Un tată din Rusia a mers la război pentru a-și căuta fiul dispărut

03/10/2022

News

A ajuns să fie prizonier, însă el doar a vrut să-și găsească fiul dispărut. Potrivit currenttime.tv, este vorba despre Ivan Kazmalî. Ivan este un cetățean rus care s-a oferit să meargă la război în Ucraina pentru a-și găsi fiul în vârstă de 19 ani, care fusese dat dispărut în primăvara anului curent, transmite ea.md, conform sursei citate.

A mers la război pentru a-și găsi fiul dispărut, dar a ajuns prizonier al soldaților din țara sa (Video)

Ivan nu și-a găsit fiul, iar în cele din urmă a ajuns la spital. Acesta fost bătut crunt de comandantul unității în care lupta. Ulterior, bărbatul a fost trimis într-un lagăr de prizonieri unde a fost ținut timp de două luni.

Fiul lui Ivan, Denis Kazmalî, în vârstă de 19 ani, a semnat un contract de doi ani pentru a face în armată, imediat după terminarea colegiului politehnic din Sîktîvkar. Deja după patru luni de la începutul serviciului a fost trimis la războiul din Ucraina. Tatăl său spune că Denis a luat legătura cu el pentru ultima oară pe 19 februarie. L-a rugat pe tatăl său să-i trimită trei mii de ruble, spunând că nu are bani pentru a-și cumpăra un cort. După aceea, nu a mai primit nicio veste de la fiul său. La 5 aprilie, comisarul militar al districtului Ust-Kulomsk din Komi le-a transmis părinților o notificare prin care îi anunța pe aceștia că fiul lor a fost dat dispărut.

Disperat să-și găsească fiul, Ivan a decis să meargă el însuși pe front. A depus de nouă ori cereri la biroul de înregistrare și înrolare militară, dar a fost refuzat, deoarece are două fiice minore.

Deja în Rostov, Ivan a reușit să-l convingă pe șeful biroului că ar trebui să se înroleze în calitate de voluntar. Ulterior, acesta a petrecut două luni într-un lagăr pentru prizonierii de război.

Ivan spune că a fost bătut de un comandant rus după ce a fost sunat de soția sa. Utilizarea telefonului în prima linie este tehnic interzisă, dar nu toată lumea respectă această cerință.

„Mai întâi, înfuriat, comandantul m-a bătut. Mi-a rupt coastele și mi-a perforat un plămân. Dar, pentru ca superiorii mei să nu afle ce mi-a făcut, m-a turnat ca observator – cineva care transmite informații către ucraineni”, povestește Ivan.

Ulterior, Kazmalî a fost trimis într-un lagăr rusesc pentru prizonierii de război.

„Când m-au dus mai departe, rușii mei m-au bătut din nou, eram pe jumătate mort. Îmi ziceau: recunoaște că ești agent, altfel vei primi 25 de ani. În Lugansk sau Donețk există o pedeapsă cu moartea pentru asta. Le-am răspuns că m-am dus să-mi caut fiul, nu să omor pe cineva, dar au vrut să mă împuște de trei ori”, spune bărbatul.

După ce a fost supus mai multor controale, Ivan a fost încarcerat timp de două luni. Acesta a reușit să transmită informații despre locul în care se afla, iar, în cele din urmă, soția sa a reușit să-l găsească și să ajute la eliberarea sa. Fiul său continuă să fie dat dispărut.

Republica Moldova, acord de securitate cu Marea Britanie

Președinta Maia Sandu a discutat azi cu șeful diplomației britanice, David Lammy, despre aprofundarea relațiilor bilaterale, stabilitatea regională și consolidarea democrației în Republica Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În cadrul întrevederii, șefa statului a salutat progresul pe marginea acordului privind recunoașterea permiselor de conducere moldovenești în Marea Britanie, o prioritate pentru cetățenii moldoveni care locuiesc în Regatul Unit. Președinta Maia Sandu a mulțumit Marii Britanii pentru sprijinul oferit în modernizarea economiei Moldovei, inclusiv în domenii precum dezvoltarea mediului de afaceri, reforma justiției și tranziția energetică: „Un parteneriat economic solid contribuie nu doar la prosperitatea noastră, ci și la consolidarea democrației și rezilienței țării,” a subliniat Președinta.

Discuțiile au abordat, de asemenea, perspectivele economice, iar șefa statului a evidențiat necesitatea intensificării eforturilor comune pentru a stimula schimburile comerciale dintre Republica Moldova și Regatul Unit. Eliminarea taxelor vamale pentru mai multe produse agricole moldovenești și prelungirea acordului de liber schimb până în 2029 oferă un potențial semnificativ pentru extinderea exporturilor moldovenești, iar cooperarea pentru valorificarea acestor oportunități rămâne o prioritate.

Discuțiile s-au concentrat și pe situația de securitate din regiune, cu accent pe sprijinul internațional pentru Ucraina. Președinta Maia Sandu a subliniat că rezistența Ucrainei apără nu doar libertatea sa, ci și stabilitatea întregii regiuni. „Stabilitatea în regiune este esențială pentru siguranța cetățenilor noștri și dezvoltarea economică a Moldovei”, a declarat șefa statului.

Un individ, care și-a ucis concubina din gelozie, și-a aflat sentința

Un bărbat, în vârstă de 39 de ani a fost condamnat la 13 ani de închisoare cu executare pentru violență în familie care a cauzat decesul victimei, anunță Procuratura raionului Rezina. Sentința a fost pronunțată ieri, 20 noiembrie 2024 de Judecătoria Orhei, sediul Rezina, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Potrivit acuzării înaintate de procurorii de la Rezina, în noaptea lui 28 februarie 2024, inculpatul, fiind în extravilanul unui sat din raionul Rezina, în urma unei crize de gelozie față de concubina sa în vârstă de 40 de ani, a aplicat violență fizică în privința acesteia. Acesta i-a aplicat multiple lovituri cu pumnul, piciorul și o bară metalică, peste diferită părți ale corpului, atât în mijlocul de transport în care se aflau, cât și afară, pe drum.

Conform raportului de expertiză judiciară medico-legală, bărbatul i-a cauzat femeii mai multe traume, inclusiv traumă contuză a toracelui, echimoze, hemoragii în țesuturile moi, fracturi și alte leziuni, care se califică ca vătămare gravă a integrității corporale.

În continuare, după aplicarea violenței fizice, inculpatul a urcat-o înapoi pe concubina sa în mijlocul de transport și s-au deplasat la domiciliul comun, unde, în câteva ore, femeia a decedat.

Inculpatul și-a recunoscut vinovăția în crima comisă. Acesta nu este la prima abatere de ordin penal, anterior fiind condamnat pentru alte fapte de violență.

Sentința este cu drept de apel.

Rusia a lansat în premieră o rachetă balistică intercontinentală, cea mai puternică armă de până acum, asupra Ucrainei

Rusia a lansat joi, 21 noiembrie, dimineața devreme, o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) asupra Ucrainei, marcând o escaladare semnificativă a atacului său în curs asupra țării, scrie Kyiv Post, scrie adevarul.ro.

Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat atacul , care a inclus și diverse alte tipuri de rachete care au vizat infrastructura critică.

„Între 5:00 și 7:00 dimineața, pe 21 noiembrie, trupele ruse au atacat orașul Dnipro, lovind întreprinderi și infrastructura critică”, au declarat Forțele Aeriene.

„Atacul a inclus o rachetă intercontinentală (ICBM) lansată din regiunea rusă Astrahan, o rachetă aerobalistică H-47M2 Kinjal trasă dintr-un avion MiG-31K în regiunea Tambov și șapte rachete de croazieră H-101 lansate de bombardierele Tu-95MS în apropierea regiunii Volgograd”.

Atacul a declanșat alerte aeriene în toată țara la ora 5:05. Au fost semnalate explozii la Dnipro în jurul orei 7:15, unde, potrivit autorităților locale , o instalație industrială și o infrastructură critică au suferit daune grave, iar incendii au izbucnit în zonă.

Au fost implementate întreruperi de urgență în regiunile Kiev, Dnipro, Odesa, Sumî, Jitomir și Donețk pentru a stabiliza rețeaua energetică pe fondul atacurilor.

Rachetele, lansate de bombardierele Tu-95MS, au intrat în spațiul aerian ucrainean din nord, traversând Cernihiv înainte de a se îndrepta spre centrul și sud-estul Ucrainei.

Au fost raportate explozii și alerte aeriene în Poltava, Kremenciuk și Zaporojie.

Miercuri, 20 noiembrie, pe rețelele sociale ucrainene au circulat informații conform cărora Rusia plănuia o lovitură cu rachete la scară largă pentru aceeași zi. Se estima că va fi folosită și o rachetă intercontinentală RS-26 Rubej, o nouă rachetă balistică cu o rază de acțiune de până la 6.000 de kilometri. Cu toate acestea, cel puțin unele dintre informații au fost respinse ca dezinformare rusă, a declarat serviciul de informații militar al Ucrainei GUR.

Ambasada SUA la Kiev i-a avertizat pe 20 noiembrie pe cetățenii americani cu privire la o potențială lovitură cu rachete, care ar avea loc în aceeași zi.

Avertismentul, postat pe site-ul ambasadei, cita „informații specifice” cu privire la amenințare. Ambasada a cerut cetățenilor americani din Ucraina să fie pregătiți să caute imediat adăpost în timpul alertelor aeriene.

Acest avertisment vine în urma tensiunilor crescute după ce Ucraina a folosit rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS furnizate de SUA împotriva unui depozit de muniții din regiunea rusă Briansk. Atacul a survenit la câteva zile după ce Washingtonul a autorizat Kievul să folosească aceste arme ca răspuns la escaladarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene – 120 de rachete și 90 de drone trase de ruși duminică – și la sosirea trupelor nord-coreene în Rusia .