VIDEO! O rachetă rusă a căzut aproape de Ambasada României din Kiev! Primele imagini și reacția Bucureștiului

Unul dintre atacurile rusești asupra Kievului, de luni dimineață, a avut loc la 850 de metri de sediul Ambasadei României, a precizat ministrul de externe român, Bogdan Aurescu, într-un mesaj în care anunță că membrii personalului nu au fost afectați.

„Condamn cu fermitate atacurile cu rachete rusești asupra obiectivelor civile din centrul Kievului și din alte orașe, cu încălcarea flagrantă a dreptului umanitar internațional, care au dus la pierderea de vieți omenești. Sunt bucuros că personalul Ambasadei României este în siguranță, chiar dacă unul dintre atacuri a lovit la doar 850 de metri de sediu”, a transmis Bogdan Aurescu pe Twitter.

Cel puțin patru explozii s-au auzit în zona din centrul orașului în dimineața zilei de luni, 10 octombrie. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a confirmat pe Telegram că au avut loc mai multe explozii și că serviciile de urgență sunt la fața locului.

Cel puțin 8 persoane au murit în Kiev și alte 24 au fost rănite ca urmare a atacurilor de luni dimineață, a declarat un consilier din Ministerul ucrainean de Interne. Au fost primele atacuri care au lovit Kievul în ultimele luni. Ele au venit la scurt timp după ce președintele rus Vladimir Putin a acuzat direct Ucraina de implicare în exploziile care au avariat podul Crimeei, obiectiv strategic care leagă Federația Rusă de Crimeea.

Dorin Recean, către tineri la ,,Moldova Youth Forum”: ,,Viitorul vă aparține și trebuie să vă implicați cât mai mult în luarea deciziilor”

Premierul Dorin Recean a îndemnat tinerii să se implice cât mai activ în luarea deciziilor, precum și să îndemne cât mai multă lume să participe la referendumul pentru integrarea în UE.

„Eu cred că viitorul vă aparține și asta nu e de atât că lucrurile astea se spun frumos. Dar așa e construită viața: politicul determină politicile, iar politice determină realitatea. Ceea ce trebuie noi să conștientizăm că viitorul nostru depinde tot de noi: cum ne construim alianțe, cum știm să ne apărăm atunci când peste noi vine un val de agresivitate. De aici începe rolul nostru de a participa în deciziile importante și a-i implica și pe ceilalți, să le explicăm și celorlalți ce înseamnă Uniunea Europeană și să ne construim viitorul nostru liber, neîngrădit de nimeni, un viitor prosper”, a declarat Dorin Recean, în cadrul evenimentului Moldova Youth Forum 2024.

Șeful Executivului a îndemnat tinerii să fie politic și economic activi, să se implice în diverse acțiuni publice.

Menționăm, că sute de tineri din R. Moldova s-au reunit ieri la Bălți în cadrul Moldova Youth Forum 2024. Evenimentul, cu genericul: „Împuternicirea tinerilor pentru o implicare mai activă și o guvernare eficientă”, este organizat de către Institutul Republican Internațional – IRI Moldova.

Ar putea fi o imagine cu 2 persoane, mulţime şi text

Un sportiv moldovean a obținut medalia de aur la lupte pe plajă, în Franța

Luptătorul de stil liber din Republica Moldova, Traian Căpățînă, a devenit pentru al doilea an consecutiv campion la Turneul din categoria World Series. Competiția a avut loc în Franța. Pe primul loc al podiumului de premiere a urcat și luptătorul moldovean de stil liber Vasile Diaconu. 

Pe 30 iunie, Centrul sportiv de pregătire a loturilor naționale a declarat că „luptătorul de stil liber Traian Căpățînă rămâne neînvins la lupte pe plajă”. Căpățînă a devenit pentru al doilea an consecutiv campion la Turneul din categoria World Series, găzduit de litoralul Saint Laurent Du Var, Franța.

„În finala categoriei de greutate de până la 90 kg, Traian a trecut de un adversar din Azerbaidjan”, au comunicat reprezentanții Centrului, conform Newsmaker.

Potrivit sursei, pe primul loc al podiumului de premiere a urcat și Vasile Diaconu în categoria de greutate de 80 kg.

Menționăm, Traian Căpățînă a obținut și în 2023 medalia de aur la Campionatul European de Lupte pe Plajă pentru tineret, desfășurat în sudul Franței, la Saint-Laurent-du-Var.

Alegeri în Franţa: Circa 50 de milioane de persoane, așteptate la urne

Aproape 50 de milioane de alegători francezi sunt chemaţi la urne pentru a stabili noua componenţă a Adunării Naţionale, adică numirea a 577 de deputaţi, în două tururi, duminică şi 7 iulie, ceea ce ar putea schimba radical peisajul politic în Hexagon.

Alegeri în Franţa: Circa 50 de milioane de persoane, așteptate la urne

Birourile de vot s-au deschis sâmbătă în unele teritorii de peste mări pentru primul tur al celor mai urmărite alegeri legislative din Franţa în care extrema dreaptă este marea favorită, în faţa stângii şi mult înaintea taberei prezidenţiale, transmite Digi24.ro.

Primii care au mers la urne au fost alegătorii francezi din Saint Pierre şi Miquelon, arhipelag în Atlanticul de Nord, aproape de Canada, unde birourile de vot s-au deschis sâmbătă la ora locală 08:00 (10:00 GMT), ei fiind urmaţi de cei din Antile, Guyana, Polinezia Franceză şi cei care trăiesc pe continentul american.

Câteva militante ale mişcării feministe Femen au desfăşurat sâmbătă o acţiune la Trocadero, vizavi de Turnul Eiffel: cu sânii goi şi acoperiţi cu sloganuri împotriva extremei drepte, curăţând locul cu „dizolvant antirasism”.

„Două dinamici”

Instituţiile de sondare a opiniei publice şi politicienii se aşteaptă la o creştere accentuată a prezenţei la vot în comparaţie cu alegerile legislative din 2022, când s-a înregistrat o participare la vot de 47,51%. De data aceasta s-ar putea ajunge la două treimi din alegătorii înregistraţi.

Aceasta se datorează în parte consecinţelor potenţial istorice ale actualelor alegeri legislative.

Există „două dinamici”, analizează Brice Teinturier, de la Institutul de sondare a opiniei publice Ipsos. „Una este o dinamică a speranţei, alegătorii de stânga spun că, dintr-o dată, poate exista o alternanţă (…) şi aceasta se referă şi mai mult la alegătorii RN”.

„Şi alt motor de mobilizare este politizarea negativă, frica, teama suscitată de RN şi, pentru o parte a electoratului de asemenea de coaliţia de stânga”, Noul Front Popular (NFP), care reuneşte Partidul Socialist, ecologiştii, Partidul Comunist şi Franţa Nesupusă (La France insoumise, stânga radicală).

Ce spun sondajele

Două sondaje de opinie publicate vineri creditează tabăra extremei drepte cu 35%, respectiv 36,5% din intenţiile de vot, NPF – cu 27,5-29%, iar tabăra macronistă – cu 20,5-21%.

Potrivit unor sondaje, obţinerea majorităţii absolute este acum posibilă pentru RN şi aliaţii săi.

Presiunea este mai puternică în tabăra prezidenţială. Acesta din urmă a promis joi „cea mai mare claritate” cu privire la atitudinea de urmată între cele două tururi de scrutin.

Campania de trei săptămâni, marcată de incidente pe teren, s-a încheiat cu acuzaţiile lui Gabriel Attal de rasism la adresa candidaţilor RN.

Dacă Jordan Bardella ar deveni prim-ministru, ar fi pentru prima dată de la al doilea război mondial când un guvern de extremă dreapta ar conduce Franţa.

Macron a dizolvat Adunarea Națională

Preşedintele Emmanuel Macron a provocat aceste alegeri anticipate anunţând dizolvarea Adunării pe 9 iunie, în seara victoriei extremei drepte la alegerile europene.

Sondajele de opinie şi politicienii se aşteaptă la o participare mult mai mare decât la alegerile legislative din 2022, când s-au prezentat la urne 47,51% dintre alegători. De data aceasta, prezenţa la vot ar putea ajunge la două treimi din alegătorii înregistraţi.

Semne ale prezenţei ridicate aşteptate: votul online, deschis până joi cetăţenilor francezi care locuiesc în străinătate, a atins un număr record de 410.000 (250.000 în 2022).

Lukașenko anunță și el mobilizarea în țară! Acuză un iminent atac ucrainean. S-a înțeles cu Putin despre desfășurarea comună a trupelor
Articolul anterior
Cristiano Ronaldo, vinovat pentru divorțul anului? Tom Brady a decis să rupă căsnicia după o discuție cu starul
Articolul următor