Succesul fulger al vaccinurilor împotriva virusului SARS-CoV-2 bazate pe tehnologia ARN mesager a făcut ca acest domeniu să fie unul dintre cele mai cercetate în lumea științei medicale.
Viitorul acestui tip de vaccinuri nu a arătat niciodată atât de bine. Tot mai mulți investitori încep să susțină această tehnologie medicală, guvernele o iau în considerare, iar autoritățile de reglementare au încredere în aceasta, transmite Digi24.ro.
Deși există mai mulți actori care au intrat pe piață și vor să producă vaccinuri bazate pe această tehnologie, pionierii acestei revoluții „ARN mesager” rămân companiile farmaceutice și biotehnologice din SUA și Germania: Moderna și BioNTech. Ambele lucrează acum la noi vaccinuri împotriva cancerului și fac eforturi pentru a dovedi că aceste sunt eficiente și pot veni în ajutorul sistemelor de sănătate din întreaga lume, scrie Politico Europe.
„Este o perioadă extraordinar de interesantă”, a spus Sam Godfrey, manager la Centrul de Cercetare și Tratare a Cancerului din Marea Britanie, despre eforturile legate de cercetarea vaccinurilor bazate pe tehnologia ARN mesager pentru cancer.
La fel ca vaccinurile create cu ajutorul tehnologiei ARN mesager pentru a oferi un răspuns imunitar împotriva COVID-19, cele pentru cancer antrenează sistemul imunitar să țintească antigeni specifici, în acest caz, cei prezenți în tumora unui pacient. În scenariul cel mai promițător, acest tip de vaccin ar putea preveni recidivarea cancerului.
Însă aceste vaccinuri se confruntă cu două provocări: să demonstreze că funcționează și că sistemele de sănătate devin mai performante odată ce apar noile instrumente în arsenalul lor de luptă împotriva cancerului. „În această etapă, mai este destul de mult de lucru pentru a ne atinge obiectivele”, admite Godfrey.
De ce timpul și eficacitatea determină succesul unui vaccin
Vaccinurile pot fi folosite atât pentru prevenirea, cât și pentru tratarea cancerului. Cele care au ca scop prevenția sunt în prezent limitate la vizarea virușilor care pot provoca cancer, cum ar fi HPV și hepatita B. Deși se lucrează la dezvoltarea de noi vaccinuri care previn cancerul, sarcina aceasta nu este deloc simplă, atrag atenția specialiștii în domeniu.
Majoritatea cancerelor rezultă din mutații care declanșează în cele din urmă o diviziune celulară incontrolabilă. „Nu putem prezice care va fi acea mutație, prin urmare este foarte greu să vaccinăm pe cineva împotriva cancerului”, a explicat Tal Zaks, fostul director medical în cadrul companiei Moderna, care acum face parte din OrbiMed, o companie de investiții în domeniul sănătății.
Din acest motiv, mai spune Zaks, cercetarea actuală privind vaccinul bazat pe tehnologia ARNm se concentrează cel mai mult pe tratamentul cancerului. În prezent există două tipuri de vaccinuri împotriva cancerului aflate în curs de dezvoltare: cel pentru toată lumea și cel personalizat.
În 2021, atât compania BioNTech, cât și compania Moderna, au făcut progrese în ceea ce privește studiile din faza a doua pentru vaccinurile împotriva cancerului bazate pe tehnologia ARNm care s-au dovedit a fi sigure în studiile anterioare.
De asemenea, vaccinul pentru melanom la care lucrează compania biofarmaceutică germană care dezvoltă terapii bazate pe ARN mesager, CureVac, și-a extins studiul de cercetare în faza întâi, iar alte companii sunt în în faza incipientă de dezvoltare.
Succesul vaccinurilor împotriva coronavirusului nu a schimbat știința, este de părere Tal Zaks. Acesta spune că, mai degrabă, succesul a stimulat în mod masiv acceptarea publică a tehnologiei ARNm, prin faptul că sute de milioane de oameni din întreaga lume au fost vaccinați în siguranță cu un vaccinat care a fost dezvoltat cu ajutorul acestei tehnologii.
Ulterior acestui succes, au urmat banii. Investitorii se grăbesc acum să susțină noi proiecte promițătoare care se folosesc de tehnologia ARNm. Înainte de 2015 existau finanțări în valoare de mai puțin de 500 de milioane de dolari pentru terapii și vaccinuri bazate pe tehnologia ARN Mesager. Până în 2020, această cifră a depășit 9 miliarde de dolari.
Companiile farmaceutice încearcă să țină pasul cu biotehnologiile inovatoare, un exemplu fiind compania farmaceutică franceză Sanofi, care a achiziționat compania Translate Bio în anul 2021 pentru a „debloca potențialul ARNm” în domenii precum oncologia.
Un motiv care stă la baza entuziasmului din jurul vaccinurilor ARNm împotriva cancerului este timpul, adică cât de repede pot fi produse și apoi modificate acestea.
În cazul unui vaccin personalizat împotriva cancerului, bazat pe ARNm și creat de BioNTech, cofondatorul companiei, Özlem Türeci, a spus că acesta ar putea dura doar patru până la șase săptămâni de la momentul preluării biopsiei tumorii până la momentul în care doza este pregătită pentru administrare.
În cazul vaccinurilor generalizate și disponibile la scară largă, fără personalizare medicală, cum se întâmplă în cazul celor împotriva COVID-19, nu ar exista vreo întârziere, mai spune Özlem Türeci.
În plus, valul de optimism nu se rezumă doar la faptul că aceste vaccinuri se produc și se adaptează rapid problemei medicale. „Cea mai mare surpriză fericită pe care am avut-o în domeniu a fost faptul că eficacitatea acestor vaccinuri bazate pe tehnologia ARN mesager a fost mai bună decât orice altceva făcut de cineva pentru a rezolva o problemă medicală”, a transmis Tal Zaks.
Nu e timpul să credem în miracole
Deși este posibil ca vaccinurile dezvoltate cu ajutorul tehnologiei ARN mesager pentru a combate virusul SARS-CoV-2 să fi depășit așteptările, experții în studierea și tratarea cancerului avertizează că încă nu suntem în stadiul în care putem fi foarte optimiști cu privire la aplicarea ARNm ca soluție pentru a combate cancerul.
Tal Zaks vede o provocare triplă în ceea ce privește dezvoltarea unui vaccini ARNm împotriva cancerului: „În primul rând, poate un vaccin ARNm pentru cancer să genereze un răspuns al celulelor T? În al doilea rând, răspunsul generat este împotriva antigenului potrivit? În al treilea rând, este suficient de bun răspunsul generat?”, susține Zaks.
Realitatea este că, în timp ce imunoterapiile existente prelungesc viața unor oameni, ele nu sunt eficiente pentru toată lumea. „Nici nu înțelegem pe deplin de ce toate imunoterapiile diferite care sunt disponibile în momentul de față nu funcționează pentru unii pacienți cu cancer, dar funcționează pentru alții”, a declarat Sam Godfrey.
„Sunt sigur că vaccinurile pe bază de ARNm pentru cancer vor avea succes în viitor pentru un grup de oameni. Dar nu este în niciun caz un leac miraculos pentru toți oamenii”, a adăugat managerul la Centrul de Cercetare și Tratare a Cancerului din Marea Britanie.
În SUA și UE există doar o câteva vaccinuri, aprobate pentru tratarea cancerelor, dar care nu au fost dezvoltat pe baza tehnologiei ARN mesager.
Vaccinul BCG împotriva tuberculozei este folosit pentru a trata cancerul vezicii urinare. De asemenea, Amgen’s Imlygic se administrează pacienților cu melanom avansat, iar Provenge a fost folosit pentru a trata cancerul de prostată. Cu toate acestea, vaccinului Provenge i-a fost retrasă autorizația în UE, în 2015, din motive comerciale.
Între timp, studiile din faza a treia ale vaccinurilor non-ARNm împotriva cancerului, dezvoltate de compania germană Merck și compania britanică GSK, nu au reușit să îmbunătățească rata de supraviețuire a pacienților.
Experții medicali cred că vaccinurile bazate pe ARNm împotriva cancerului se vor confrunta cu provocările cu care se confruntă acum alte imunoterapii.
„Este o zonă complexă. Cred că vom avea cu siguranță niște date pozitive în ceea ce privește ARNm, dar nu este simplu sa le obținem”, a declarat Matti Aapro, fost președinte al Organizației Europene a Cancerului. Acesta a mai spus că este foarte probabil ca vaccinurile bazate pe ARNm să devină complementare imunoterapiei tradiționale, care este folosită în tratarea cancerului.
„O problemă cu care se confruntă cercetătorii este identificarea țintelor antigenice pe care vaccinul ar trebui să le vizeze, iar aici sunt necesare instrumente bioinformatice mai sofisiticte”, a explicat Fabrice André, medic oncolog la Centrul pentru tratarea cancerului Gustave Roussy din Franța.
Având în vedere că vaccinurile ARNm împotriva cancerului nu sunt încă o realitate, experții nu sunt siguri când ar putea fi gata. „Nimeni nu poate spune dacă va mai dura trei ani sau 10 ani. Nimeni nu poate spune, pentru că nu există o dovadă solidă și puternică a conceptului”, a mai spus doctorul André.
Dacă cercetătorii pot depăși dificultățile în crearea de vaccinuri bazate pe ARNm, care să fie viabile și eficiente împotriva cancerului, se vor confrunta cu o altă provocare: asigurarea accesului echitabil la vaccin.
Eventualele doze vor fi scumpe și cu siguranță vor apărea întrebări dificile privind raportul calitate-preț. În cazul imunoterapiilor existente, costurile sunt destul de mari.
O cură bazată pe terapia cu celule CAR-T poate ajunge să coste în SUA și un milion de dolari, în timp ce inhibitorii punctelor de control costă adesea peste 100.000 de dolari pe an. Prețul oricărui vaccin ARNm pentru cancer este necunoscut în acest moment, dar cu siguranță nu va fi ieftin.
„Dacă un vaccin personalizat împotriva cancerului va costa un milion de lire sterline și eficacitatea acestuia nu este cu mult mai bună decât chimioterapia standard, care nu costă foarte mult, mulți se vor întreba dacă merită, de fapt, să investească bani în acele vaccinuri”, a mai declarat Godfrey.
În Marea Britanie, Serviciul Național de Sănătate (NHS) lucrează deja la dezvoltarea potențialelor noi modele în care plățile sunt legate de performanța medicamentelor. Acestea prevăd o scară variabilă. Astfel, dacă un medicament începe să aibă rezultate foarte bune, acesta poate deveni mai scump. În schimb, dacă nu are rezultate, costurile sale scad.
Matti Aapro și-a manifestat îngrijorarea că problemele întâmpinate anterior în unele țări privind accesul la imunoterapii vor fi observate și în cazul vaccinurilor pentru cancer pe bază de ARNm. Pacienții din Polonia, România și Slovacia, de exemplu, nu au avut acces la niciunul dintre vaccinurile împotriva cancerului, care aprobate de Agenția Europeană pentru Medicamente în 2019, potrivit ultimului sondaj comandat de asociația industriei farmaceutice EFPIA.
Cu toate acestea, Aapro speră că două inițiative recente ale UE vor funcționa în favoarea unui viitor vaccin: Planul UE de combatere a cancerului și regulamentul european recent adoptat de evaluare a tehnologiei medicale.
Planul UE de luptă împotriva cancerului se concentrează puternic pe îmbunătățirea accesului pacienților la medicamente inovatoare și are în vedere dezvoltare de vaccinuri pentru cancer pe bază de ARN mesager.
Regulamentul european recent adoptat de evaluare a tehnologiei medicale poate veni în sprijinul eforturilor de a asigura accesul la vaccinurile pentru cancer pe bază ARNm în tot blocul comunitar, permițând astfel țărilor mai mici să beneficieze de ajutorul autorităților de reglementare mai experimentate, subliniază Matti Aapro.
Tal Zaks e așteaptă să dezvolte o piață pentru acest tip vaccinuri, dacă acestea reușesc nu doar să prelungească viața unui pacient cu câteva luni, ci și să-i facă pe pacienți să ducă boala în remisie (final temporar sau o reducere semnificativă a semnelor și simptomelor unei boli incurabile – n. red.).
„Dacă vrei să ceri bani pentru ceva, trebuie să arăți că produsul tău aduce valoare. Și cred că este bine că trebuie să dovedim că vaccinurile funcționează și că, de fapt, aduc un plus de valoare sistemelor medicale și oferă ajutor”, a mai precizat Tal Zaks.
