Zelenski condamnă lipsa unui răspuns din partea SUA la „refuzul” lui Putin cu privire la un armistiţiu

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat duminică absenţa unui „răspuns” din partea Statelor Unite la „refuzul” preşedintelui rus Vladimir Putin de a accepta o încetare completă şi necondiţionată a ostilităţilor în Ucraina, după noi atacuri soldate cu victime, în special la Kiev, relatează AFP, citat de hotnews.ro.

În martie, Statele Unite au propus o încetare a focului de 30 de zile, pe care Kievul a acceptat-o.

Dar preşedintele american Donald Trump, care s-a apropiat de Vladimir Putin, nu a reuşit să obţină de la Moscova decât un acord pentru un armistiţiu în Marea Neagră şi un moratoriu foarte vag asupra loviturilor contra infrastructurilor energetice, pe care ambele părţi se acuză reciproc de încălcare, amintește News.ro.

„Ucraina a acceptat propunerea americană pentru o încetare totală şi necondiţionată a focului. Putin refuză”, a declarat Volodimir Zelenski în discursul său zilnic către naţiune.

„Aşteptăm un răspuns din partea Statelor Unite – până acum, nu a existat niciun răspuns”, a criticat el, spunând că aşteaptă o acţiune din partea europenilor şi a „tuturor celor din lume care doresc pacea”.

Volodimir Zelenski, ale cărui relaţii cu Donald Trump au fost tumultoase în ultimele luni, face apel la Washington să pună presiune pe Rusia.

În special, el i-a îndemnat în mod repetat pe aliaţii săi să intensifice sancţiunile economice împotriva Moscovei.

Mai devreme duminică, el a scris pe reţelele de socializare că „presiunea asupra Rusiei este încă insuficientă, iar loviturile zilnice ale Rusiei asupra Ucrainei dovedesc acest lucru”.

Atacurile nocturne şi din cursul dimineții s-au soldat duminică cu cel puţin doi morţi, dintre care unul la Kiev, şi opt răniţi în diferite regiuni, potrivit autorităţilor locale.

La Kiev, unde atacurile mortale sunt mai puţin frecvente, s-au auzit explozii în timpul nopţii şi un fum negru gros s-a ridicat deasupra oraş duminică dimineaţa devreme, au observat jurnaliştii AFP.

Atacul din Kiev a distrus parţial o clădire care adăpostea birourile unor televiziuni publice care difuzau programe în limbi străine.

Alte atacuri s-au soldat cu un mort în regiunea Herson (sud) şi cu patru răniţi în Harkov (nord-est) şi Hmelniţki (vest), potrivit autorităţilor locale.

Rachete lansate din Marea Neagră

Ministerul rus al Apărării a declarat că, în cursul nopţii, au fost vizate infrastructuri legate de armată, inclusiv o companie producătoare de drone.

Unele dintre rachete au fost lansate din Marea Neagră, potrivit lui Volodimir Zelenski. El a făcut apel la un armistiţiu maritim care să garanteze „securitatea” Ucrainei.

Actualul acord privind Marea Neagră, aşa cum a fost prezentat de Casa Albă în martie, vizează „asigurarea siguranţei navigaţiei, eliminarea utilizării forţei şi prevenirea utilizării navelor comerciale în scopuri militare în Marea Neagră”.

Însă condiţiile sale sunt destul de vagi, la fel ca şi data la care va intra în vigoare, întrucât Moscova a solicitat relaxarea anumitor sancţiuni occidentale.

Atacurile din weekend vin după cele care au ucis 20 de persoane, inclusiv nouă copii, vineri, în Krivoi Rog (centru), potrivit unui nou bilanţ publicat duminică de autorităţile locale.

Biroul Înaltului Comisar al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului a numit acest atac ”cea mai sângeroasă lovitură împotriva copiilor” în trei ani de invazie. 

Volodimir Zelenski a afirmat, duminică, că numărul atacurilor aeriene ruse împotriva ţării sale este „în creştere”, făcând apel la aliaţii săi să „consolideze” apărarea antiaeriană a Ucrainei, care îi permite să doboare rachete şi drone.

Grecia se pregătește pentru sezonul incendiilor: a fost mobilizat cel mai mare număr de pompieri din istorie

Grecia va mobiliza un număr record de pompieri în acest an, anticipând „scenarii nefavorabile”, a declarat joi ministrul pentru criza climatică. Acesta a anunțat și achiziționarea de drone cu camere termice care vor detecta incendiile, informează Reuters citat de digi24.ro.

Vremea a devenit mai imprevizibilă și mai extremă la nivel global, din cauza schimbărilor climatice, iar anul 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale. În Grecia, verile au devenit tot mai calde și mai secetoase, iar vânturile care se schimbă rapid alimentează incendii tot mai distructive și greu de controlat.

În august anul trecut, în cea mai fierbinte vară din istoria țării, o femeie și-a pierdut viața, iar 10.000 de hectare de teren au ars într-un incendiu care a ajuns din pădure până în nordul suburbiilor Atenei. Aproximativ 18.000 de pompieri vor fi disponibili anul acesta, cel mai mare număr înregistrat vreodată, asistați de mii de voluntari, a anunțat ministrul Protecției Civile și al Crizei Climatice, Giannis Kefalogiannis.

„Nu ar trebui să ne lăsăm păcăliți de faptul că, până acum, condițiile climatice par să fi fost mai blânde decât în anii precedenți”, a spus el. „Scenariile nefavorabile sunt în fața noastră.” Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, pentru a discuta pregătirile înainte de începerea oficială a sezonului incendiilor, pe 1 mai.

Într-o schimbare majoră de strategie față de tacticile de luptă împotriva incendiilor aplicate în trecut, Grecia a decis anul trecut să trimită forțe aeriene și terestre în primele ore critice după izbucnirea unui incendiu, precum și să intensifice patrulele, măsuri care au contribuit la limitarea pagubelor.

De asemenea, Grecia a alocat aproximativ 2 miliarde de euro pentru achiziția de aeronave noi, stații meteorologice și drone, pentru a-și îmbunătăți capacitățile de intervenție în fața incendiilor de vegetație și a altor dezastre naturale. În acest an vor fi disponibile aproximativ 80 de drone cu camere termice, aproape dublu față de anul trecut, a precizat Kefalogiannis, o măsură menită să accelereze detectarea incendiilor.

Spectacol invizibil, dar puternic: În R. Moldova a fost înregistrată o furtună geomagnetică de nivelul 6

Soarele este la apogeul activității sale, iar cerul devine scena unor spectacole invizibile, dar puternice. O furtună geomagnetică cu un indice Kp de 6 a fost înregistrată joi dimineață, în jurul orei 4. Este un nivel moderat, care nu a provocat pagube, însă anunță o perioadă agitată din punct de vedere cosmic, scrie info1.md.

Potrivit specialiștilor de la Observatorul Astronomic al UTM, Soarele trimite în aceste zile un val de particule spre Pământ. Când ajung în câmpul magnetic al Terrei, aceste particule pot provoca furtuni geomagnetice. În funcție de intensitate, ele pot influența comunicațiile, sistemele electrice și chiar genera spectaculoasa auroră boreală.

„Iată aici, pentru astăzi, prognoza ne arată o furtună magnetică la nivelul 6, apoi scade la 3-2, și se ridică din nou la 5-6 începând cu 1 mai.”

Activitatea solară urmează un ciclu de 11 ani, iar acum ne aflăm în vârful acestui ciclu. Asta înseamnă mai multe pete solare și un soare mai agitat. Anul trecut s-a atins punctul maxim. Acum, activitatea începe treptat să scadă, spune Vitalie Chistol, șeful Observatorului Astronomic.

„La minim, nu se vede nicio pată pe Soare. Acum vedem foarte multe. Aceste pete sunt legate de activitatea magnetică și de furtunile solare.”

Deși în Moldova riscul este minim, în regiunile polare furtunile puternice pot afecta chiar și rețelele electrice.

„Câmpul magnetic variabil poate crea curent electric. Asta poate duce la arderea siguranțelor sau a aparatelor electronice – dar doar în cazul unei furtuni foarte puternice.”

Medicii spun că furtunile geomagnetice nu influențează direct sănătatea, dar unii oameni afirmă că resimt dureri de cap sau stare de disconfort în astfel de perioade.

„A fost, într-adevăr. Dureri de cap puternice.”

„Nu am simțit nimic. Ca de obicei, nu simt dereglări.”

Ultima furtună geomagnetică a fost vizibilă în noaptea de 1 ianuarie 2025, atunci a fost observată și aurora boreală.

O agenție elvețiană va acorda suport Parlamentului R. Moldova

Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare va sprijini consolidarea funcțiilor de bază ale Parlamentului, în următorii patru ani. Șeful legislativului, Igor Grosu, a discutat cu directorul Biroului de Cooperare al Elveției, Guido Beltrani, despre Proiectul „Consolidarea democrației parlamentare în Moldova (PADEM)”, care a fost lansat recent, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial

Pentru a spori capacitățile instituționale ale Parlamentului, Proiectul PADEM este structurat în trei componente de bază. Este vorba despre procesul legislativ, controlul parlamentar, reprezentarea și comunicarea. Acțiunile care vor fi implementate urmăresc eficientizarea activității parlamentare, intensificarea cooperării cu societatea civilă, precum și  facilitarea transpunerii legislației europene în spațiul național.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a mulțumit pentru suportul acordat. „Avem nevoie să îmbunătățim procesele din cadrul instituției, pentru a ajusta calitatea la viteza cu care ne mișcăm, mai ales acum, când suntem în proces de negocieri cu Uniunea Europeană”, a adăugat șeful legislativului.

Proiectul „Consolidarea democrației parlamentare în Moldova” va fi implementat până la 31 martie 2029 și ar putea fi extins. Acesta include și parteneri externi – Serviciul Parlamentar Elvețian, Institutul Parlamentar din cadrul Parlamentului Republicii Cehe, Adunarea Națională a Ungariei, Parlamentul Croației și Parlamentul Lituaniei.

De menționat că, anterior, Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare a mai acordat suport Parlamentului, în baza unui Acord de finanțare, semnat la 1 iulie 2024. Astfel, a fost îmbunătățită infrastructura IT a instituției, iar funcționarii din cadrul Secretariatului Parlamentului au participat la un schimb de experiență cu Serviciul Parlamentar Elvețian.

Sărăbătoare mare la creștinii ortoxodcși! Aceștia marchează Buna Vestire, cunoscută şi sub numele de Blagoveştenie
Articolul anterior
Euro se pregătește de o schimbare majoră!
Articolul următor
Close menu