Astăzi, 14 iunie, este marcată Ziua Mondială a Donatorului de Sânge

14/06/2020

Astăzi, 14 iunie, este marcată Ziua Mondială a Donatorului de Sânge. ,,Sângele înseamnă viață!” – este mesajul medicului endoscopist de la Centrul Colonoscopic al Institutului Oncologic, Vitalie Purice care donează regulat speranță. Până acum, doctorul care este specializat în screeningul cancerului colo-rectal, a donat aproximativ 15 litri de sânge.

Potrivit Ministerului Sănătății, în anul 2019 au donat sânge în total 54.545 donatori de sânge/componente sanguine, 52091 (95,5%) sunt donatori voluntari și neremunerați.

Cei 54.545 donatori au realizat în total 71.003 donări de sânge/componente sanguine. Serviciul national de transfuzie a sângelui dispune de 96 de donatori voluntari și sistematici, din ei, 4 donează cu regularitate, la fiecare 2 luni sânge, pe parcursul a 10 ani consecutiv și 92 donează sânge cu regularitate pe parcursul ultimilor 5 ani.

150 de persoane vindecate de COVID-19, au donat plasmă convalescentă și au contribuit la tratarea a 45 persoane în stare gravă, infectați cu COVID-19.

Mulțumim eroilor, donatorilor de sânge, salvatorilor de vieți!

Vitalie Purice a donat sânge pentru prima dată în 2010, la rugămintea unui coleg de universitate. “El avea o rudă care avea nevoie urgent de o transfuzie pentru o intervenție chirurgicală. Am acceptat fără ezitare. Prima donare a fost memorabilă pentru mine. După recoltare am avut amețeli, chiar mi-am pierdut conștiința pentru puțin timp, dar mi-am revenit repede”, spune medicul.

„Donarea de sânge este benefică atât pentru sănătatea donatorilor, cât și a celor care au nevoie de el”

Un an mai târziu a mers din nou la Centrul Național de Transfuzie a Sângelui din Chișinău pentru a dona o picătură de speranță pentru o rudă apropiată. După a treia procedură a decis să devină voluntar activ. Din 2012 donează sânge în mod regulat la fiecare două luni. „Sunt mândru de faptul că prin o simplă donare de sânge salvez trei vieți. Donarea este benefică atât pentru sănătatea mea, cât și a celor care au nevoie de acest lichid. Această procedură previne apariția cancerului, reduce riscul de hemocromatoză, păstrează inima și ficatul sănătoase și stimulează producția de celule sanguine”, spune Vitalie Purice.

„Fiți donatori activi pentru binele vostru și al celor din jur!”

Întotdeuna își încurajează prietenii, rudele și membrii familie să-i urmeze exemplul. Mai mult, își educă și cei doi copii gemeni să fie activi social.

„Oamenii trebuie să înțeleagă că este o procedură invazivă și nedureroasă. Ai nevoie de doar 30 de minute ca să poți salva vieți. Sângele este un dar pe care l-am primit gratuit și suntem responsabil să-l împărțim cu cei ajunși în impas. Fiți donatori activi pentru binele vostru și al celor din jur!”, spune medicul.

Premiul Nobel în medicină, câștigat de Katalin Kariko și Drew Weissman pentru vaccinurile ARN mesager eficiente împotriva Covid-19

Katalin Kariko şi Drew Weissman au fost desemnaţi, luni, laureaţii premiului Nobel pentru medicină pe anul 2023, potrivit site-ului nobelprize.org.

Cei doi au câștigat Nobelul „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină deschide seria acestor distincţii, atribuite în fiecare an la începutul lunii octombrie.

În 2022, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit paleogeneticianul suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, aceste premii au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobel continuă cu premiul Nobel pentru fizică, pe 3 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, pe 4 octombrie, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură, pe 5 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 6 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

Octombrie este luna internațională a conștientizării cancerului de sân

Incidența de cancer mamar în R. Moldova a fost de 51,5 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2022. Mai concret, este vorba despre 1.307 depistate primar.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la evidența medicală în anul 2022 se aflau 11.488 de persoane cu cancer de sân, prevalența constituind 452,5 cazuri la 100.000 de oameni.

Totodată, 471 de persoane au decedat de cancer de sân în anul trecut, nivelul de mortalitate fiind de 18,6 decese la 100.000 de persoane și se plasează pe locul 3 din totalitatea deceselor cauzate de cancer.

Luna de conștientizare a cancerului mamar este o campanie anuală de sensibilizare și conștientizare de către populație a importanței măsurilor de prevenire, depistare precoce și îngrijire de calitate a cancerului mamar. Recunoscută ca luna de culoare roz, în această perioadă, femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți, amintind că depistarea la timp în stadiile 1-2 ale bolii, crește rata de succes a vindecării.

Potrivit OMS, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din întreaga lume, luând viețile a sute de mii de femei în fiecare an și afectând, în mod disproporționat, persoanele din țările cu venituri mici și medii.

Astfel, rata de supraviețuire a cancerului de sân la cinci ani în țările cu venituri mari depășește 90%, comparativ cu 66% în India și 40% în Africa de Sud.

Astăzi marcăm Ziua mondială a inimii

În fiecare an, la data de 29 septembrie marcăm Ziua mondială a inimii. Campania din acest an, cu genericul „Folosește-ți inima, cunoaște-ți inima!”, se axează pe principiul esențial de a ne cunoaște, întâi de toate, inima.

La nivel mondial, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, anual peste 20 de milioane de oameni mor din cauza afecțiunilor inimii.

Bolile cardiovasculare reprezintă un ansamblu de tulburări ale inimii și ale vaselor sangvine, manifestate prin dureri în piept, respirație îngreunată, transpirații reci, palpitații, senzație de lipsă a aerului (dispnee), oboseală, amorțeală sau edeme.

Afecțiunile inimii pot fi destul de grave, însă adoptarea unui stil de viață sănătos, alimentație echilibrată, activitate fizică și renunțare la fumat pot reduce riscurile apariției complicațiilor. Verificarea periodică a nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale sunt indicii de bază care pot confirma sau infirma probleme ale inimii.

În Republica Moldova persoanele cu probleme cardiovasculare beneficiază gratuit de asistență medicală în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice, dar și de mai multe medicamente compensate, prescrise de medici. Pentru depistarea precoce a afecțiunilor inimii, sunt efectuate gratuit o serie de investigații, care identifică și confirmă maladia.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2022, mai mult de 756 mii de cetățeni sufereau de afecțiuni ale cordului. Motivele principale rămân a fi diabetul, consumul de tutun și alcool, hipertensiunea arterială, obezitatea.

Respectarea recomandărilor medicilor privind sănătatea inimii pot preveni apariția bolilor cardiovasculare.

Fii responsabil, ai grijă de inima ta!