Anxietatea, efecte grave pentru sănătate. Ce cauzează, de fapt, anxietatea

09/08/2023

Anxietatea este trăită de mulți dintre noi, dar puțini înțeleg cu adevărat cum funcționează această reacție complexă în creierul nostru. Este o stare de neliniște, îngrijorare și frică în fața unor evenimente sau situații viitoare, iar mecanismele din spatele acestei reacții sunt mai intricate decât ne putem imagina, scrie dcmedical.ro.

Anxietatea și creierul: Bazele neurologice

Pentru a înțelege cum funcționează anxietatea în creierul nostru, este important să explorăm bazele neurologice ale acestei reacții complexe. Creierul nostru este responsabil, nu doar pentru funcțiile cognitive, dar și pentru reglarea emoțiilor și a răspunsurilor fizice la stimuli externi. În acest context, anxietatea are rădăcini adânci în sistemul nostru nervos central.

O componentă esențială în ecuația anxietății este amigdala, o structură aflată în centrul creierului. Amigdala are un rol crucial în evaluarea amenințărilor și inițierea răspunsurilor emoționale adecvate. Atunci când suntem expuși la situații stresante sau periculoase, amigdala preia controlul și declanșează o serie de reacții complexe.

Această reacție începe cu semnale chimice și electrice care se propagă în creier. Amigdala eliberează hormoni de stres, cum ar fi cortizolul și adrenalina, în sângele nostru. Acești hormoni au un impact semnificativ asupra întregului corp, pregătindu-l să facă față amenințării percepute. De exemplu, ritmul cardiac și tensiunea arterială cresc, furnizând mai mult sânge mușchilor pentru a fi pregătiți pentru acțiune.

Un aspect important de menționat este reacția de „luptă sau fugă” care apare în acest context. Această reacție ancestrală ne ajută să ne protejăm în fața pericolelor. Fie ne confruntăm cu amenințarea, fie alegem să fugim pentru a ne asigura supraviețuirea. Dacă fugim de fiecare dată, creierul va înțelege că acea situație reprezintă un pericol pentru noi, conducând astfel la anxietate.

Totuși, în societatea modernă, mulți dintre noi experimentăm anxietatea în fața unor situații care nu sunt neapărat periculoase. Creierul nostru poate interpreta diferite evenimente sau situații ca potențial amenințătoare, chiar dacă nu sunt. Aceasta poate duce la apariția anxietății fără un motiv clar sau proporționat.

Pe măsură ce cercetările avansează, se înțelege din ce în ce mai bine că anxietatea este rezultatul unei interacțiuni complexe între diferite regiuni ale creierului și neurotransmițători. De exemplu, neurotransmițătorii precum serotonină și GABA au un rol semnificativ în reglarea stării noastre de spirit și a reacțiilor anxioase.

Anxietatea are baze neurologice profunde în creierul nostru. Amigdala și alte regiuni ale creierului lucrează împreună pentru a evalua amenințările și pentru a iniția reacțiile noastre emoționale și fizice. Deși această reacție ancestrală poate fi utilă în anumite contexte, în societatea modernă, anxietatea poate fi provocată și de stimuli care nu reprezintă un pericol real. Înțelegerea acestui proces ne poate ajuta să gestionăm mai bine anxietatea și să ne menținem echilibrul mental.

Circuitele cerebrale ale anxietății

Anxietatea este mai mult decât un răspuns simplu la situații stresante. În realitate, este o reacție complexă care implică mai multe regiuni ale creierului și circuitelor sale. În afară de amigdală, cortexul prefrontal joacă, de asemenea, un rol crucial. Acesta este centrul raționalității și luării deciziilor din creierul nostru.

De multe ori, anxietatea poate fi legată de o hiperactivitate a amigdalei și a unei comunicări deficiente între aceasta și cortexul prefrontal. Acest lucru poate duce la supra-reacții la amenințări minore sau la incapacitatea de a regla răspunsul de frică.

Cum ne afectează anxietatea?

Anxietatea poate afecta diferite aspecte ale vieții noastre, de la bunăstarea mentală și emoțională la sănătatea fizică. În doze mici, anxietatea poate fi utilă, ajutându-ne să fim vigilenți și să luăm măsuri de precauție. Cu toate acestea, prea multă anxietate sau anxietate cronică pot avea efecte negative.

Pe termen lung, anxietatea cronică poate duce la stres cronic, epuizare emoțională, probleme de somn și impact negativ asupra sistemului imunitar. De asemenea, poate contribui la apariția unor afecțiuni medicale precum boli cardiovasculare, hipertensiune arterială și tulburări digestive.

Gestionarea anxietății

Cum putem gestiona anxietatea și echilibrul dintre reacția de luptă sau fugă și gândirea rațională? Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este adesea utilizată pentru a învăța tehnici de gestionare a gândurilor și emoțiilor anxioase. Relaxarea, meditația și exercițiile fizice regulate pot ajuta la reducerea nivelurilor de stres și anxietate.

În cazuri mai severe, medicația prescrisă de un specialist poate fi utilă pentru a gestiona simptomele anxietății. Este important să căutăm ajutorul profesionistului potrivit pentru a primi sfaturi și tratament adecvat.

Anxietatea este o reacție complexă care are rădăcini în creierul nostru. Înțelegerea mecanismelor din spatele acestei reacții ne poate ajuta să gestionăm mai eficient anxietatea și să ne menținem echilibrul mental și emoțional.

A fost înregistrat primul caz de gripă sezonieră

Agenția Națională pentru Sănătate Publică continuă supravegherea infecțiilor respiratorii și monitorizarea circulației virusurilor gripale și SARS-CoV-2 la nivel național. Astfel, în perioada 18.11.2024-24.11.2024, au fost înregistrate 4889 de cazuri de infecții respiratorii, majoritatea fiind la copii (60%). Datele indică o creștere cu 1% față de săptămâna precedentă și o descreștere cu 24,1% în comparație cu perioada similară a sezonului precedent, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În perioada menționată, a fost înregistrat un caz de gripă sezonieră, de tip B, la o femeie în vârstă de 33 de ani, din raionul Criuleni. Persoana nu a fost vaccinată împotriva gripei.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 30 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 6 în regiunea transnistreană), fiind o creștere cu 3,5% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. În rândul copiilor de până la 14 ani, au fost raportate 6 cazuri.

Semnele care indică agravarea unei infecții respiratorii

Odată cu instalarea sezonului rece crește numărul infecțiilor respiratorii, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre răceală și gripă. Deși în majoritatea situațiilor astfel de afecțiuni pot fi tratate la domiciliu, conform recomandărilor oferite de medicul de familie sau de medicul infecționist, în unele cazuri manifestările clinice se pot agrava și atunci este necesară prezentarea într-un compartiment de primiri urgențe, scrie digi24.ro.

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta o infecție respiratorie și complicații ulterioare sunt cele cu un sistem imunitar slăbit, copiii, femeile însărcinate, pacienții cu boli cronice și vârstnicii. În unele situații, pe lângă manifestările clinice obișnuite în infecțiile respiratorii, precum tuse, strănut, congestie nazală, rinoree, o stare generală de rău și dureri musculare, pot să apară semne și simptome care indică agravarea acestei afecțiuni. Printre semnalele de alarmă se numără dispnee, adică dificultăți de respirație, wheezing sau respirație șuierătoare și febră persistentă. Indiferent de tipul infecției respiratorii, boala nu trebuie neglijată sau tratată necorespunzător, deoarece pot apărea complicații severe, precum pneumonia, sinuzita acută, bronșiectazia sau sindromul de detresă respiratorie la adult. Consultul medical este foarte important, pentru stabilirea diagnosticului corect și a tratamentului corespunzător, evitând astfel declanșarea acestor complicații. În cazul în care acestea totuși apar, este esențial ca pacientul să se prezinte de urgență la spital.

Crește numărul cazurilor de pneumonii și viroze la copii în Capitală

În municipiul Chișinău crește numărul cazurilor de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum și viroze la copii. Despre aceasta a anunțat șefa-adjunctă la Direcția generală asistență medicală și socială, Marina Buga, în cadrul ședinței Primăriei, transmite Moldova1.

Potrivit Marinei Buga, cazuri de gripă nu au fost înregistrate.

„Situația epidemiologică s-a caracterizat prin prezența maladiilor infecțioase specifice perioadei sezonului rece. Este îmbucurător că nu sunt înregistrate cazuri de gripă. Motivele adresărilor sunt diverse, însă se atestă o creștere a adresărilor legate de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum si virozele în mod special în rândul copiilor”, a declarat Marina Buga.

Conform datelor prezentate, în cadrul unităților de primiri urgente a spitalelor clinice municipale pe parcursul săptămânii trecute au fost înregistrate 3240 de adresări.