Construit lângă râul Guadalquivir în Evul Mediu, orașul spaniol Sevilla înregistrează în mod regulat temperaturi de peste 40°C în iulie și august. Această situație se va înrăutăți pe măsură ce planeta se încălzește, oamenii de știință așteptându-se la mai multe zile consecutive cu temperaturi de peste 50°C în următorii cinci până la zece ani.
„Este responsabilitatea noastră să luăm măsuri pentru a evita un scenariu în care acest oraș să devină nelocuibil”, spune primarul Sevillei, Antonio Muñoz. „Trebuie să dezvoltăm măsuri de atenuare a efectelor schimbărilor climatice”, a spus el.
Combaterea căldurii în Sevilla nu este ceva nou – fotografii din 1940 arată străzi acoperite cu copertine mari care protejează oamenii de lumina directă a soarelui și ajută la menținerea răcoroasă a unora dintre cele mai populare zone ale orașului. În ultimii ani, aceste măsuri au fost extinse la stațiile de taxi, la locurile de joacă publice, la școli și la intrările în spitale.
„Noi o numim politica umbrei”, a spus Muñoz. „Este doar unul dintre multele lucruri pe care trebuie să le facem dacă vrem să putem folosi străzile, de la copii care se joacă, la oameni care vor să facă cumpărături sau pur și simplu să stea afară și să vorbească”, a adăugat el.
Orașul folosește, de asemenea, orice altă strategie pentru a se adapta la căldură – instalarea de fântâni publice, plantarea a 5.000 de copaci pe an și trecerea la materiale de construcție care reflectă căldura. Deoarece căldura extremă necesită măsuri drastice, la începutul acestei veri Sevilla a devenit primul oraș din lume care a numit și clasificat valurile de căldură în același mod în care SUA sau țările asiatice numesc uraganele și taifunurile.
Valul de caniculă Zoe a fost desemnat ca fiind un eveniment termic de categoria 3, cel mai sever dintre cele trei niveluri prevăzute în sistemul de clasificare. Acesta a lovit Sevilla la sfârșitul lunii iulie și a adus temperaturi minime de aproximativ 30°C și maxime de peste 43°C.
Inițiativa pilot, susținută de Centrul pentru reziliență al Fundației Adrienne Arsht-Rockefeller, înseamnă că orice val de căldură va declanșa măsuri precum deschiderea piscinelor și a parcurilor acvatice din oraș sau trimiterea de lucrători din domeniul sănătății pentru a verifica populațiile vulnerabile.
„Căldura ucide mai mulți oameni decât orice alt pericol indus de climă și nu trebuie să fie așa”, spune directorul Arsht-Rock, Kathy Baughman McLeod.
Dar adaptarea la căldura de astăzi nu este suficientă. Conform estimărilor organizației non-profit Climate Action Tracker, la nivelurile actuale de emisii și cu cele mai recente politici de combatere a schimbărilor climatice, se așteaptă ca temperaturile globale să crească între 2,4°C și 2,7°C până la sfârșitul secolului, în raport cu mediile preindustriale. Acest nivel de încălzire ar face imposibilă viața în unele părți ale lumii.
Cartuja Qanat este un proiect-pilot în valoare de 5 milioane de euro care are ca scop reducerea temperaturilor medii din jurul unei străzi cu 10°C
Răspunsul Sevillei la aceste previziuni este Cartuja Qanat, un proiect-pilot în valoare de 5 milioane de euro care are ca scop reducerea temperaturilor medii din jurul unei străzi cu 10°C. Proiectul finanțat în proporție de 80% de Uniunea Europeană și care urmează să se încheie în octombrie este condus de Primăria orașului Sevilla și susținut de diverse instituții, inclusiv de Universitatea din Sevilla.
Pentru a reduce temperaturile medii, inginerii au conceput o modalitate de a reproduce tehnologia persană antică. Ganatele sunt sisteme dezvoltate cu peste 1.000 de ani în urmă și constau în canale subterane care transportă apa pe o suprafață mare pentru a fi răcită. Puțurile verticale forate de-a lungul canalului aduc aerul din subteran la suprafață, reducând temperaturile la suprafață.
Noua schemă va înlocui un vechi sistem care a fost folosit pentru prima dată în Sevilla modernă în 1992, ca proiect experimental, în timp ce orașul găzduia Expoziția Universală. Acest lucru a contribuit la scăderea temperaturii străzilor cu 3°C, dar motoarele care mențineau apa în mișcare în canal erau alimentate cu combustibil fosil. Acum, tehnologia dezvoltată de inginerii de la Universitatea din Sevilla permite ca acest sistem să funcționeze cu energie regenerabilă.
Un alt experiment prevede ca apa subterană rece să fie pompată la suprafață și direcționată spre partea superioară a unei clădiri. De acolo, se scurge pe pereții poroși, contribuind la scăderea temperaturilor în interior și în exterior. Băncile speciale conectate la acest sistem vor permite oamenilor să se așeze și să se recupereze de căldura extremă, spune Lucas Perea, un oficial al companiei publice de apă din Sevilla, EMASESA. „Sună a science-fiction, dar se poate aplica la o grămadă de spații din oraș”, a spus el, adăugând: „Este nevoie doar de puțină imaginație și de implicarea părților interesate la nivel local.”
În timp ce EMASESA contribuie la dezvoltarea proiectului Cartuja Qanat, va utiliza aceeași tehnologie și în așa-numitele „camere de confort” de-a lungul uneia dintre principalele promenade din Sevilla, unde oamenii se vor putea refugia de căldura sufocantă. Discuțiile sunt în curs de desfășurare cu companiile municipale de metrou și autobuz pentru a crea un sistem similar în principalele noduri de comunicare ale orașului.
„Vechile tradiții nu trebuie să dispară”, a spus Perea. „Dar va fi din ce în ce mai dificil să le păstrăm dacă nu ne dăm seama cum să gestionăm spațiile publice pe măsură ce lumea se încălzește”, a adăugat el.
