Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă, 15 iunie 2024, la summitul pentru pace care are loc în Elveția, că va face propuneri de pace Rusiei după ce acestea vor fi agreate de către comunitatea internaţională.
„Când planul de acţiune va fi pe masă, acceptat de toţi şi transparent pentru oameni, atunci el va fi comunicat reprezentanţilor Rusiei, astfel încât să putem pune cu adevărat capăt războiului”, a declarat preşedintele ucrainean în deschiderea primului summit pentru pace în Ucraina, care se desfăşoară în acest weekend în Elveţia, dar fără Rusia, transmite adevarul.ro.
Vicepreşedintele american Kamala Harris a reiterat angajamentul ferm al Statelor Unite faţă de Ucraina.
„Dacă lumea nu reacţionează atunci când un agresor îşi invadează vecinul, alţi agresori se vor simţi încurajaţi, fără îndoială”, a declarat ea în faţa celor aproximativ o sută de ţări şi organizaţii reunite până duminică în Elveţia pentru a redacta un prim proiect de plan de pace.
Vineri, preşedintele rus Vladimir Putin „a avansat o propunere. Dar trebuie spus adevărul: el nu invită la negocieri, el cere capitularea” Ucrainei, a afirma ea.
Cancelarul german Olaf Scholz a subliniat că „pacea nu înseamnă doar absenţa războiului” şi a respins noţiunea de „realitate nouă” avansată de Kremlin, care ar oficializa controlul Moscovei asupra a 20% din teritoriul ucrainean.
„O încetare a focului imediată fără negocieri serioase nu ar aduce decât la un alt conflict îngheţat”, a afirmat el.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat, de asemenea, că „îngheţarea conflictului” nu este o soluţie, ci „reţeta pentru viitoare războaie de agresiune”.
Premierul britanic Rishi Sunak a cerut să se „definească principiile unei păci juste şi durabile bazate pe dreptul internaţional şi Carta Naţiunilor Unite”.
„Aceasta este calea de urmat pentru a se ajunge la o încetare permanentă a ostilităţilor”, a spus el.
Putin a declarat, vineri, că Moscova va pune capăt războiului doar dacă Kievul va fi de acord să renunţe la aspiraţia sa de a adera la NATO şi să-şi retragă trupele din patru regiuni revendicate de Moscova (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie) – cereri pe care Kievul le-a respins imediat ca fiind echivalentul unei capitulări.
