârghie pentru a obține controlul asupra procesului decizional academic la Harvard”. De asemenea, se face referire la alte universități importante care s-au confruntat cu reduceri bruște ale finanțării.
Administraţia Trump a declarat că va îngheţa mai mult de 2,2 miliarde de dolari în granturi şi contracte după ce universitatea a refuzat să se supună cererilor, inclusiv să elimine programele de diversitate, echitate şi incluziune, să interzică măştile la protestele din campus, să adopte reforme privind angajarea şi admiterea bazate pe merite şi să reducă puterea facultăţilor şi a administratorilor despre care Casa Albă a spus că sunt „mai angajaţi în activism decât în erudiţie”.
