Vicepremierul Oleg Serebrian, nominalizat la Premiile Uniunii Europene pentru Literatură, ediția 2022

Romanul „Pe contrasens” este pe lista scurtă a Premiilor Uniunii Europene pentru Literatură, ediția 2022, din partea României. Autorul romanului este vicepremierul moldovean pentru Reintegrare Oleg Serebrian.

„Pe contrasens„ este al treilea volum (după Cântecul mării și Woldemar) dintr-o sagă istorică și psihologică care urmărește evenimentele cele mai importante din secolul XX, dar și a unei familii de nobili bucovineni von Randa, care își trăiesc viața în Austro-Ungaria, în România Mare și în URSS.

Romanul își are în mare parte acțiunea în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, în Germania, acolo unde eroul principal, Alex von Randa își face studiile, mai întâi la prestigioasa Universitate din Göttingen, apoi este angajat în calitate de inginer constructor de rachete la unul din cele mai secretizate obiecte ale Germaniei naziste de la Peenemünde. Un roman de calibru, care oferă și alte posibile scenarii ale celui mai teribil război, dar și întorsături dramatice ale unui destin uman care avea toate datele pentru o viață perfect strălucită. Un roman al unei ascensiuni spectaculoase și apoi al unei ruinări dramatice – toate fiind valabile nu doar pentru o viață de om, dar și pentru un regim odios.

Romanul se găsește în librăriile din România și Republica Moldova.

„Ne luăm zilele atunci când nu mai avem pentru cine sau pentru ce exista. În viață ne ține fie dragostea și grija pentru cineva, fie sentimentul unei datorii, certitudinea unei meniri. În momentul când constați că nu ai nici una, nici cealaltă, ajungi la punctul zero, descoperind abia atunci că moartea e o fatalitate, iar viața o șansă unică. Cât suntem tineri, nu pricepem în ce măsură nașterea noastră a fost un accident improbabil și nici măcar faptul că odată născuți, moartea ne așteaptă neîndoielnic. Ne trăim anii cei mai buni ca și cum am scrie viața pe ciornă, îmbătându-ne cu iluzia că va veni odată un moment, marele moment al vieții noastre, când o vom așterne pe curat, și numai când începem coborârea realizăm că viața se trăiește într-o singură redacție – de la început până la sfârșit. Nu razi nimic din ea”, arată un fragment al romanului lui Serebrian.

În 2022, fiecare țară din UE este invitată, până la data de 15 februarie, să nominalizeze un prozator sau o prozatoare emergent/ă. Juriul final (compus din șapte jurați europeni, selectați de Consorțiul Premiului European pentru Literatură) va face publică lista scurtă a nominalizărilor naționale în 1 martie. Laureatul/a va fi anunțat/ă în 21 aprilie.

Condițiile eliminatorii impuse de regulament prevăd ca autoarea/autorul nominalizat/ă să fie cetățean al țării care-l nominalizează (sau rezident permanent); să aibă publicate minim două și maxim patru cărți de proză; să nu fie tradus/ă în mai mult de patru limbi; să nu fie angajat/ă în instituții ale Uniunii Europene; să fi publicat o carte de proză în ultimele 18 luni, iar aceasta să fie cea mai recentă carte publicată.

Republica Moldova nu are nominalizări la această ediție. Anul trecut juriul din Republica Moldova a nominalizat două romane (Pe contrasens nu era pe lista nominalizărilor), respinse de juriul PUEL.

În 2019 PUEL, pentru România, a fost acordat romanului Grădina de sticlă, de Tatiana Țîbuleac, apărut, de asemenea, la Editura Cartier.

Celelalte nominalizări sunt:

Exodul mieilor, de Irina Georgescu Groza, Editura Nemira

Teo de la 16 la 18, de Raluca Naghy, Editura Nemira

Vântul, duhul, suflarea, de Andreea Rasuceanu, Editura Polirom

Copia carbon, de Sebastian Sifft, Editura Humanitas

Înființat în 2009 la inițiativa Comisiei Europene și finanțat prin programul Europa Creativă, Premiul Uniunii Europene pentru Literatură urmărește să sprijine prozatoarele și prozatorii în curs de afirmare („outstanding emerging fiction writers”), atrăgând atenția deopotrivă asupra lor și asupra diversității culturale a Uniunii.

Oleg Serebrian a fost numit vicepremier pentru Reintegrare. La data de 19 ianuarie, acesta a depus jurământul de învestire. Șefa statului i-a mulțumit că a acceptat acest portofoliu care nu este unul simplu.

Primele imagini de la negocierile dintre Statele Unite și Ucraina, desfășurate în Arabia Saudită

Oficialii ucraineni și americani au început marți discuțiile în Arabia Saudită pentru a găsi o cale de încheiere a războiului cu Rusia, la câteva ore după ce forțele Kievului au lansat cel mai mare atac cu drone asupra Moscovei de până acum, potrivit Reuters.

Negocierile de la Jeddah au început Președintele Volodimir Zelenski speră că discuțiile de la Jeddah vor revitaliza relațiile „pragmatice” cu SUA după întâlnirea dezastruoasă cu președintele american Donald Trump luna trecută.

Zelenski a sugerat un armistițiu inițial cu Rusia în aer și pe mare. Propunerea vizează să demonstreze că lucrează pentru obiectivul lui Trump de a încheia rapid războiul, după ce președintele american l-a acuzat pe liderul ucrainean că nu este pregătit pentru pace.

Statele Unite, principalul aliat al Kievului din 2022, și-au schimbat politica privind războiul și au făcut presiuni asupra Ucrainei, oprind asistența militară și întrerupând schimbul de informații. „Sperăm la rezultate practice”, a declarat Zelenski înaintea discuțiilor, într-o postare pe X luni seara. „Poziția Ucrainei în aceste discuții va fi pe deplin constructivă”.

Peste noapte, Ucraina a lansat cel mai mare atac cu drone asupra Moscovei de până acum, folosind cel puțin 91 de drone. Atacul a provocat incendii, a închis aeroporturi și a forțat redirecționarea zecilor de zboruri, potrivit oficialilor ruși citați de Reuters.

Momentul atacului – în care 337 de drone au fost doborâte deasupra Rusiei, conform Moscovei – pare să arate că Kievul este încă capabil de atacuri majore, după o serie de atacuri cu rachete rusești, unul dintre ele ucigând cel puțin 14 persoane sâmbătă.

Zelenski a făcut apel la aliații săi europeni să susțină ideea sa de armistițiu, pe care o consideră o șansă de a testa voința Moscovei de a încheia războiul.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat luni reporterilor, în drum spre Jeddah, că discuțiile cu Kievul vor fi importante pentru a evalua dacă Ucraina este dispusă să facă concesii pentru a ajunge la pace.

Trump anunță că își cumpără Tesla, după ce acțiunile mărcii au scăzut masiv

Președintele american Donald Trump a anunțat într-un mesaj pe rețeaua sa socială, Truth Social, că își va cumpăra o mașină electrică Tesla, produsă de compania lui Elon Musk, într-o încercare de a stopa trendul negativ pe care a intrat producătorul american de vehicule electrice.

„În atenția republicanilor, conservatorilor și a tuturor marilor americani, Elon Musk «riscă» pentru a ajuta națiunea noastră și face o treabă fantastică! Dar nebunii stângii radicale, așa cum fac adesea, încearcă să boicoteze în mod ilegal și conspirativ Tesla, unul dintre cei mai mari producători de automobile din lume și «copilul» lui Elon, pentru a-l ataca și a-i face rău lui Elon și tot ceea ce reprezintă el. Au încercat să-mi facă asta și mie la scrutinul prezidențial din 2024 și cum s-a terminat? În orice caz, mâine dimineață voi cumpăra o Tesla nouă, în semn de încredere și sprijin pentru Elon Musk, un american cu adevărat extraordinar. De ce ar trebui să fie pedepsit pentru că își pune la treabă abilitățile extraordinare pentru a ajuta la a face America măreață din nou????”, a scris Donald Trump pe Truth Social.

Mesajul președintelui american vine în contextul în care acțiunile Tesla au scăzut pe bursa de la New York, iar vânzările – în special în Europa – sunt în cădere.

Acțiunile producătorului de vehicule electrice au scăzut cu 15% luni pe Wall Street, cea mai proastă zi pe piață din septembrie 2020, potrivit CNBC News. Vineri, Tesla a încheiat a șaptea săptămână consecutivă de pierderi, cea mai lungă serie de pierderi de la debutul pe Nasdaq, în 2010. Acțiunile au scăzut în fiecare săptămână de când CEO-ul Elon Musk a plecat la Washington, pentru a-și asuma un rol major în cel de-al doilea mandat la Casa Albă al lui Trump. De la maximul de 479,86 de dolari pe acțiune atins în decembrie 2017, acțiunile Tesla au pierdut peste 50% din valoare, ștergând peste 800 de miliarde de dolari din capitalizarea de piață. Ziua de luni a marcat a șaptea cea mai proastă zi înregistrată de acțiuni. Scăderea acţiunilor Tesla se înscrie într-o tendinţă mai amplă de pierderi la bursa de pe Wall Street, în special în rândul companiilor de tehnologie, pe fondul temerilor cu privire la situaţia economiei americane.

De asemenea, în Europa, vânzările Tesla au scăzut dramatic, potrivit publicației The Street. Europa este o piață majoră pentru Tesla, însă, cu toate acestea, în timp ce continentul favorabil vehiculelor electrice a înregistrat o creștere a numărului de vehicule electrice, vânzările Tesla au scăzut, arată sursa citată.

Primele date privind vânzările europene de vehicule electrice din februarie arată că cumpărătorii din mai multe țări de peste ocean aleg alte mărci decât producătorul auto american. Vânzările Tesla în Norvegia – o țară relativ prietenoasă cu vehiculele electrice – au scăzut cu 48,4% în februarie 2025 față de 2024. Danemarca și Suedia (țara de origine a rivalilor Volvo și Polestar) au înregistrat, de asemenea, scăderi de la an la an de 53,1% și, respectiv, 42,4% în februarie, în timp ce vânzările din Franța au scăzut cu mai mult de 26%.

Presa română: Emmanuel Macron reclamă „încercările tot mai dezinhibate ale Rusiei de destabilizare” a Republicii Moldova

Președintele francez Emmanuel Macron s-a întâlnit luni la Paris cu omoloaga sa din Republica Moldova, Maia Sandu, și semnat un acord de cooperare în materie de detectare a dezinformărilor digitale, potrivit AFP citat de hotnews.ro.

Cu acest prilej, liderul Franței a denunțat public „încercările tot mai dezinhibate ale Rusiei de destabilizare” în Republica Moldova.

Maia Sandu a fost învestită la președinția Republicii Moldova pentru un al doilea mandat, în decembrie, după o campanie marcată de acuzațiile referitoare la ingerințe rusești în favoarea contracandidaților săi și împotriva referendumului privind aderarea la Republica Moldova.

„Am decis să ne consolidăm din nou cooperarea pentru a crește rezistența Moldovei în fața ingerințelor străine”, a declarat liderul francez, care a semnat cu Maia Sandu un acord de cooperare în materie de detectare a dezinformărilor digitale.

Republica Moldova și Franța, a spus președinta Maia Sandu, „se angajează să își unească forțele (…), pentru că în lumea de astăzi adevărul este la fel de vital ca securitatea”.

Președinta Republicii Moldova a acuzat Rusia că folosește „instrumentele unui imperialist modern”.

Reprezentanții lui Emmanuel Macron au anunțat că Viginum, instituția guvernamentală franceză care a fost creată pentru a detecta campaniile de dezinformare digitală, își va spori cooperarea cu Centrul pentru Comunicare Strategică din Republica Moldova, inclusiv pentru „a proteja procesele electorale”.

Maia Sandu, prima femeie aleasă președinte în Republica Moldova, a câștigat alegerile din 2024 în principal grație mobilizării masive din diaspora. Totuși, zonele rurale ale țării și Transnistria, teritoriul separatist pe care sunt staționate trupe ruse, rămân pro-Moscova, cum de altfel se întâmplă și cu regiunea autonomă Găgăuzia.

Autoritățile de la Chișinău au raportat numeroase „încercări de destabilizare” a procesului electoral de anul trecut, inclusiv prin dezinformare, cumpărare de voturi, amenințări cu moartea, atacuri cibernetice și „turism” electoral.

Kremlinul acuză Republica Moldova că suprimă „opoziția și presa independentă, în special publicațiile de limbă rusă”.

Maia Sandu s-a întâlnit și cu moldovenii stabiliți în Franța

Cu ocazia vizitei efectuate la Paris, președinta Maia Sandu s-a întâlnit și cu membri ai comunității moldovenești din Franța.

„La Paris am venit cu o veste bună pentru moldovenii care muncesc și trăiesc în Franța. În cadrul vizitei mele de lucru, Moldova și Franța vor semna un acord privind protecția socială, care va oferi mai multă siguranță și drepturi celor stabiliți aici. Va mai dura puțin până va fi ratificat și va intra în vigoare, dar este un pas important înainte (…). Relația politică excelentă dintre Moldova și Franța ne ajută să obținem beneficii concrete pentru cetățenii noștri, acasă și peste hotare. În toate discuțiile mele cu liderii țărilor partenere, interesele voastre rămân o prioritate”, a declarat Maia Sandu, citată în comunicatul Administrației Prezidențiale de la Chișinău.

Monica Bellucci, cu o talie fabuloasă pe coperta unei reviste din Rusia
Articolul anterior
O veste bună. Italienii încep să renunţe treptat la certificatul verde
Articolul următor