Încetarea focului din Marea Neagră, asupra căreia Ucraina și Rusia au convenit în negocierile cu SUA, poate fi monitorizată, în special, de reprezentanții țărilor rivarane Mării Negre. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a explicat de ce, la un briefing pentru jurnaliști vineri, relatează European Pravda.
Zelenski a afirmat că regimul de încetare a focului din Marea Neagră impune monitorizarea respectării acestuia, pentru că „fără monitorizare nu este nimic de spus”.
El a spus că problema responsabilității pentru monitorizare a fost ridicată și în timpul discuțiilor din Arabia Saudită și a citat Turcia ca exemplu de stat care ar putea face acest lucru.
„SUA pot monitoriza acest lucru („armistițiul” din Marea Neagră. – n.r), britanicii pot, francezii pot”, a enumerat Zelenski. „Și o pot face și țările de pe litoralul Mării Negre – atât românii, cât și bulgarii, asta ne este absolut clar, pentru că își cunosc regiunea și s-au implicat în coaliția de deminare a Mării Negre”, a mai spus șeful statului.
Președintele interimal al României, IlieBolojan, a anunțat după summitul de la Paris că România va fi parte din grupul de monitorizare
De altfel, Ilie Bolojan a declarat, joi, la Paris, după reuniunea liderilor UE și NATO, că România va fi parte a grupului de monitorizare a armistițiului în Marea Neagră.
„O zonă sigură la Marea Neagră e un lucru bun pentru comerțul și dezvoltarea în această zonă”, a spus președintele interimar.
Bolojan s-a referit la deciziile luate de cei 31 de lideri prezenți la Paris. Aceștia au salutat angajarea Ucrainei în discuțiile de pace, însă au constatat că Rusia nu respectă angajamentele. Astfel, a fost luată decizia ca țările UE și NATO să susțină în continuare Kievul și să își întărească flancul estic al NATO.
„În ceea ce privește partea de monitorizare a armistițiului, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării. În acest sens, pentru că înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiții, pentru portul Constanța e cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru.
Prin infrastructură pe care o avem, radare, drone, poliția aeriană, dar și colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare, vom colabora astfel încât acest acord să fie respectat pentru că o zonă sigură la Marea Neagră e un lucru bun pentru comerțul și dezvoltarea în această zonă”, a declarat Bolojan.
Ce s-a decis în CSAT
„România, ca țară vecină, cu cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, este direct interesată de încheierea războiului.
Dorim ca Ucraina să se bucure de pace și să-și poată urma parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene.
Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. Poziția României rămâne consecventă în ceea ce privește faptul că încetarea focului trebuie urmată de un acord de pace care să ofere garanții solide de securitate și să descurajeze orice agresiune viitoare a Rusiei. Cooperarea transatlantică este vitală în acest proces”, se arată în comunicatul de presă al Administrației Prezidențiale din România, de la încheierea ședinței CSAT de vineri, prezidată de Ilie Bolojan, la care s-a decis continuarea ajutorului pentru Ucraina.
„Acțiunile concrete ale țării noastre au ca obiectiv consolidarea contribuției europene la asigurarea securității Ucrainei, a regiunii noastre și a Europei Ca stat riveran la Marea Neagră, România urmărește cu maximă atenție toate discuțiile legate de armistițiu, monitorizarea acestuia și asigurarea siguranței navigației în zonă. România își va aduce contribuția la acțiunile de monitorizare, prin infrastructura sa și alte capabilități.
Concomitent cu acțiunile de implementare a înțelegerii de armistițiu, ne vom coordona strâns cu aliații din regiune și din NATO în ceea ce privește aspectele legate de securitatea și siguranța navigației la Marea Neagră. Întrucât aceste evoluții au impact și asupra Republicii Moldova, membrii Consiliului au discutat și despre sprijinul acordat în continuare pentru asigurarea viitorului european al acesteia”, conform sursei menționate.
Anterior, Bulgaria a propus crearea unui centru multinațional pentru a asigura siguranța navelor în partea de vest a Mării Negre.
A scăzut forța de muncă în 2024
Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor cercetării ,,Ancheta forței de muncă (AFM)2”, în anul 2024, forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a constituit 889,1 mii de persoane, fiind în descreștere cu 4,3% față de anul 2023, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Astfel:
populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 853,9 mii de persoane, în descreștere cu 3,7% față de anul 2023;
rata șomajului la nivel de țară a înregistrat valoarea de 4,0%, fiind în scădere cu 0,6 p.p. față de nivelul anului 2023.
Ponderea femeilor în cadrul forței de muncă a fost de 51,0%, fiind ușor superioară celei a bărbaților, de 49,0%. De asemenea, ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost de 50,3%, depășind puțin ponderea celor din mediul urban, de 49,7%.
Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani și peste în populația totală de aceeași grupă de vârstă) a constituit 44,5% (în 2023 – 45,1%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților – 47,7%, în comparație cu femeile – 41,7%. Ratele respective pe medii au constituit 51,2% în mediul urban și 39,3% în mediul rural.
Rata de participare la forța de muncă a populațieiîn vârstă de 20-64 ani a constituit 59,1%, fiind în creștere față de nivelul anului trecut (în 2023 – 58,4%). Valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe și medii: 60,9% pentru bărbați față de 57,5% pentru femei și, respectiv, 66,0% în mediul urban față de 53,5% în mediu rural.
Pentru categoria de vârstă 15-29 ani rata de participare la forța de muncă a constituit 32,1%, la persoanele de 15-34 ani – 41,9% și la grupa de vârstă de 15-64 ani3 – 54,6%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale4 a fost de 58,2%.
Rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități5 a constituit 18,4%, inclusiv 19,6% la bărbați, 16,9% la femei, 25,0% în mediul urban și 15,0% în mediul rural.
Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor cercetării ,,Ancheta forței de muncă (AFM)2”, în anul 2024:
forța de muncă (populația activă de 15 ani și peste) a constituit 889,1 mii de persoane, fiind în descreștere cu 4,3% față de anul 2023;
populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 853,9 mii de persoane, în descreștere cu 3,7% față de anul 2023;
rata șomajului la nivel de țară a înregistrat valoarea de 4,0%, fiind în scădere cu 0,6 p.p. față de nivelul anului 2023.
Forța de muncă
Ponderea femeilor în cadrul forței de muncă a fost de 51,0%, fiind ușor superioară celei a bărbaților, de 49,0%. De asemenea, ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost de 50,3%, depășind puțin ponderea celor din mediul urban, de 49,7%.
Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani și peste în populația totală de aceeași grupă de vârstă) a constituit 44,5% (în 2023 – 45,1%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților – 47,7%, în comparație cu femeile – 41,7%. Ratele respective pe medii au constituit 51,2% în mediul urban și 39,3% în mediul rural (Figura 1).
Figura 1. Rata de participare la forța de muncă pe sexe și medii, anii 2020-2024
Rata de participare la forța de muncă a populațieiîn vârstă de 20-64 ani a constituit 59,1%, fiind în creștere față de nivelul anului trecut (în 2023 – 58,4%). Valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe și medii: 60,9% pentru bărbați față de 57,5% pentru femei și, respectiv, 66,0% în mediul urban față de 53,5% în mediu rural.
Pentru categoria de vârstă 15-29 ani rata de participare la forța de muncă a constituit 32,1%, la persoanele de 15-34 ani – 41,9% și la grupa de vârstă de 15-64 ani3 – 54,6%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale4 a fost de 58,2%.
Rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități5 a constituit 18,4%, inclusiv 19,6% la bărbați, 16,9% la femei, 25,0% în mediul urban și 15,0% în mediul rural.
Ocuparea
Populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 853,9 mii persoane, fiind în descreștere cu 3,7% față de anul 2023 (886,9 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea femeilor nu o depășește cu mult pe cea a bărbaților (51,0% femei și, respectiv, 49,0% bărbați), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost puțin mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (50,4% mediul rural și, respectiv, 49,6% mediul urban).
Vârsta medie a populației ocupate a fost de 44 ani.
Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani și peste fată de populația totală din aceeași grupă de vârstă) a fost de 42,7%, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (43,1% în 2023). Rata de ocupare a bărbaților (45,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (40,0%) și în mediul urban (49,1%) mai mare față de mediul rural (37,8%).
Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani6 a fost de 56,8%, fiind în creștere față de nivelul anului precedent (55,7% în 2023). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților – 58,6%, în comparație cu femeile – 55,1% și în mediul urban – 63,3% față de mediul rural – 51,5%.
Rata de ocupare pentru tinerii în vârstă de 15-29 ani a fost de 29,8%, la persoanele de 15-34 ani – 39,6% și la categoria 15-64 ani – 52,3%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale a fost de 55,7%.
Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități a constituit 17,5%. În distribuția pe sexe acest indicator a atins valori mai înalte în rândul bărbaților – 18,5%, în comparație cu femeile – 16,2%. Ratele respective pe medii au înregistrat 23,2% în mediul urban și 14,6% în mediul rural.
Din distribuția persoanelor ocupate după activități economice rezultă că 18,1% au activat în sectorul agricol (în 2023 – 20,9%) și 81,9%, în activitățile neagricole (în 2023 – 79,1%). Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 13,4% (în 2023 – 14,4%), inclusiv în industria prelucrătoare 11,3% (indicator ODD 9.2.2 ) (în 2023 – 12,2%), iar în construcții 7,5% (în 2023 – 7,1%). În sectorul de servicii au activat 61,0% din totalul persoanelor ocupate (în 2023 – 57,6%).
În aspect teritorial, 32,5% din populația ocupată au format-o locuitorii municipiului Chișinău. La o diferență relativ mică, de 28,8% din total ocupare, se situează regiunea de Nord, urmată de regiunea Centru cu 23,8% și, respectiv, regiunea Sud cu 14,8%.
Repartizarea ocupării după forme de proprietate a fost practic la nivelul anului 2023: sectorului public i-au revenit 31,0% și sectorului privat sau altor forme de proprietate – 69,0%.
Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că, ponderea cea mai mare revine salariaților – 81,1% din total ocupare (în 2023 – 79,5%), urmați de lucrătorii pe cont propriu (14,6%) și lucrătorii familiali neremunerați (4,1%). Marea majoritate a salariaților (88,7%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.
Munca nedeclarată7 în rândul salariaților a constituit 5,8%, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (7,1% în 2023). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (7,6%), decât pentru femei (4,2%). Cele mai mari ponderi ale salariaților, care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale, sunt estimate în agricultură (56,3%), construcții (17,9%), comerț (6,4%) și industrie (5,0%).
În sectorul informal au lucrat 14,8% din totalul persoanelor ocupate în economie (în anul 2023 – 16,2%). Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal (indicator ODD 8.3.1 ) a constituit 20,6% din totalul persoanelor ocupate (în anul 2023 – 23,0%). În sectorul agricol ocuparea informală a constituit 64,4% (în anul 2023 – 66,6%), iar în sectorul neagricol – 10,9% (în anul 2023 – 11,4%). Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile neagricole este înregistrată în construcții (63,3% din totalul persoanelor ocupate în construcții). Din numărul persoanelor ocupate informal, salariații au alcătuit 23,7%.
Din totalul salariaților, 6,0% au avut un loc de muncă informal și, în același timp, au primit salariul „în plic”, iar cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (56,2%), construcții (18,3%) și comerț (6,5%).
Numărul persoanelor subocupate8 a fost de 23,4 mii, ceea ce reprezenta 2,7% din totalul persoanelor ocupate, fiind în descreștere față de nivelul anului precedent (rata de subocupare în anul 2023 a constituit 3,3% sau 29,3 mii persoane din totalul persoanelor ocupate).
Din totalul persoanelor ocupate, 11,9% au declarat că ar dori să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă din diferite motive. Pentru majoritatea acestora, motivul principal este nivelul nesatisfăcător al venitului/câștigului salarial (situație inadecvată în raport cu venitul).
Moldova are de astăzi mai puține procuraturi teritoriale. Câte au rămas
De astăzi, 1 aprilie, a intrat în vigoare noua structură a procuraturilor teritoriale din Republica Moldova, aprobată prin ordinul procurorului general, Ion Munteanu. Numărul de procuraturi teritoriale a scăzut de la 36 la 14, transmite IPN.
Potrivit Procuraturii Generale, prin reorganizare se urmărește crearea unor condiții propice specializării procurorilor în domenii precum corupția, traficul de ființe umane, crima cibernetică și alte infracțiuni grave. Astfel, autoritățile speră să răspundă mai rapid și mai eficient noilor forme de criminalitate și să asigure o aplicare mai echitabilă a legii.
Prin restructurarea aplicată, mai multe procuraturi teritoriale din diferite raioane au fuzionat sau au fost absorbite, formând unități mai mari.
De exemplu, procuraturile Fălești, Sângerei și Glodeni au fuzionat cu procuratura municipiului Bălți, iar procuraturile din Briceni, Ocnița și Edineț s-au unit pentru a crea procuratura Edineț.
Același tip de reorganizare a avut loc și în alte regiuni ale țării, rezultând o concentrare a activității procuraturilor pentru a optimiza resursele și a îmbunătăți gestionarea acestora, precizează Procuratura Generală.
Procurorii vor continua să își desfășoare activitatea în oficiile secundare ale noilor unități formate.
Structura Procuraturii municipiului Chișinău nu a fost afectată.
Bill Gates le va lăsa moștenire copiilor săi mai puțin de 1% din averea sa, considerând că este mai bine ca aceștia să își construiască propriul succes decât să moștenească sume uriașe
Cofondatorul Microsoft, Bill Gates, a declarat că le va lăsa copiilor săi mai puțin de 1% din averea sa, considerând că este mai bine ca aceștia să își construiască propriul succes decât să moștenească sume uriașe. Această tendință devine din ce în ce mai comună printre miliardarii din tehnologie, care aleg să doneze cea mai mare parte a averii lor în scopuri filantropice, conform Fortune.
Bill Gates: „Am decis că nu ar fi o favoare pentru ei”
Într-un interviu acordat podcastului Figuring Out With Raj Shamani, Bill Gates a explicat că deciziile privind moștenirea sunt personale, însă el a ales să nu le lase copiilor săi sume mari de bani.
„În cazul meu, copiii mei au primit o creștere și o educație grozavă, dar mai puțin de 1% din averea totală, pentru că am decis că nu ar fi o favoare pentru ei”, a spus Bill Gates.
Miliardarul a adăugat că nu dorește să creeze o „dinastie” și că nu îi obligă pe copii să conducă Microsoft, ci vrea să le ofere șansa de a-și construi propriile cariere și succese.
„Nu vrei ca ai tăi copii să fie vreodată confuzi cu privire la sprijinul tău pentru ei și dragostea ta pentru ei. Așadar, cred că trebuie să le explici de timpuriu filosofia ta: că îi vei trata pe toți în mod egal și că le vei oferi oportunități incredibile, dar că cea mai mare chemare pentru aceste resurse este să se întoarcă la cei mai nevoiași prin intermediul fundației”, a subliniat Bill Gates.
Cât înseamnă 1% din averea lui Bill Gates
Însă, chiar și 1% din averea lui Bill Gates îi va plasa pe cei trei copii ai miliardarului în top 1% – definit de consultanții imobiliari globali Knight Frank ca fiind o persoană cu o avere de 5,8 milioane de dolari sau mai mult.
Asta pentru că, potrivit Bloomberg Billionaire’s Index, averea lui Bill Gates valorează 162 de miliarde de dolari, iar 1% din această valoare netă înseamnă 1,62 de miliarde de dolari. Gates a dezvăluit anterior pentru Daily Mail că fiecare dintre copiii săi va primi „doar” 10 milioane de dolari, explicând că le oferă astfel oportunități, dar fără să le „umbrească” identitatea.
Copiii lui Bill Gates și-au văzut părinții luptând pentru cauze precum eradicarea poliomielitei, salubrizarea apei și vaccinurilor împotriva bolilor mortale, pentru a numi doar câteva dintre eforturile de care tatăl lor speră că vor fi „mândri”.
„Am văzut cazuri în care copiii chiar le spun părinților lor să fie mai filantropi. Cred că generația tânără se împotrivește uneori ideii de a moșteni averea”, a mai adăugat cofondatorul Microsoft.
Filantropia, noul trend în rândul miliardarilor tech
Bill Gates nu este singurul miliardar din tehnologie care nu își lasă averea moștenire.
Laurene Powell Jobs, văduva lui Steve Jobs, a declarat că averea de miliarde de dolari moștenită de la fondatorul Apple nu va fi transmisă celor trei copii ai lor.
„Mi-am moștenit averea de la soțul meu, căruia nu i-a păsat de acumularea de avere. Fac acest lucru în onoarea muncii sale și mi-am dedicat viața pentru a face tot ce pot pentru a o distribui eficient, în moduri care să ridice indivizii și comunitățile într-un mod durabil”, a spus ea pentru New York Times, în 2020.
