Cătina tratează ulcerul şi virozele respiratorii. Reţete naturiste

Bogată în pigmenţi şi nutrienţi benefici pentru sănătate, cătina este un elixir al sănătăţii. Bobiţele de cătină sunt încărcate în vitaminele C, A, E, B, flavonoide cu acţiune antioxidantă, microelemente, taninuri, enzime, pectine.

separator
catina4-sursa1_20

Cătina se recoltează toamna înainte de instalarea îngheţului
Bobiţele de cătină proaspăt culese sau congelate sunt cele potrivite pentru consum. Experţii în alimentaţie susţin că bobiţele culease ce stau la tarabe mai mult de două săptămâni se oxidează şi pierd din calităţi fapt pentru care este binevenită congelarea boabelor de cătină (se recoltează crenguţele de cătină, se pun la îngheţat după care boabele se scutură).

Cătina este bogată în vitaminele C şi A care fortifică imunitatea
Fructul este bogat în vitamina C (de 10 ori mai mult decât o portocală), precum şi vitaminele E, A, K, complexul B, dar şi magneziu, kaliu, fier, acizi graşi polinesaturaţi, uleiuri complexe din care este obţinut uleiul de cătină, flavonoide, pectine, taninuri, aminoacizi, celuloză, enzime ce oferă boabelor de cătină proprietăţi emoliente, cicatrizante, vitaminizante, depurative.652x450_065099-catina

Cătina are proprietăţi puternice antioxidante
Boabele de cătină conţin mai mult de 100 de fitonutrienţi, inclusiv flavonoide, taninuri, acizii galic şi elagic antioxidanţi, pigmenți vegetali carotenoizi (licopen, zeaxantină, criptoxantină), vitaminele antioxidante C, E, A în cantităţi însemnate. Compuşii antioxidanţi ai cătinei au efect antiinflamator, antimicrobian, neutralizează acţiunea nocivă a radicalilor liberi aupra organismului, contribuie la întărirea imunităţii.

Cătina uşurează simptomele răcelii, are proprietăţi antiinflamatoare
Extractul de cătină a scăzut nivelul proteinei C reactive din sânge, un marker comun indicator al inflamaţiei şi riscului de boli cardiace, potrivit unui studiu publicat în 2008 în European Journal of Clinical Nutrition.

Cătina este potrivită în viroze respiratorii
În medicina tradițională chineză, tibetană cătina este folosită ca remediu pentru boli de ficat, febră, inflamație, tuse, răceală, viroze respiratorii, diaree, leziuni cutanate, ateroscleroză, în diferite tipuri de cancer. Uleiul de cătină este inofensiv, regenerant şi emolient în caz de leziuni, fisurări ale sfârcurilor la mamele ce alăptează.

Vitamina C, prezentă în cantităţi mari în boabele de cătină, are proprietăţi antivirale, aceasta inhibă activitatea intracelulară a virusurilor ce cauzează infecţii respiratorii şi uşurează evoluţia stărilor de răceală.1 (1)

Cătina tratează ulcerul gastric şi previne bolile de inimă
Cercetările au demonstrat efectele protectoare și curative ale cătinei în ulcerul gastric, vindecarea leziunilor pielii. Un studiu clinic sugerează utilitatea cătinei în prevenirea şi tratarea bolilor de ficat.

Nivelul înalt de carotenoizi din aceste fructe de pădure ajută la protejarea vederii, luptă împotriva degenerării maculare a retinei (cea mai frecventă cauză de orbire la persoanele în vărstă), previne bolile de inimă, hipercolesterolemia, diabetul zaharat tip 2.

Un alt studiu publicat în 2005 în Biological and Pharmaceutical Bulletin a găsit eficienţa cătinei în combaterea tulburărilor de memorie și leziunilor neuronale.

Cătina păstrează prospeţimea tenului
Nutrienţii din catină, compuşii antioxidanţi de rând cu vitaminele A şi E, sunt benefici pentru sănătatea pielii, contribuie la regenerarea pielii, minimizează riscul de îmbătrânire şi formare a ridurilor. Cătina previne anemia, datorită conţinutului înalt de vitamina C care îmbunătăţeşte absorbţia fierului, este tonică, înlătură oboseala, astenia, efectele stresului asupra organismului.

Siropul din fructe de cătină

Se prepară din miere si fructe întregi sau zdrobite în proporţie de 1:1, pus în borcan închis ermetic si pastrat la frigider; este valoros întrucât păstrează proprietăţile nealterate ale boabelor; se iau câte 1-2 linguriţe pe zi ori sub formă de ceai.

Infuzia din fructe de cătină uscate sau decongelate, zdrobite
Se prepară din 1- 2 linguriţe de fructe peste care se toarnă 250ml apă clocotită, se lasă la infuzat 30min, se consumă în anotimpul rece ca ceai vitaminizant benefic în răceală.

Uleiul din fructe de cătină
Este produs în industria farmaceutică ca medicament, în condiţii casnice – poate fi preparat prin macerarea fructelor de catină timp de 21-30 de zile în ulei vegetal de floarea soarelui sau măsline (uleiul de casă poate fi administrat intern sau extern – în acnee, ten gras, leziuni gingivale, însă nu şi extern în arsuri sau răni deschise ale pielii).

Fructele de cătina pot fi consumate şi sub formă de gem, sirop sau vin.

Efecte devastatoare! Cât de grav ne poate îmbolnăvi navigatul pe telefon în timpul nopții

Utilizarea telefoanelor inteligente, a tabletelor și a oricărui dispozitiv care generează lumină, mai ales albastră, în timpul nopții poate să ne îmbolnăvească grav, pe termen lung, spun specialiștii. Din cauza tehnologiei omenirea a început să sufere din cauza poluării luminoase, scrie adevarul.ro.

Electricitatea și aplicațiile sale sunt indispensabile în lumea modernă. Totul funcționează cu ajutorul curentului electric. Sunt lumini peste tot, pe străzi, firmele luminoase ale magazinelor, în casă și la serviciu.

Orașele dezvoltate, în special, sunt luminate și în timpul nopții, aproape ca în timpul zilei.  Noile dispozitive precum calculatoarele, televizoarele sau telefoanele inteligente ne fac să stăm cu ochii în lumină mai tot timpul. Specialiștii au făcut însă o descoperire tulburătoare: lumina ne îmbolnăvește, mai ales noaptea. Evident, efectele sunt pe termen lung. Oamenii de știință au definit o nouă formă de poluare: poluarea luminoasă. Efectele ei sunt devastatoare, de la diabet la cancer sau alzheimer.

Conceptul de poluare luminoasă s-a conturat în anii 50. Specialiștii au constatat că lumina intensă, pe timpul nopții, ar putea să ne afecteze sănătatea. În anii 80 s-a născut o mișcare globală odată cu fondarea organizației International Dark-Sky Association( IDA). În ultimele două deceniii studiile asupra efectelor poluării luminoase s-au intensificat iar efectele nocive ale acesteia au fost studiate în mod amplu. Un studiu din anul 2024 care a folosit datele din satelit pentru a măsura poluarea luminoasă a 13.000 de locuințe, a demonstrat faptul că cei care trăiesc în orașe foarte luminate pe timpul nopții au un risc de a face hipertensiune arterială cu peste 31% la sută mai mare. Un alt studiu, realizat în Hong Kong, unul dintre cele mai luminate orașe pe timpul nopții, a scos la iveală faptul că persoanele aflate în zone foarte expuse poluării luminoase au un risc de deces provocat de bolile cardiovasculare cu 29% mai ridicat.

Alte studii indică faptul că poluarea luminoasă, mai ales din orașele mari, poate crește riscul de anevrism sau accident cerebral vascular cu 17%. Poluarea luminoasă este provocată de o combinație nocivă de iluminat stradal intens, panouri publicitare și firme luminate intens, circulația și activitatea nocturnă. La această poluare luminoasă exterioară se adaugă și poluarea luminoasă din interiorul locuințelor, provocată mai ales de tot felul de dispozitive care utilizează lumina albastră. Tot statisticile indică faptul că din anul 2011, procentul de iluminare a orașelor pe timpul nopții crește cu cel puțin 10% în fiecare an. Concomitent cu această creștere a poluării luminoase, se înmulțesc și studiile care indică faptul că lumina puternică din timpul nopții are consecințe devastatoare asupra organismului uman: diabet, cancer, boli cardiovasculare, Alzheimer și chiar infertilitate. ”Fiecare foton contează„ a precizat pentru webmed John Hanifin, medic și director asociat al  Thomas Jefferson University’s Light Research Program. 

„Lumina albastră„ inamicul sănătății noastre, pe timp de noapte

Până în epoca industrială, adică secolul al XIX lea, oamenii obișnuiau să doarmă în două etape. Prima dintre acestea începea seara, odată cu lăsarea întunericului, adică în jur de ora 7-8 seara iarna și 9-10 seara în timpul verii. În  jur de ora 1.00 antemeridian, urma o perioadă de veghe în care oamenii se trezeau. După o oră de veghe, somnul era continuat până în jur de 5-6 dimineața. Odată cu iluminatul locuințelor dar mai ales odată cu apariția surselor de petrecere a timpului liber, precum radioul sau televizorul, somnul în două etape a dispărut.

Oamenii stau până mai târziu și folosesc lumina artificială pentru a-și continua activitățile chiar și după lăsarea întunericului. În era digitală, abundența gadgeturilor, prezența internetului în toate locuințele și colțurile lumii, țin tot mai mult oamenii în fața ecranelor cu lumină albastră, pe timpul nopții.

Dacă utilizarea telefoanelor inteligente, a tabletelor, laptop-urilor sau a calculatorelor pe timpul zilei nu este neapărat o problemă, evident dacă nu există o utilizare excesivă, pe timpul nopții poate duce la complicații serioase pentru organism. Prima dintre acestea este tulburarea somnului. Expunerea la lumina albastră pe timpul nopții afectează producția de melatonină, un hormon foarte important care are rolul de alternare a stării de veghe cu cea de somn. Tulburarea producției de melatonină duce la tulburări de somn, precum insomnie și întreruperea ciclurilor circadiene. Pe termen lung, această întrerupere a ciclurilor circadiene, ca o consecință a expunerii repetate la lumină albastră pe timpul nopții înainte de culcare, duce la boli grave precum diabet de tip 2, boli cardiovasculare, cancer sau disfuncții cognitive. 

Cum ne poate îmbolnăvi poluarea luminoasă

Poluarea luminoasă care a devenit o problemă tot mai gravă în era digitală, fie că vorbim de iluminatul exterior, cel interior al locuinței sau despre lumina albastră a dispozitivelor, poate cauza probleme deosebit de serioase pe termen lung.

De exemplu, Randy Nelson, un medic și om de știință în domeniul neurologiei de la West Virginia University spune că între poluarea luminoasă și creșterea riscului de cancer la sâng este o legătură foarte strânsă. Acesta a participat la realizarea unui studiu asupra a peste 100.000 de profesori din California, privind impactul poluării luminoase asupra organismului. Rezultatele au indicat faptul că femeile care trăiau în zonele cu poluare luminoasă accentuată aveau un risc cu 12% mai mare de a dezvolta cancer la sân.

Riscurile produse de poluarea luminoasă sunt mai mare cu 2% decât cele cauzate de alimente ultra-procesate, arată același studiu. Totodată expunerea pe termen lung, la lumină, în timpul nopții, arată un studiu recent, comportă riscuri mai mari de îmbolnăvire decât consumul de alcool sau obezitatea. În plus, cercetările au demonstrat că iluminatul nocturn, fie în exterior, fie în interior, întrerupe ciclurile circadiene, crește inflamația în organism, afectează diviziunea celulară și are rol de supresor al melatoninei cunoscut drept „hormonul întunericului”.

Un alt studiu de această dată din China, indică faptul că oamenii care trăiesc în cele mai luminate zone au un risc de a face diabet cu 28% mai mare. Oamenii de știință chinezi spun că peste 9 milioane de chinezi suferă de diabet din cauza poluării luminoase. 

Circa 13% dintre adolescenții de 13-15 ani din R. Moldova fumează țigări electronice. Campanie lansată în toată țara

12,7% dintre adolescenții de 13-15 ani din Republica Moldova întrebuințează în prezent țigări electronice. La nivel mondial, datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că 37 de milioane de copii cu vârste între 13 și 15 ani utilizează țigări electronice și alte produse din tutun și nicotină, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În contextul creșterii alarmante a consumului produselor de tutun și nicotină, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, în parteneriat cu Biroul Organizației Mondiale a Sănătății din Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, lansează campania antifumat și despre pericolul țigărilor electronice NU TE LĂSA ABURIT(Ă)!

Evenimentul va avea loc astăzi, 19 noiembrie 2024, ora 12:30, în incinta Liceul Teoretic Republican „Aristotel” (Chișinău, Telecentru, str. Sprîncenoaia, 1).

În cadrul experimentelor interactive, elevii vor afla despre conținutul substanțelor chimice din țigările electronice și efectele acestora asupra sănătății.

De asemenea, va fi lansat și concursul de videouri „Viața fără nicotină și tutun. Reportaj din viitor”, dedicat tuturor elevilor din Republica Moldova. Aceștia vor avea ocazia să participe și să devină reporteri ai unui viitor mai sănătos, liber de substanțe nocive.

Abuzul de antibiotice – o provocare în domeniul sănătății publice din țara noastră

În ciuda eforturilor autorităților și a campaniilor de conștientizare, utilizarea incorectă sau excesivă a antibioticelor continuă să reprezinte un risc major, nu doar pentru sănătatea individuală, ci și pentru întreaga comunitate. În acest context, medicii îi atenționează pe oameni să nu folosească antibiotice fără prescripție, pentru că astfel sporește rezistența bacteriilor la acestea, scrie moldova1.md.

„Riscurile rezistenței la AB pot fi echivalate cu pierderi de vieți omenești și dacă spunem pe glob mor din cauza infecțiilor rezistente la AB, vorbim despre 700 de mii, dar dacă continuăm ritmul ăsta nerațional, riscăm ca în 2050 să creștem cifra la 10 milioane și asta se întâmplă pentru că ne-am obișnuit să considerăm că AB este o pastilă magică, care ne rezolvă toate întrebările”, a declarat asistentul universitar de la USMF, Valeria Cotelea.

Anume rezistența la antibiotice face ca infecțiile comune să devină din ce în ce mai greu de tratat. Și mai complicată devine situația când oamenii practică auto-medicația și tratează diverse simptome cu antibiotice fără a consulta un specialist, de multe ori bazându-se pe recomandările din cercul de prieteni sau pe informații de pe internet.

„Omul la orice infecție apelează la AB, dar infecția este și virală, majoritatea sunt virale, antibioticul este anume pentru bacterii. Aș vrea că oamenii să înțeleagă că luând un antibiotic în virus, face presiune pe bacteriile rezistente și luând AB nimicim toate bacteriile care sunt străjeri, sunt bune, de protecție”, a apus Valeria Cotelea.

Potrivit datelor statistice, antibioticele constituie peste 10 la sută din numărul total de medicamente administrate de moldoveni.

Surpriză pentru un pacient externat după 6 luni de Covid. Medicii i-au cântat și au dansat
Articolul anterior
Coronavirus: Pentru bolnavii cu forme severe, recuperarea este un proces lent și îndelungat
Articolul următor