Urmările devastatoare ale secetei din Europa. Nivelul Rinului a ajuns la 32 de cm: ,,N-am mai pomenit așa puțină apă”

16/08/2022

News

De la rezervoare și lacuri secate în Italia, Franța ori Spania, la fluvii devenite impracticabile precum Dunărea, Rhinul ori Po, o secetă devastatoare afectează jumătate din continentul european.

Râul Rin | Locație, lungime, hartă și fapte

În această vară, Europa a pierdut deja 660.000 hectare, o valoare record

Fenomenul lovește economiile europene, oricum în stare fragilă, impune restricții privind accesul la apă, amenință vietățile acvatice și provoacă incendii nimicitoare. În această vară, Europa a pierdut deja 660.000 hectare, o valoare record din 2006, de când se înregistrează date privind incendiile de vegetație. Mai mult, pârjolul nu s-a limitat la ţările din zona mediteraneană ca până acum, ci a lovit și alte zone, precum Germania ori Slovenia. Din România până în Germania și din Italia până în Marea Britanie, seceta a pârjolit terenurile și a secat râurile și fluviile.

Localnic: „N-am mai pomenit așa puțină apă în Rin, e o nebunie”.

Localnic: „Auzeam de secetă prin țările din sud. Să vezi așa ceva în țara noastră, e înspăimântător”.

Bastian Klein, expert în domeniul prognozei de la Institutul Federal German de Hidrologie: „În acest moment, nivelul râului Kaub este de 40 de cm, în loc de 150 de cm și probabil va mai scădea”.

Roberto Andreoni, turist care deține o casă pe lacul Garda: „Apa ajungea până aici, acum s-a retras 30 de metri. Zona asta era vizibilă doar din barcă”.

Nivelul Rinului a ajuns, luni, la doar 32 de centimetri, cu cinci mai puțini decât duminică

În Bingen, Germania, față de limita normală de 2 metri 80, nivelul Rinului a ajuns, luni, la doar 32 de centimetri, cu cinci mai puțini decât duminică. Sub 40 de centrimetri nu mai pot naviga vasele care transporta cărbuni ori petrol. Nici ambarcațiunile concepute pentru ape mici nu mai pot circula. În mod obișnuit, turnul se află în mijlocul fluviului. Acum este accesibil cu piciorul. În combinație cu temperaturile excesive, apa mică duce la un nivel scăzut al oxigenului, iar peștii mor cu miile.

Thomas Norgall, BUND Hessen (Uniunea pentru Conservarea Naturii și a Biodiversității): „Fauna și flora se vor schimba complet, pentru că vietățile care nu se descurcă în condiții de secetă nu vor supraviețui”.

Guvernul a decretat oficial secetă în Marea Britanie

În Marea Britanie, guvernul a decretat oficial secetă în cea mai mare parte a țării și milioane de oameni nu mai au voie să-și ude grădinile. Interdicția planează asupra altor 15 milioane, care locuiesc în împrejurimile Londrei.

Alan Goodman, localnic: „Răsucești robinetul dimineața și nu curge nimic. În alte momente, presiunea e foarte mică, nu poți face un duș, abia de poți adăpa vitele”.

Cel mai mult au de suferit culturile de cereale și legume, dar și cirezile de vite ori turmele de oi.

Doreen Gurney, localnic: „Pe seceta asta suntem obligați să irigăm, dar nu poți face asta mai mult de 25 de minute, te oprești 90 de minute, cât să se mai adune apă și abia apoi reiei”.

AimHi Matthew Shribman, om de știință și fondator: „Luăm din rezervoare apa de care vom avea nevoie în viitor, dar tot o luăm, ca și cum viitorul ar fi un loc îndepărtat, unde nu vom ajunge niciodată”.

Rafael Yus, ecologist: „E imperativ să-i convingem pe fermieri să găsească soluții alternative, reciclarea apei, schimbarea culturilor”.

Fermierii din Spania au sacrificat sute de pomi pentru că nu există apă suficientă

În sudul Spaniei, provincia Malaga dispune de rezervorul Vinuela, lung de șase kilometri și adânc de 100 de metri. În prezent are doar 12% din volumul normal de apă.

Alex Crowford, corespondent Sky News: „Priviți halul în care arată pământul, crevasele sunt foarte profunde, iar nivelul apei scade într-un ritm înfricoșător. Tot ce vedeți era sub apă în anii trecuți. Activiștii pentru mediu spun că nu doar schimbările climatice sunt de vină, ci și proasta gestionare a resurselor de apă și faptul că fermierii au trecut la culturi care necesită mult mai multă apă”.

În toată regiunea, fermierii au sacrificat sute de pomi de mango și avocado, pentru că nu există apă suficientă pentru toți. Foarte afectate sunt și livezile de măslini și de citrice.

Nordul Italiei se confruntă cu o secetă istorică

Și nordul Italiei se confruntă cu o secetă istorică. Turiştii care au venit la lacul Garda, cel mai mare din ţară, au avut o surpriză neplăcută.

Beatrice Masi, turist italian: „Am fost și anul trecut, ne-a plăcut, așa că ne-am întors, dar am găsit peisajul foarte schimbat, suntem șocați”.

Mario Treccani, proprietarul unui lido pe Lacul Garda: „Bărcile abia mai pot ieși din nămol, turiștii riscă să alunece pe stânci și e mult mai greu să închiriem șezlonguri, pentru că acum oamenii pot sta lângă apă, ca la piscină”.

Turismul este lovit dur în Franța

Turismul este lovit dur și în Franța. Regiunile Var și Provence erau raiul iubitorilor de sporturi nautice, de pildă, canotaj și rafting.

Xavier Cheval, proprietar de închiriere de bărci: „Nivelul apei e cu vreo 5-6 metri mai mic decât anul trecut. De la începutul lunii iulie, numărul turiștilor a scăzut la jumătate”.

Elena Sanchez, proprietar: „Turismul acvatic aducea 10.000 de locuri de muncă aici. Ce se va întâmpla cu acești oameni?”

Turist: „Pe mine mă sperie să văd cu ochii mei efectele schimbărilor climatice. Chiar și unde nu te aștepți”.

sursa: www.protv.ro

Adresele celor 52 de secții de vot deschise de către România pe teritoriul Republicii Moldova pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie

Cetățenii R. Moldova care dețin și cetățenia României sunt așteptați la urne pe 9 iunie curent pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European.

Guvernul de la București va deschide în total 52 de secții de vot în stânga Prutului, cu 16 mai multe decât acum cinci ani, în cadrul cărora basarabenii români își vor putea exercita dreptul la vot, anunță Ministerul Afacerilor Externe al României. Din numărul total de secții, 13 vor funcționa în municipiul Chișinău – la Consulatul general al României, la Universitatea de Stat din Moldova, la Teatrul „Satiricus”, la liceele „Muguel de Cervantes”, „Gheorghe Asachi” și „Spiru Haret”, două la Bălți și câte una în centrele raionale sau în câteva sate.

Cetățenii vor putea vota în baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Votarea va începe la ora locală 7:00, pe 9 iunie, și se va încheia la ora 22:00.

La alegerile din 9 iunie 2024 vor fi aleși cei 33 de reprezentanți ai României în Parlamentul European. Mandatul eurodeputaților este de 5 ani.

„Cetățenii R. Moldova pot să decidă , în mare parte, cum va arăta viitorul Parlament European, pentru că au cetățenia română și au dreptul să voteze pentru alegerile europarlamentare. Cred eu că este pentru prima dată când miza alegerilor europarlamentare este atât de mare pentru R. Moldova, pentru că Parlamentul care va fi ales pe 9 iunie și, automat, viitoarea Comisie Europeană va decide soarta integrării R. Moldova. Este foarte important ca cetățenii să iasă la vot pe 9 iunie și să decidă cum va arăta viitorul Parlament European. Anume acest parlament poate decide nu doar deschiderea negocierilor, dar și integrarea în Uniunea Europeană a R. Moldova. E clar că în următorii cinci ani se va decide acest lucru. Deci, această miză pentru cetățenii R. Moldova este mai mare ca niciodată”, a declarat recent secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu R. Moldova din cadrul Guvernului României, Adrian Dupu, potrivit ziarulnational.md.

Moldovenii din șase state ar putea vota prin corespondență. Decretul, semnat de Maia Sandu

Cetățenii R.Moldova din șase state ar putea vota la următoarele alegeri republicane prin corespondență. Decretul șefului statului privind promulgarea documentului a fost publicat în ediția Monitorului Oficial din 10 mai.

Documentul reglementează participarea la alegeri prin exercitarea votului prin corespondență, procedurile electorale specifice și atribuțiile organelor electorale. Autoritățile menționează că procedurile electorale privind securizarea votării, păstrarea și asigurarea integrității plicurilor cu buletinele de vot recepționate se vor stabili printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală, scrie deschide.md.

Astfel, se propune ca pilotarea votului prin corespondență să aibă loc în SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. În acest sens, cetățenii vor trebui, în mod obligatoriu, să se înregistreze pentru exercitarea votului prin corespondență și să primească o notificare a Comisiei Electorale Centrale privind finalizarea procedurii de înregistrare. Totodată, buletinele de vot vor fi expediate către alegători prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite. Documentul conține și prevederi privind procedura de numărare și totalizare a voturilor de către biroul electoral al secției de votare, precum și situațiile în care buletinele de vot se declară nevalabile.

De menționat că, la alegerile prezidențiale din 2021, au participat 212 434 alegători din afara Republicii Moldova. La nivel global, 53 de țări permit votul prin poștă din străinătate. Totodată, 13 state membre ale Uniunii Europene permit votul prin corespondență.

Comisia Europeană îi acuză pe șefii Eurovision. Care este motivul? ,,Au făcut un cadou pentru „inamicii Europei”

Decizia Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU) de a interzice drapelul UE la finala Eurovision de sâmbătă a fost un cadou pentru „inamicii Europei”, a declarat Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene, pentru Politico, citat de b1.ro.

Margaritis Schinas s-a arătat revoltat de decizia EBU, care a exclus în premieră alte drapele decât cele ale țărilor participante.

Comisarul european consideră că măsura a fost nepotrivită, având în vedere că suntem tot mai aproape de alegerile europarlamentare și a venit într-un moment în care mii de protestatari gruzini se adunau pe străzile din Tbilisi ca să își exprime susținerea pentru valorile democratice pe care le reprezintă UE.

„Nu pot găsi o explicație logică pentru care EBU face acest lucru. Și la ce ajută? Cu mai puțin de o lună până la alegerile europene, cine câștigă din interzicerea drapelului UE la Eurovision? Doar euroscepticii și inamicii Europei”, a subliniat Margaritis Schinas.

Decizia EBU a fost criticată și de purtătorul de cuvânt a Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

„Este cu siguranță regretabil să interzicem drapelul care este steagul tuturor membrilor UE și al altor membri din Consiliul Europei care iau parte la concurs, și care este arborat adesea de drapele naționale pe clădiri publice”, a declarat purtătorul de cuvânt.