Vladimir Putin a anunțat în ce condiții va negocia un tratat de pace cu Ucraina

28/03/2025

News

Preşedintele rus Vladimir Putin a sugerat ca Ucraina să fie plasată sub o formă de administraţie temporară pentru a permite organizarea de noi alegeri şi semnarea de acorduri-cheie pentru a ajunge la o înţelegere în cadrul războiului, au relatat, vineri, agenţiile ruse de ştiri, citate de digi24.ro.

Afirmaţiile lui Putin, făcute în timpul unei vizite în portul Murmansk, din nord, vin în contextul încercărilor SUA de a obţine o înţelegere în cadrul conflictului pruin reluarea legăturilor cu Rusia şi angajarea de negocieri separate cu Moscova şi Kievul. Liderul de la Kremlin a afirmat că el crede că preşedintele SUA Donald Trump vrea cu adevărat pacea. Invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, a provocat mii de morţi şi răniţi, a dus la strămutarea a milioane de oameni, a transformat oraşe în ruine şi a declanşat cea mai dură confruntare între Moscova şi Occident în ultimii zeci de ani.

Sugestia lui Putin privind o administraţie temporară pare să abordeze reclamaţia sa mai veche conform căreia autorităţile din Ucraina nu sunt un partener de negociere legitim, întrucât preşedintele Volodimir Zelenski a rămas la putere după finalul mandatului său, în mai 2024. „În principiu, desigur, o administraţie temporară ar putea fi introdusă în Ucraina sub auspiciile ONU, SUA, ale ţărilor europene şi partenerilor noştri”, a fost citat Putin ca spunând în discuţiile cu marinarii din port, potrivit News.ro.

„Acest lucru ar avea loc pentru a fi organizate alegeri democratice şi a aduce la putere o guvernare capabilă, care să se bucure de încrederea populaţiei şi apoi să începem discuţiile cu ei despre un tratat de pace”, a susţinut el. El a afirmat că încercările lui Trump de a deschide discuţii directe cu Rusia – spre deosebire de predecesorul său, Joe Biden, care a evitat contactele – arată că noul preşedinte vrea pace. „După părerea mea, preşedintele nou ales al Statelor Unite vrea cu sinceritate un sfârşit al conflictului pentru mai multe motive”, l-au citat agenţiile.

Un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă a afirmat, întrebat despre declaraţiile lui Putin privind administraţia temporară, că guvernarea Ucrainei este stabilită de Constituţia acesteia şi de poporul ţării. Ucraina nu a comentat deocamdată declaraţiile. Liderii europeni au insistat cu încercările proprii, promiţând, joi, după o întâlnire la Paris, să întărească armata Kievului pentru a se asigura că este piatra de temelie a securităţii viitoare din Ucraina. Franţa şi Marea Britanie au încercat să extindă sprijinul pentru o „forţă de reasigurare” străină în eventualitatea unui armistiţiu cu Rusia, deşi Moscova respinge orice prezenţă a trupelor străine în Ucraina.

Ucraina respinge noţiunea de ilegitimitate

Zelenski a respins orice noţiune care îi pune la îndoială legitimitatea, afirmând că Ucraina nu poate, prin lege, să organizeze alegeri în condiţiile legii marţiale şi un scrutin în condiţii de război s-ar dovedi, oricum, imposibil. În ultimele zile, Zelenski l-a acuzat în mod repetat pe Putin că vrea să continue conflictul.

Administraţia Trump a propus un nou şi mai extins acord privind mineralele cu Ucraina, susţin trei persoane familiarizate cu negocierile în desfăşurare şi un rezumat al variantei de propunere obţinut de Reuters. Trump a afirmat că un acord privind mineralele va ajuta la asigurarea unei înţelegeri privind pacea, oferind Statelor Unite o miză financiară în viitorul Ucrainei. În declaraţiile sale, Putin a afirmat că Rusia se îndreaptă constant spre atingerea scopurilor sale stabilite în operaţiunea din Ucraina. Rusia, a spus Putin, este pentru „soluţii pacifiste pentru orice conflict, inclusiv acesta, prin mijloace paşnice, dar nu pe socoteala noastră”.

„Pe întreaga linie de contact militară, trupele noastre deţin iniţiativa strategică”, a spus el. „Ne îndreptăm treptat – poate nu la fel de repede cum le-ar plăcea unora – dar constant şi cu încredere spre îndeplinirea ţintelor stabilite la începutul operaţiunii”, l-au citat agenţiile pe acesta. La peste trei ani de la lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina, forţele ruseşti controlează acum circa 20% din ţară, iar Moscova a declarat ca anexate patru regiuni.

Forţele sale au recuperat o mare parte din teritoriul pierdut iniţial într-o incursiune ucraineană, în august anul trecut, în regiunea sa vestică Kursk. Putin a lăudat eforturile de găsire a unei soluţii de către grupul BRICS pe care îl promovează ca o alternativă la alianţele tradiţionale – evidenţiind China şi India. El a afirmat că Rusia este gata să coopere cu multe ţări, inclusiv Coreea de Nord, pentru a ajuta la încheierea războiului.

Surse occidentale şi ucrainene afirmă că peste 11.000 de soldaţi nord-coreeni au fost trimişi pentru a întări forţele ruse din regiunea Kursk, deşi Moscova nu a confirmat. Putin a afirmat că Rusia este gata şi să lucreze cu Europa, adăugând însă că Europa „se comportă într-un mod contradictoriu”.

Ţările europene, a spus el, încearcă „să ne ducă de nas, dar este în regulă, ne-am obişnuit cu asta. Sper că nu vom face greşeli bazate pe încrederea excesivă în aşa-zişii parteneri ai noştri”.

Nesterovschi a fugit în Transnistria cu mașina Ambasadei Rusiei

Ambasada Federației Ruse la Chișinău l-a ajutat pe deputatul condamnat Alexandr Nesterovschi să ajungă în regiunea transnistreană, într-o operațiune coordonată de serviciile speciale ruse, transmite IPN.

Directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, a prezentat, într-un briefing de presă, imagini video cu Alexandr Nesterovschi, care intră pe teritoriul ambasadei pe 18 martie, ora 20:15, cu o seară înainte de pronunțarea sentinței de condamnare, de unde, a doua zi dimineața, a fost transportat în regiunea transnistreană cu un vehicul cu numere diplomatice.

VIDEO: https://www.facebook.com/share/v/1BWWRUjbLA/

Astfel, la momentul pronunțării sentinței de 12 ani de detenție în penitenciar de tip închis, Nesterovschi nu se mai afla pe teritoriul controlat de autoritățile Republicii Moldova, a precizat directorul SIS.

Alexandru Musteața a mai spus că deputatul se află și în prezent în regiune, sub protecția serviciilor speciale ruse.

SIS a prezentat cronologia evenimentelor și modul de operare în cazul extragerii lui Nesterovschi.

Conform informațiilor obținute, în seara zilei de 18 martie, Nesterovschi s-a urcat într-un automobil Hyundai Tucson, condus de o persoană cunoscută. La ora 20:15, vehiculul a fost observat staționând pentru scurt timp în apropierea Ambasadei Federației Ruse, după care și-a continuat deplasarea. După șapte minute, același automobil s-a întors în apropierea Ambasadei, iar șoferul a coborât și a discutat la interfon cu o persoană din cadrul misiunii diplomatice. Câteva minute mai târziu, acesta a făcut un semn cu mâna către mașină, moment în care Alexandr Nesterovschi a coborât de pe bancheta din spate, a traversat strada în grabă și a intrat în incinta Ambasadei. Ulterior, în jurul orelor 21:00 – 01:00, a fost sesizată o activitate intensă a diplomaților ruși în afara orelor de program.

În dimineața zilei de 19 martie, la ora 11:19, un microbuz Mercedes Sprinter cu numere diplomatice a părăsit Ambasada Federației Ruse. La ora 12:16, acesta a fost observat la postul intern „Gura Bîcului”, deplasându-se cu viteză spre regiunea transnistreană, fără a respecta regulile de circulație sau procedurile impuse de așa-numitele autorități transnistrene.

În urma analizelor SIS, transportul a fost atent coordonat de reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse, iar destinația finală a fost așa-numitul Consulat mobil al Rusiei din Tiraspol.

Expertiza SIS relevă că acțiunile respective reprezintă o operațiune a serviciilor speciale ruse de extragere a cetățeanului Aleksandr Nesterovschi. Utilizarea acoperirii diplomatice, și anume prin implicarea ambasadei și a mijlocului de transport cu numere diplomatice, s-a făcut pentru a limita capacitatea de acționare a autorităților naționale ale Republicii Moldova, a mai spus directorul SIS.

Informațiile obținute de Serviciul de Informații și Securitate au fost transmise decidenților și instituțiilor abilitate pentru luarea măsurilor necesare.

Alte două cutremure mari au lovit din nou Myanmar, unde sunt peste 1.700 de morți după seismul de vineri

Aflat în ruine, statul Myanmar a fost zguduit de alte două cutremure majore. Potrivit oficialilor de la Serviciul Geologic al SUA (USGS), unul a avut magnitudinea de 5,1 grade pe scara Richter, iar altul a fost de 4,2. Șeful juntei militare din Myanmar a anunţat că decesele provocate de seismul devastator de vineri a depăşit 1.700, iar 300 de oameni sunt încă daţi dispăruţi la mai bine de 48 de ore de la producerea seismului de 7,,7 grade pe Richter, al cărui epicentru a fost localizat în apropierea oraşului Mandalay, scrie antena3.ro.

UPDATE 17:30 –Potrivit BBC, numărul morților din Bangkok a crescut la 18, iar 76 de muncitori care lucrau la un zgârie-nori, aflat în construcţie, sunt încă daţi dispăruți.

UPDATE 16:16 – O echipă de salvare chineză din provincia Yunnan a reușit duminică să salveze un supraviețuitor în vârstă. Bărbatul a fost găsit în viaţă sub o clădire prăbuşită în capitala Myanmarului, la 40 de ore de la seismul de 7,7 grade pe scara Richter.

Echipa chineză a ajuns în Naypyidaw, capitala statului Myanmar în cursul zilei de sâmbătă şi s-a alăturat imediat autorităţilor locale care caută neîncetat supravieţuitori sub clădirile transformate în mormane de moloz.

Un cutremur cu magnitudinea de 5,1 grade pe scara Richter a avut loc duminică, la ora locală 15:38 (09:08 GMT), în centrul Myanmarului. Epicentrul său a fost localizat de Institutul geologic american (USGS) la 28 de kilometri distanţă Mandalay, al doilea oraș ca mărime din Myanmar, după Yangon.

Un locuitor din Amarapura, un oraş aflat lângă Mattara a povestit într-un interviu că a fost cel mai mare cutremur după cel de vineri, 28 martie.

Potrivit sursei citate, un alt cutremur care a avut o magnitudine de 4,2 grade pe scara Richter s-a înregistrat noaptea trecută în Myanmar, în jurul orei locale 00:00. Autorităţile au anunţat că noile seisme mari complică misiunile de căutare a oamenilor care au supravieţuit seismului de vineri şi care sunt încă prinşi sub dărâmături.

Pe social media au apărut imagini surprinse din satelit în mai multe oraşe din Myanmar înainte de dezastrul natural de vineri, dar şi după prăbuşirea a numeroase clădiri şi distrugerea mai multor drumuri. Seismul care a avut o intensitate de 7, 7 grade pe scara Richter a adâncit și mai mult criza statului devastat de războiul civil; Myanmar a fost izolat de restul lumii după ce junta militară a preluat puterea în 2021.

Șeful juntei militare din Myanmar, generalul Min Aung Hlaing, a vorbit la telefon cu premierul Malaeziei, Anwar Ibrahim, căruia i-a spus că numărul morţilor a crescut la 1.700 şi, în continuare, 300 de persoane sunt dispărute. BBC a mai relatat că generalul Min Aung Hlaing a declarat că sunt 3.400 de răniţi în urma seismului devastator de vineri şi se aşteaptă ca numărul morţilor să crească în orele următoare.

Autorităţile din Mandalay au anunţat că au reuşit să găsească în viaţă 29 de oameni, aflaţi sub dărâmăturile unui bloc de apartamente. Din păcate, ei au găsit nouă persoane decedate.

În cursul zilei de sâmbătă, o echipă de căutare a scos o supravieţuitoare de sub o clădire transformată în moloz.

Franța//Marine Le Pen şi opt eurodeputaţi de extremă dreapta, găsiţi vinovaţi de deturnare de fonduri publice. Acuzarea cere închisoare și plata unei amenzi

Şefa extremei drepte franceze Marine Le Pen şi opt eurodeputaţi din cadrul Partidului Rassemblement National (RN, extremă dreapta), inculpaţi în dosarul asistenţilor parlamentari, au fost găsiţi vinovaţi, luni, de către un Tribunal Corecţional, la Paris, relatează AFP.

Cei 12 asistenţi, judecaţi împreună cu aceştia, au fost găsiţi vinovaţi de tăinuire.

Tribunalul estimează prejudiciul total la 2,9 milioane de euro, prin ”plătirea de către Parlamentul Euroepan (PE) a unor persoane care munceau în realitate pentru Partidul” Rassemblement National.

Preşedinta tribunalului a precizat că suma deturnată de către Marine Le Pen este de 474.000 de euro, aferentă posturilor a patru asistenţi parlamentari.

”Marine Le Pen este găsită vinovată de derurnare de fonduri publice în valoare de 474.000 de euro”, a declarat preşedinta.

Şedinţa verdictului se desfășoară într-o sală plină de jurnalişti şi public.

Justiţia o suspectează pe şefa extremei drepte de faptul că se află în centrul unui vast sostem de deturnare de fonduri publice.

Acuzarea a cerut ca Marine Le Pen să fie condamnată la cinci ani de ineligibilitate cu execuţie provizorie, adică aplicată imediat, inclusiv în cazul unui apel, la cinci de închihsoare, dintre care doi cu executare, şi la plata unei amenzi în sump de 300.000 de euro.

Finalista înfrântă în alegerile prezidenţiale din 2017 și 2022 şi alţi 24 de inculpaţi sunt acuzaţi de remunerarea cu fonduri de la Parlamentul European a unor asistenţi parlamentari ai unor eurodeputaţi din partidul de extremă dreapta, un prejudiciu estimat de acuzare la 3,2 milioane de euro.

Marine Le Pen şi cei 24 de inculpaţi au contestat mereu această deturnare de foncuri publice.