Alarmant! Tot mai mulți moldoveni se îmbolnăvesc de cancer

28/01/2019

Aproximativ 81.382 de moldoveni s-au îmbolnăvit anul trecut de cancer, cu 3.633 de cazuri mai mult decât în anul 2017.

Maladiile oncologice constituie cea de-a doua cauză principală a mortalităţii din ţară, după maladiile cardiovasculare, fiind o problemă prioritară pentru sistemul de sănătate, afirmă șefa Serviciului informare și comunicare al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Olesea Croitor, potrivit moldpres.md.

În perioada anilor 2012 – 2016, în R. Moldova s-a atestat o creștere a nivelului de mortalitate prin cancer, de la 163,2 cazuri în 2012, la 173,5 cazuri de decese la 100 mii locuitori în 2016. Evaluarea mortalității prin cancer, în funcție de sex, denotă faptul că în rândul bărbaţilor nivelul de mortalitate este de 1,5 ori mai mare decât în rândul femeilor.

Pentru a spori nivelul de conștientizare a populației privind prevenirea, depistarea și tratamentul diferitor tipuri de cancer, inclusiv a cancerului de col uterin, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova organizează, în perioada 27 ianuarie – 4 martie 2019, un „lunar de profilaxie a cancerului”. În acest context, vor fi organizate mai multe evenimente atât în capitală, cât şi la centrele medicilor de familie din ţară.

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cancerul este a doua cauză de deces la nivel global, fiind o boală care îi afectează pe toți indiferent de vârstă şi categorie socială. În anul 2018, cancerul a fost responsabil de peste 9,6 milioane de decese la nivel global. În următorii zece ani, se estimează că decesele cauzate de cancer vor crește până la peste 14 milioane pe an.

Creștere bruscă de cazuri de infecții virale în regiunea din stânga Nistrului: La Tiraspol au fost închise cinci grădinițe și 12 clase

Creștere bruscă de cazuri de infecții virale în regiunea din stânga Nistrului, anunță presa locală citată de newtv.md.

Din cauza numărului mare de îmbolnăviri, în Tiraspol au fost închise 5 grădinițe și 12 clase. Totodată, presa scrie că în orașul Rîbnița 619 elevi nu frecventează școala din cauza virozelor.

Ficatul gras, boala secolului. Cauza banală care îl provoacă

Ce este ficatul gras și la cine apare de obicei. Care sunt cauzele și care e legătua ficatului gras cu oboseala. „Ficatul gras este o boală a secolului nostru”, scrie dcmedical.ro.

În multe cazuri, ficatul gras poate fi asimptomatic și este adesea descoperit în timpul unor teste de sânge sau teste imagistice efectuate pentru alte probleme de sănătate.

„Se plâng oamenii că le-a obosit ficatul și că se simt obosiți. E din cauza ficatului sau oboseala e în creier și ficatul suferă în tăcere? Pentru că vin furnizorii de suplimente alimentare și oferă tot felul de produse pentru întărire, pentru purificarea ficatului”, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.

„De multe ori oboseala vine cumva la pachet cu stresul, stres care modifică inclusiv somnul. Un somn neodihnitor va duce la formarea unui switch în metabolismul ficatului și ficatul începe să producă mai multe grăsimi, de exemplu, și este unul dintre mecanismele cunoscute de apariția ficatului gras, a steatozei non-alcoolice.

De aceea este foarte important stilul de viață și bineînțeles reducerea dacă este putință a stresului și odihna mai multă”, a declarat dr. Dragoș Romanescu, medic primar chirurg la Spitalul Clinic SANADOR, pentru DC Medical.

Ce este ficatul gras?

Ficatul gras, sau boala hepatică grasă non-alcoolică, este o afecțiune în care se acumulează exces de grăsime în celulele hepatice. Simptomele pot varia, iar unele persoane pot să nu prezinte simptome evidente. Cu toate acestea, în unele cazuri, ficatul gras poate provoca:

– Oboseală

– Durere în partea superioară a abdomenului

– Pierderea în greutate neintenționată

– Balonare

– Lipsa de energie

– Colesterol crescut.

„Ficatul gras este o boală a secolului nostru, o boală actuală, mai ales în țările dezvoltate. Este în strânsă legătură cu alte boli cu incidență crescută precum obezitate, diabetul zaharat tip 2 și hipertensiune arterială.

Acestea depind foarte mult de stilul de viață și de obiceiurile alimentare.

În general, alimentația modernă, super procesată care vine cu tot felul de aditivi este destul de agresivă pentru ficat. De aceea trebuie să reducem consumul de anumite alimente, de dulciuri, de produse de patiserie, grăsimile în exces, carnea în exces”, potrivit medicului Dragoș Romanescu.

La cine apare ficatul gras?

„De cele mai multe ori se întâmplă la persoanele supraponderale. Dar sigur că există și boli cu predispoziție genetică care duc la ficat gras.

Dar vorbind și de stilul de viață și de stres și de lipsa de odihnă, sigur că da, lucrul ăsta poate să apară și la persoane non-ponderale”, a conchis medicul Dragoș Romanescu.

Dieta în gastrită: alimente permise și interzise

Gastrita este procesul inflamator localizat la nivelul mucoasei stomacului. Este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale tractului digestiv, provocată frecvent de un stil alimentar deficitar și dezorganizat, înmulțirea bacteriei Helicobacter Pylori în stomac, surmenajul moral, stresul cronic, fumatul, abuzul de alcool, predispoziția genetică.

Gastrita, netratată la timp, poate duce la ulcer și la alte afecțiuni grave ale stomacului. Una dintre cele mai importante măsuri în algoritmul de tratament al gastritei este respectarea dietei. Dacă ai fost diagnosticat cu această afecțiune este absolut necesar să adopți un regim alimentar sănătos.

Pe lângă faptul că vei respecta un orar fix al meselor, există o serie de alimente pe care le poți introduce în meniu ori care îți sunt nerecomandate.

Cum se manifestă gastrita?

Gastrita cronică, însoțită de aciditate gastrică crescută, se manifestă prin dureri de stomac îndată după luarea meselor, senzație de arsuri gastrice, greutate la stomac după ingerarea unor porții mici de hrană, grețuri, vomă postprandială, scăderea poftei de mâncare, constipație (în gastrita cu hiperaciditate), crampe abdominale, balonare, producerea în exces a gazelor intestinale, intoleranță alimentară la alimente grase, picante sau acide, prăjeală și dulciuri.

Dacă mai mulți ani în urmă exista o dietă strictă recomandată de specialiști în caz de gastrită, care presupunea interzicerea totală a alimentelor necruțătoare din punct de vedere mecanic, mese mici și fracționate, acum, specialiștii și-au revizuit recomandările, o astfel de dietă nu este necesară pentru a trata gastrita sau ulcerul. Fiecare persoană cu gastrită trebuie să își ajusteze meniul în functie de reacțiile pe care le are la anumite alimente și de nivelul de toleranță a acestora.

Care sunt alimentele permise în gastrită?

– carne slabă, pește, tofu, fasole;
– uleiuri sanatoase, cum ar fi uleiul de măsline;
– alimentele bogate în flavonoide cu acțiune antiinflamatoare, cum ar fi cireșele, afinele, ardeiul gras, pot inhiba creșterea H. pylori;
– alimente bogate în vitamina B și calciu, cum ar fi migdale, fasole, cereale integrale (în cazul în care nu-ți provoacă dureri de stomac), legume cu frunze verzi, spanacul, varza înăbișită, broccoli;
– lactate cu mai puține grăsimi;
– legume fierte sau coapte;
– piureuri de legume;
– verdețuri;
– supe și ciorbe;
– oua fierte;
– pește.

Ce alimente să scoți din meniu?

– eliminarea grăsimilor hidrogenate (se găsesc în biscuiți, prăjituri, gogoși, alimente procesate și margarină din comerț);
– evitarea băuturile care pot irita mucoasa stomacului și crește producția de acid (cafeaua, alcoolul, băuturile carbogazoase, ceaiul negru foarte concentrat, ciocolata neagră);
– evitarea alimentelor rafinate, cum ar fi pâinea albă, pastele și zahărul.
– nuci, seminte și alune (în cazul în care nu sunt tolerate);
– alimentele picante;
– alimentele prăjite;
– sosurile grase;
– mezelurile;
– cartofi prăjiți;
– sosurile cu făină;
– produse de patiserie;
– prăjituri cu mult zahăr și grăsimi;
– conserve;
– sucuri;
– compoturi;
– unt.

Ce alimente să consumi cu moderație?

– fructe și legume acide, cum ar fi roșii și suc de roșii, căpșuni, vișine, citrice etc;
– ciocolata neagră, ceaiul.