Una dintre cele mai bogate femei din Asia a fost condamnată la moarte. Avea peste 4 miliarde de dolari ascunși în subsolul casei și cântăreau peste 2 tone

Este cel mai spectaculos proces care a avut loc vreodată în Vietnam și are legătură cu una dintre cele mai mari fraude bancare din istorie, potrivit BBC. Un dezvoltator imobiliar a primit pedeapsa cu moartea, după ce a obținut în mod fraudulos împrumuturi de zeci de miliarde de dolari de la una dintre cele mai mari bănci din Vietnam. Cifrele despre care se discută sunt amețitoare, scrie digi24.ro.

Truong My Lan este acuzată că a luat împrumuturi de 44 de miliarde de dolari de la Saigon Commercial Bank. Procurorii spun că 27 de miliarde nu vor mai putea fi recuperate niciodată. Cazul implică 2.700 de martori, 10 procurori de stat și aproximativ 200 de avocați. Probele strânse în 104 cutii cântăresc în total șase tone. 85 de persoane sunt acuzate în acest caz, împreună cu Lan, care neagă toate acuzațiile. Ea și alte 13 persoane riscă pedeapsa cu moartea. Între timp, Lan a fost condamnată la moarte de tribunalul din Ho Chi Minh City. „Nu a mai fost niciodată un proces public ca acesta, cred, în era comunistă”, a spus David Brown, un fost oficial al departamentului de stat american care cunoaște bine Vietnamul. „Cu siguranță nu a mai fost nimic atât de important.” Procesul este, până acum, cel mai dramatic capitol al campaniei anti-corupție, poreclită „Cuptorul arzător”, condusă de Secretarul-General al Partidului Comunist, Nguyen Phu Trong. Campania a produs deja mai multe „victime” de rang înalt: doi președinți și doi vicepremieri au fost nevoiți să își dea demisia, iar sute de oficiali au fost sancționați sau trimiși la închisoare. Acum, una dintre cele mai bogate femei din Vietnam ar putea să li se alăture.

Truong My Lan se trage dintr-o familie sino-vietnameză din Ho Chi Minh City, fostul Saigon. Orașul a fost de mult timp motorul comercial al economiei vietnameze, încă din zilele în care era capitala anti-comunistă a Vietnamului de Sud și are o mare comunitate de etnici chinezi. Lan a început ca vânzătoare în piață, unde vindea produse cosmetice cu mama ei, dar a început să cumpere pământuri și proprietăți după ce Partidul Comunist a inițiat o perioadă de reforme economice, cunoscută drept Doi Moi, în 1986. Până în anii ’90, Lan deținea deja un portofoliu mare de hoteluri și restaurante. Cu toate că Vietnamul este cunoscut în străinătate pentru sectorul său de producție, care este într-o creștere rapidă și concurează cu cel al Chinei, cei mai mulți vietnamezi înstăriți și-au câștigat averea din dezvoltarea și specularea proprietăților. Toate pământurile sunt deținute oficial de stat în Vietnam. Pentru a avea acces la ele este nevoie de cele mai multe ori să ai relații personale cu oficiali de stat. Corupția a înflorit odată cu economia și a devenit endemică.

În 2011, Lan devenise o figură cunoscută în lumea afacerilor din Ho Chi Minh și a primit permisiunea de a fuziona trei bănci mai mici și amenințate de faliment într-o entitate mai mare: Saigon Commercial Bank. Legea în Vietnam nu permite niciunei persoane să dețină mai mult de 5% din acțiunile unei bănci. Procurorii spun că Lan controla peste 90% din bancă prin intermediul a sute de companii fantomă și zeci de intermediari. Lan este acuzată că s-a folosit de această putere pentru a numi personal managerii bănci, cărora le comanda apoi să aprobe sute de împrumuturi pentru rețeaua de companii fantomă pe care o controla. Sumele împrumutate de Lan prin acest sistem reprezentau 93% din toate împrumuturile acordate de bancă.

Pe o perioadă de trei ani, începând din februarie 2019, Lan i-a ordonat șoferului ei să retragă 108 trilioane de dongi vietnamezi (peste 4 miliarde de dolari) în bani cash de la bancă și să îi depoziteze în subsolul casei sale. O cantitate așa de mare de bani cash ar fi cântărit cel puțin două tone. Lan este acuzată și că a oferit sume de bani foarte generoase sub formă de mită pentru a se asigura că împrumuturile pe care le accesa treceau neobservate. Un fost inspector-șef al băncii centrale ar fi luat o mită de 5 milioane de dolari și ar putea primi o pedeapsă cu închisoare pe viață.

„Ceea ce Nguyen Phy Trong și aliații săi din partid încearcă să facă este să redobândească controlul asupra Saigonului sau cel puțin să îl împiedice să scape” de tot de sub controlul partidului comunist, potrivit lui Brown. „Până în 2016, partidul din Hanoi a lăsat în mare parte mafia sino-vietnameză să conducă locul. Făceau toate zgomotele potrivite pe care liderii locali comuniști trebuie să le facă, dar în același timp mulgeau orașul de o bună parte din banii care se făceau acolo.” O creștere economică rapidă în Vietnam înseamnă automat și mai multă corupție. Iar dacă lupți prea mult împotriva corupției riști să întrerupi o mare parte din activitatea economică. Deja există plângeri că birocrația a încetinit, pe măsură ce oficialii se feresc tot mai mult de a lua decizii care i-ar putea implica în cazuri de corupție. „Acesta este paradoxul”, a spus Le Hong Hiep, șeful Programului de Studii Vietnameze al Institutului Yusof Ishak din Singapore. „Modelul lor de dezvoltare s-a bazat mult timp pe practici corupte. Corupția a fost uleiul care a ținut în funcțiune mașinăria. Dacă opresc uleiul, lucrurile s-ar putea să nu mai meargă.”

O femeie de 36 de ani, reținută după ce i-a furat banii unui bărbat în timp ce era la terasa unui local din centrul Capitalei

O femeie de 36 de ani, din raionul Sîngerei, a fost reținută fiind suspectată de pungășie. Suspecta ar fi sustras de la un bărbat de 32 de ani, care se afla la terasa unui local din centrul capitalei, portmoneul cu acte personale, carduri și bani în sumă de 2000 de lei.

În urma acțiunilor de investigație și urmărire penală efectuate de ofițerii Inspectoratului de Poliție Centru, de comun cu grupa specializată din cadrul Direcției de Poliție, suspecta a fost identificată și reținută.

Bunurile au fost recuperate și returnate victimei.

Femeia a fost reținută pentru 72 de ore, iar conform legislației penale în vigoare, persoana culpabilă de asemenea infracțiune riscă amendă în mărime de până la 67 500 lei sau închisoare de până la 4 ani.

Cum poți solicita schimbarea numelui sau a prenumelui

Numele de familie şi prenumele sunt atributele de bază prin care se identifică persoana şi care se înscriu în mod obligatoriu în actele de stare civilă şi în alte acte oficiale ale persoanei, scrie bizlaw.md.

Numele de familie se dobândeşte prin rudenie şi este comun membrilor aceleiaşi familii. Copilul din căsătorie va lua numele din căsătorie al părinţilor săi, ales de aceştia cu ocazia depunerii declaraţiei de căsătorie.

Numele de familie și prenumele poate fi modificat prin schimbarea acestuia pe cale administrativă, prin adoptarea unei decizii de către organul de stare civilă, sau ca efect al schimbării stării civile a persoanei (prin căsătorie sau prin  divorţ). Sunt necesare motive temeinice care să îndreptățească solicitantului să ceară schimbarea numelui sau a prenumelui.

Potrivit Agenției Servicii Publice, sunt considerate motive temeinice pentru schimbarea numelui sau prenumelui următoarele situații:

  • când numele este format din expresii indecente, ridicole;
  • când numele este pronunțat dificil;
  • când solicitantul dorește să aibă un nume şi/sau prenume corespunzător naționalității pe care o are;
  • când solicitantul dorește să poarte un nume de familie simplu în locul celui dublu;
  • când solicitantul dorește să poarte numele soţului sau să alăture la numele său numele soţului (și nu a făcut asta în momentul înregistrării căsătoriei);
  • când solicitantul dorește să revină la numele pe care l-a avut până la căsătorie (și nu a făcut asta în momentul pronunțării/înregistrării divorțului);
  • când solicitantul dorește să poarte numele de familie al tatălui (mamei) vitreg sau altei persoane care a participat la educaţia solicitantului;
  • când părinții au divorțat, iar copilul dorește să poarte numele mamei pe care aceasta l-a avut până la căsătorie (în situațiile copiilor cu capacitatea deplină de exercițiu – după împlinirea vârstei de 18 ani).

Nu sunt considerate motive temeinice pentru schimbarea numelui sau prenumelui următoarele situații:

  • când solicitantul alege un nume sau prenume ce se pronunță dificil sau ridicol;
  • când solicitantul este urmărit penal sau are antecedente penale şi nu este reabilitat;
  • când în rezultatul schimbării numelui de familie prin conexare acesta va deveni compus din trei nume de familie;
  • când solicitantul este căsătorit şi numele de familie, schimbarea  căruia se solicită, îl poartă după căsătorie şi soţul, care refuză să depună concomitent cerere de schimbare a numelui;
  • când se solicită transliterarea numelui sau prenumelui cu caractere latine în baza regulilor ortografice ale unei limbi străine sau cu utilizarea semnelor diacritice.

Cererea de schimbare a numelui şi/sau prenumelui se depune la organul de stare civilă de la domiciliul solicitantului.

Schimbarea numelui de familie şi/sau prenumelui copiilor cu vârsta între 16-18 ani se soluționează la cererea copilului, cu acordul scris al părinților acestora.

Termenele de examinare a cererii de schimbare a numelui de familie şi/sau prenumelui, precum şi taxele pentru prestarea serviciului respectiv sunt stabilite în Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr. 966/2020 cu privire la serviciile prestate de către Agenţia Servicii Publice.

Conform datelor statistice, în perioada anilor 2020 şi până în prezent, au fost înregistrate în total 11.947 acte de schimbare a numelui de familie şi/sau prenumelui: 2020 – 1.994 acte, 2021 – 2.705 acte, 2022 – 2.726 acte, 2023 – 3.032 acte, semestrul I 2024 – 1.490 acte.

Pentru prima dată în ultimii patru ani, exportul Republicii Moldova de făină de grâu a depăşit importul

În primele șase luni ale acestui an exporturile de făină de grâu din Republica Moldova au constituit 14.341 de tone, în creștere cu circa 13% față de aceeași perioadă a anului trecut și aproape opt peste nivelul de acum doi ani, arată date vamale publicate de expertul Iurie Rija. Datele pentru primele șase luni confirmă tendința din ultimii doi ani de creștere a exporturilor de făină de grâu, scrie mold-street.com.

De exemplu, dacă în 2020, s-a importat cu 29.000 de tone mai multă făină decât s-a exportat, apoi în 2023 importurile au depăşit exporturile cu doar aproximativ 3.500 de tone, iar deja în prima jumătate a anului 2024, Moldova a exportat cu 654 de tone mai mult decât a importat.

Acest lucru sugerează că producătorii de făină își îmbunătățesc calitatea producţiei pentru export și consumul intern.

De notat că preţul mediu de import a făinii de grâu a fost în prima jumătate a anului de 6,08 lei pentru un kilogram, apoi cel de export cu peste 22% mai ieftin – 4,72 lei pentru un kilogram.

Elevii din Polonia au scăpat de făcut teme obligatorii acasă
Articolul anterior
National Geographic a remarcat Chișinău Street Food & Wine Festival!
Articolul următor