Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta săptămâna viitoare la Chișinău un nou instrument de asistență financiară pentru Moldova, au declarat surse de la Bruxelles Europei Libere.
Mecanismul de Reformă și Creștere este deja folosit de UE pentru a stimula transformările din țările din Vestul Balcanilor, pentru care a fost lansat în luna mai a anului curent.
Pentru Balcanii de Vest, el cuprinde fonduri de 6 miliarde de euro pentru anii 2024-2027, dar nu este limpede care este suma prevăzută pentru R. Moldova.
Autoritățile de la Chișinău nu au dorit să comenteze știrea vizitei Ursulei von der Leyen, care ar urma să aibă loc cu doar aproximativ 10 zile înaintea alegerilor prezidențiale la care Maia Sandu va căuta să obțină un nou mandat și a referendumului privind aderarea la UE.
În cazul candidatelor balcanice, dar foarte probabil și al Moldovei, Mecanismul are ca principal obiectiv de a sprijini alinierea la valorile, dispozițiile legislative, normele, standardele, politicile și practicile UE, în vederea aderării în viitor la UE, precum și integrarea progresivă în piața unică a UE și convergența socioeconomică cu UE.
Papa Francisc, un „papă al poporului”: Cum a ajuns fiul unor imigranți din Argentina să conducă Vaticanul și ce moștenire lasă în urmă
Alegerea Papei Francisc în martie 2013 a marcat începutul unei noi ere a conducerii Bisericii Catolice. De la întâia sa apariție în public, după ce a devenit primul papă din emisfera vestică, liderul de la Vatican i-a inspirat și fascinat pe catolicii din toată lumea, fiind declarat persoana anului 2013 de către revista Time, care l-a numit un „papă al poporului”, scrie digi24.ro.
Suveranul pontif a murit luni, în a doua zi de Paște, după 12 ani în fruntea Bisericii Catolice, a anunțat Vaticanul. În prima parte a pontificatului său, așteptările din partea credincioșilor și a întregii lumi erau uriașe. Papa Francisc vorbea în cuvinte simple, dar puternice.
Suveranul Pontif a evitat capcanele obișnuite ale luxului papal; era văzut ca un outsider și un reformator natural. A provocat rumoare în rândul conservatorilor, dar nu destul cât să afecteze susținerea globală de care se bucura. În cei aproximativ 12 ani de când a fost ales papă, Francisc și-a păstrat multe dintre caracteristicile sale prin care s-a remarcat inițial, schimbând fața Bisericii Catolice într-un mod semnificativ și cu efecte ce ar putea fi de lungă durată, inclusiv în domenii precum imigrație și protejarea mediului.
Papa Francisc s-a găsit, însă, de multe ori prins între doi poli complet opuși – prea conservator pentru unii, prea liberal pentru alții, scrie The Washington Post.
Jorge Mario Bergoglio, pe numele său real, s-a născut la Buenos Aires în 1936, fiind fiul unor imigranți italieni veniți în Argentina. Tatăl său, Mario, era contabil care lucra pentru compania de căi ferate, iar mama lui, Regina Sivori, s-a dedicat creșterii celor cinci copii ai familiei, potrivit site-ului oficial al Sfântului Scaun. Bergoglio a studiat meseria de tehnician chimist și a lucrat în mai multe domenii, inclusiv ca om de serviciu și paznic de club de noapte.
La doar 21 de ani, el s-a îmbolnăvit grav de pneumonie, doctorii fiind nevoiți să îi înlăture o parte din plămânul drept care era foarte afectat, ceea ce l-a făcut pe viitorul papă mult mai vulnerabil în fața răcelilor și altor boli respiratorii, potrivit USA Today. Doar un an mai târziu, în 1958, Bergoglio a intrat în ordinul iezuiților (Societatea lui Isus) și a devenit preot în 1969. În perioada 1973-1979, cât timp a servit ca superior provincial al ordinului în Argentina, țara sa a trecut prin vremuri foarte dificile.
Papa Francisc a preluat conducerea Bisericii Catolice într-un moment de cumpănă, după izbucnirea mai multor scandaluri de abuz sexual în rândul unor membri importanți ai clerului. Papa Francisc a promovat unitatea în rândul catolicilor și a cerut ca Biserica să accepte diversitatea sa globală, continuând să susțină cauza persoanelor sărace și asuprite. În mai 2015, Papa Francisc a emis documentul Laudato si’ („Slavă ție”), o enciclică foarte influentă în care Suveranul Pontif a vorbit despre criza climatică și a denunțat consumul excesiv. Prin acest document, el a susținut de asemenea drepturile popoarelor indigene.
Papa Francisc s-a văzut cu lideri politici, dar și cu lideri de altă credință, vizitând țări aflate în conflict și altele unde niciun papă nu mai venise în vizită vreodată, inclusiv Irak și Mongolia. „Simt că am o reputație pe care nu o merit, o stimă publică de care nu sunt demn”, a recunoscut Papa Francisc în autobiografia sa intitulată „Speră”, prima publicată vreodată de un papă încă aflat în funcție, potrivit The Conversation.
Papa Francisc a fost admirat în toată lumea pentru susținerea drepturilor omului și pentru reformele pe care le-a introdus. În 2023, el a aprobat oficial binecuvântarea cuplurilor de același sex. Încă de la operația pe care a suferit-o pe când avea doar 21 de ani, Papa Francisc a suferit de mai multe probleme de sănătate de-a lungul anilor – de la durerile mai vechi de sciatică și de genunchi și până la vizitele dese la spital făcute în 2023 pentru tratarea bronșitei și a gripei și pentru o intervenție chirurgicală la abdomen. În decembrie 2024, Papa Francisc a căzut și s-a lovit la bărbie, iar în februarie 2025 a fost internat după ce a făcut dublă pneumonie.
El a fost externat din spital abia luna trecută și era în convalescență. Ultima apariție în public a papei Francisc a fost duminică. Suveranul Pontif a oferit o binecuvântare zecilor de mii de credincioși din Piața Sfântul Petru de la Vatican.
Cine a fost Papa Francisc
Papa Francisc a murit, a anunțat Vaticanul luni. Papa Francisc, pe numele de mirean Jorge Mario Bergoglio, s-a născut în Argentina şi este primul papă originar de pe continentul american. Ales pontif la vârsta de 76 de ani, a acţionat rapid în ideea schimbării, scrie digi24.ro.
Timp de peste 12 ani, a reorganizat birocraţia de la Vatican, a scris patru importante documente didactice, a realizat 47 de călătorii în străinătate în peste 65 de ţări şi a canonizat peste 900 de sfinţi. Per ansamblu, Francisc este recunoscut pentru încercările sale de a aduce sobra Biserică Catolică în realitatea lumii moderne.
Printre deciziile lui majore, el le-a permis preoţilor să ofere binecuvântări cuplurilor de acelaşi sex în funcţie de fiecare caz în parte şi a numit pentru prima dată femei în funcţii de conducere la Vatican. A organizat totodată cinci importante sinoade la Vatican ale episcopilor catolici din întreaga lume pentru a discuta subiecte precum hirotonirea femeilor şi schimbarea învăţăturilor Bisericii pe teme sexuale. David Gibson, un cadru universitar din Statele Unite care i-a urmărit cu atenţie pontificatul, a spus că Francisc „a ajuns să fie papa indispensabil” pentru mulţi catolici.
„Francisc a resetat aşteptările pentru ceea ce trebuie să fie un papă: un pastor care îi primeşte pe toţi şi nu judecă pe nimeni care este de bună credinţă”, a spus Gibson, directorul Centrului pentru religie şi cultură de la Universitatea Fordham.
Cu toate acestea, agenda papei i-a supărat pe unii catolici, printre care şi câţiva înalţi cardinali. Aceştia l-au acuzat de diluarea învăţăturilor Bisericii pe teme precum căsătoria între persoanele de acelaşi sex, divorţ şi recăsătorie şi că s-a concentrat excesiv asupra unor subiecte politice cum ar fi schimbările climatice.
Unii supravieţuitori ai abuzurilor sexuale săvârşite de clerici au spus că ar fi trebuit să întreprindă mai multe acţiuni pentru protejarea copiilor în Biserică. Deşi papa Francisc a creat prima comisie papală referitoare la acest subiect, grupurile de supravieţuitori au pus sub semnul întrebării eficacitatea acesteia şi i-au solicitat papei să creeze politici de toleranţă zero.
ULTIMA ORĂ! Papa Francisc s-a stins din viață: La vârsta de 88 de ani, după ce a condus Biserica Catolică timp de 12 ani
Papa Francisc, primul lider latino-american al Bisericii Romano-Catolice, a murit, a anunțat Vaticanul luni într-o declarație video, transmit agențiile internaționale de presă care citează un un anunț oficial al Vaticanului, scrie digi24.ro.
„Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț decesul Sfântului Părinte Francisc”, a anunțat cardinalul Kevin Farrell pe canalul de televiziune al Vaticanului.
„La ora 7:35 în această dimineață, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui”.
Decesul papei Francisc pune capăt unei domnii adesea turbulente, marcată de diviziuni și tensiuni, în timp ce încerca să revizuiască instituția. El avea 88 de ani și suferise de diverse afecțiuni în cei 12 ani de papalitate. Ultima apariție în public a papei Francisc a fost duminică. Suveranul Pontif a oferit o binecuvântare zecilor de mii de credincioși din Piața Sfântul Petru de la Vatican.
Jorge Mario Bergoglio a fost ales papă pe 13 martie 2013, surprinzând mulți observatori ai Bisericii care îl văzuseră pe clericul argentinian, cunoscut pentru grija sa față de cei săraci, ca pe un outsider, scrie Reuters. El a căutat să proiecteze simplitatea în marele rol și nu a intrat niciodată în posesia apartamentelor papale ornamentate din Palatul Apostolic folosite de predecesorii săi, spunând că preferă să trăiască într-un cadru comunitar pentru „sănătatea sa psihologică”. El a moștenit o Biserică atacată de un scandal privind abuzurile sexuale asupra copiilor și sfâșiată de lupte interne în birocrația de la Vatican, și a fost ales cu un mandat clar de a restabili ordinea. Însă, pe măsură ce papalitatea sa avansa, s-a confruntat cu critici acerbe din partea conservatorilor, care l-au acuzat de distrugerea unor tradiții prețioase.
De asemenea, și-a atras furia progresiștilor, care au considerat că ar fi trebuit să facă mult mai mult pentru a remodela Biserica veche de 2.000 de ani. În timp ce se lupta cu disensiunile interne, Francisc a devenit un superstar mondial, atrăgând mulțimi uriașe în numeroasele sale călătorii în străinătate, promovând neobosit dialogul interconfesional și pacea, luând partea celor marginalizați, precum migranții. Fapt unic în epoca modernă, la Vatican au existat doi bărbați îmbrăcați în alb în cea mai mare parte a domniei lui Francisc, predecesorul său Benedict alegând să continue să trăiască în Sfântul Scaun după ce demisia sa șocantă din 2013 a deschis calea pentru un nou pontif.
Benedict, un erou al cauzei conservatoare, a murit în decembrie 2022, lăsându-l în cele din urmă pe Francisc singur pe scena papală. Francisc a numit aproape 80% dintre cardinalii electori care îl vor alege corect pe următorul papă începând cu februarie 2025, ceea ce sporește posibilitatea ca succesorul său să continue politicile sale progresiste, în ciuda respingerii puternice din partea tradiționaliștilor.
