Alăptarea scade riscul de ficat gras în cazul mamelor, potrivit unui nou studiu

27/11/2018

Alăptarea are numeroase beneficii pentru bebeluș, dar și pentru mamă, și tot mai multe lucruri surprinzătoare despre acest proces ies la iveală. Specialiștii susțin că alăptarea le poate chiar ajuta pe mămici să dea jos mai ușor kilogramele acumulate în timpul sarcinii, iar studii recente au descoperit că femeile care își alăptează bebelușii timp de cel puțin șase luni vor fi mai puțin expuse riscului de a se confrunta cu problema ficatului gras pe măsură ce înaintează în vârstă.

Cercetători de la University of California din San Diego, SUA, au ajuns la concluzia că femeile care alăptează timp de 6 luni vor fi mai puțin afectate de un ficat gras, o problemă de sănătate ce se referă la acumularea de grăsimi la nivelul celulelor hepatice, care pot favoriza inflamația și fibrozarea ficatului.

Un număr de 844 de femei au fost testate la 2 sau la 5 ani după vârsta de 30 de ani. O parte dintre ele aveau cel puțin un copil pe care l-au alăptat, restul neavând copii sau neputând să-i alăpteze. Cele care au alăptat au raportat perioada în care au făcut acest demers după 25 de ani. Li s-au efectuat și tomografii abdominale și s-a sesizat că mamele care au alăptat aveau ficatul mai puțin gras decât acelea care nu au reușit.

Specialiștii de la University of California au menționat și că femeile care au alăptat cel puțin 6 luni aveau un indice al masei corporale mai redus, o talie mai subțire și niveluri ale trigliceridelor și colesterolului „rău” mai reduse decât ale celor ce nu au alăptat deloc sau au alăptat mai puțin de 1 lună.

Experții de aici au precizat că intenția lor a fost să arate legătura dintre procesul de alăptare și ficatul gras fără a se raporta la alți factori care favorizează această problemă de sănătate: obezitatea, prezența diabetului, activitatea fizică și dieta din perioada anterioară sarcinii.

Scopul următoarelor studii vizează înțelegerea mecanismului care face din alăptare un demers benefic pentru prevenirea apariției ficatului gras, cum acesta poate să reducă severitatea acestei afecțiuni.

Un alt studiu, al Universității Colorado, a arătat că femeile ce beneficiază de prezența unui antioxidant (PQQ), regăsit și în laptele matern, aveau ficatul mai puțin gras decât al celor care nu îl aveau în organism.

sursa

Patru cazuri de rujeolă, înregistrate în Capitală săptămâna trecută

Patru cazuri suspecte de rujeolă au fost înregistrate în Capitală, săptămâna trecută. Pacienții sunt un copil și trei adulți. Anunțul a fost făcut de Vladimir Bolocan, șef-adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială, în cadrul ședinței Primăriei din 14 mai, scrie newtv.md.

„Săptămâna trecută a fost una nefavorabilă pentru rujeolă. Sunt patru cazuri suspecte, dintre care doar unul la copil, ceea ce este îmbucurător. Celelalte trei cazuri fiind în rândurile adulților”, a menționat Bolocan.

Menționăm că tratament specific contra rujeolei nu există, dar putem preveni boala prin vaccinare.

Screening și consultații medicale gratuite pentru locuitorii din trei raioane

Echipele mobile de medici specialiști continuă să ofere populației consultații profilactice gratuite acoperite din mijloacele financiare ale fondului măsurilor de profilaxie al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Astfel, săptămâna curentă, complexul radiodiagnostic mobil pentru examinarea cutiei toracice se va afla în mai multe localități din raionul Dondușeni și anume:

– pe 14 mai – în Codrenii Noi, unde vor fi deservite persoanele din satele Țaul, Codrenii Noi, Briceva, Caraiman;

– pe 15 mai – în Crișcăuți, unde vor fi deservite persoanele din Crișcăuți, Horodiște, Teleșeuca;

– pe 16 mai – în Elizavetovca – vor fi deserviți locuitorii din Elizavetovca, Braicău, Briceni;

– pe 17 mai – în Rediul Mare, pentru persoanele din Rediul Mare și Pivniceni.

Tot în această săptămână vor fi prestate gratuit servicii medicale stomatologice copiilor în diferite localități din raioanele Căușeni și Nisporeni:

– în intervalul 14 – 17 mai – în Taraclia, Căușeni.

– în zilele de 14 și 15 mai – în Marinici, Nisporeni;

– în zilele de 16 și 17 mai – Șișcani, Nisporeni.

Săptămâna trecută au efectuat examene profilactice gratuite circa 400 de persoane, dintre care peste 120 – screening pulmonar și circa 270 de copii au fost consultați de medicii stomatologi.

Primul pacient cu Parkinson din lume care a primit celule cerebrale crescute în laborator: și-a recăpătat mirosul și poate face sport

Premieră absolută în lumea medicală. Un bărbat diagnosticat cu Parkinson și-a recăpătat mirosul după ce i s-au implantat în creier 7 milioane de celule crescute în laborator.

Thomas Matsson este primul pacient cu Parkinson din lume care a primit milioane de celule cerebrale crescute în laborator.

Operația a avut loc în 2023, iar până astăzi el și-a recăpătat mirosul și poate face sport.

Cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia au implantat cu succes 7 milioane de celule cerebrale crescute în laborator în pacientul care suferă de boala Parkinson.

Cetățeanul suedez Thomas Matsson a fost primul din lume care a testat metoda acum aproximativ un an.

Matsson a fost diagnosticat cu Parkinson pe când avea 42 de ani, potrivit Euronews.com .

Astăzi, Matsson recunoaște din nou mirosurile și face sport. Matsson spune că reușește să joace golf, ceea ce nu a mai putut să facă de 10 ani.

„Starea de dezorientare a dispărut. Am cele 7 milioane de celule ale mele și încep să funcționeze acum”, a spus Matsson.

„Fac patinaj pe distanțe lungi, slalom, schi fond, tenis și, mai ales, golf”, a spus el.

Cum functioneazã tratamentul revoluționar?

Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă care afectează mișcarea din cauza pierderii celulelor care produc dopamină, care ajută la transmiterea semnalelor care controlează mișcarea și coordonarea ca neurotransmițător.

Terapia celulară concepută de cercetătorii de la Universitatea Lund implică expunerea celulelor stem din ouă fecundate- numite celule stem embrionare- la factori de creștere și semnale pe care le-ar primi în mod normal în timpul dezvoltării embrionului pentru a le direcționa să devină celule mature de dopamină.

Celulele sunt apoi implantate într-o zonă de 4 mm în centrul creierului pacientului, cel mai aproape de trunchiul cerebral, pentru a înlocui celulele dopaminergice pe care pacienții cu Parkinson le-au pierdut.

După câteva luni, aceste celule încep să trimită fibre nervoase și să producă dopamină.

„Speranța noastră este că ar putea fi administrat ca un tratament unic și speranța este ca pacienții să își reducă medicația, să evite efectele secundare ale tratamentului medicamentos și să obțină un efect motor bun pe termen lung de la celule pentru viață”, a explicat Gesine Paul-Visse, medic senior în neurologie la Spitalul Universitar din Skåne și profesor adjunct la Universitatea Lund.

Matsson nu s-a simțit bine imediat când s-a trezit de la procedura de 13 ore. A suferit o psihoză timp de 10 zile.

„Printre altele, am scăpat de două ori din secție. A doua oară, poliția a fost cea care m-a condus înapoi. Nu este ceva ce vreau să experimentez din nou. Absolut nu”, a spus Matsson.

Nu se știe dacă a fost un efect al expunerii îndelungate la anestezie sau dacă a avut de-a face cu adaptarea creierului la noile celule cerebrale.

sursa