Gripa este o afecțiune cu grad ridicat de contagiozitate și apare în urma mai multor tipuri de virusuri. Poate să fie prezentă în orice perioadă a anului, însă în emisfera nordică este remarcată îndeosebi spre finalul toamnei până primăvara (perioada cu cele mai multe cazuri de gripă este cuprinsă între decembrie și martie). Deși toate grupele de vârstă pot fi afectate, copiii, vârstnicii și cei cu sistemul imunitar slăbit sunt cei mai susceptibili și au șanse mari să se confrunte cu complicații grave.
Spre deosebire de virusul gripal tip A, cel tip B se găsește doar la oameni și de obicei cauzează o reacție mai puțin gravă la nivelul organismului. Virusurile tip B nu sunt clasificate prin subtip și nu cauzează pandemii.
Virusul gripal tip B este un tip de virus similar tipului A. Însă, în timp ce tipul A afectează de obicei persoanele la începutul iernii, tipul B poate apărea în orice perioadă a anului. O altă diferență între cele două, este că tipul B poate să treacă doar de la un om la altul spre deosebire de tipul A care se poate regăsi și la păsări sau porci (unii cercetători l-au descoperit și la foci).
În plus, virusurile gripale tip B evoluează mai lent decât virusurile gripale tip A și mai rapid decât virusurile gripale tip C. Din punctul de vedere al mutațiilor pe care le realizează, se modifică la un nivel de 2-3 ori mai lent decât tipul A; la nivel global cauzează un grad semnificativ de morbiditate și mortalitate și are un impact important asupra adolescenților și școlarilor.
Gripa de tip B, sau gripa sezonieră, este extrem de contagioasă și se răspândește ușor. Cele mai rapide modalități sunt reprezentate de tuse și strănut prin eliminarea particulelor de salivă din gură, respectiv din nas. Virusul gripal poate apărea prin contact personal (strângeri de mână sau îmbrățișări), salivă (sărut sau folosirea în comun a paharelor) și atingerea unor suprafețe contaminate (clanțe de ușă sau robinete). Atunci când o altă persoană respiră acele secreții respiratorii sau atinge obiectul contaminat și apoi nasul, gura sau ochii, virusul se va răspândi. O persoană este contagioasă începând de la o zi înainte de apariția simptomelor până la 5 zile după îmbolnăvirea efectivă. Este posibilă răspândirea virusului chiar înainte de a ști de existența sa.
Simptome specifice pentru virusul gripal tip B
Virusul gripal durează 4-5 zile, deși simptomele se pot perpetua până la 2-7 zile. Unele dintre ele pot fi similare răcelii, inclusiv: congestie nazală (apare mai rar în cazul gripei), tuse, rinoree (nas care curge), mâncărime la nivelul ochilor/ochi apoși, durere de gât, oboseală, temperatură.
Diferența cheie dintre simptomele de răceală și gripă constă însă în gravitate. O răceală tinde să debuteze lent și să se agraveze gradual pe parcursul câtorva zile; simptomele pot să determine o stare generală proastă, însă nu sunt atât de grave încât să afecteze semnificativ calitatea vieții. Gripa, pe de altă parte, te afectează sever, făcându-te incapabil să îți urmezi rutina zilnică. Simptomele comune ale virusului gripal în general cuprind: febră, dureri de cap, dureri corporale, oboseală extremă, dureri de cap.
Febra reprezintă unul dintre simptomele timpurii ale acestui tip de grip. Aceasta poate să se instaleze brusc și să atingă valori de până la 41 grade Celsius. Febra deseori este însoțită de dureri corporale și oboseală.
În câteva ore sau zile încep să se dezvolte simptomele respiratorii care constau în nas înfundat sau rinoree, tuse și durere de gât. Aceste simptome pot să se agraveze în decursul timpului și chiar să conducă la bronșită sau pneumonie dacă nu sunt tratate. În timp ce manifestările respiratorii dispar de obicei în decurs de o săptămână, tusea poate persista timp de mai multe săptămâni.
Tratament și prevenție
Nu există niciun tratament pentru gripă. Există unele medicamente antivirale, precum Tamiflu, care pot ajuta la scurtarea duratei de îmbolnăvire; cu toate acestea, sunt eficiente doar când sunt administrate în primele 48 de ore de la debutul simptomelor. Doar medicul poate stabili dacă sunt potrivite în cazul tău. Este indicat să ai în perioada de convalescență parte de odihnă corespunzătoare, hidratare și evitarea colectivităților; în cazul în care ești expus riscului de complicații sau ai dezvoltat o infecție secundară trebuie să fii consultat de urgență de medic.
În ceea ce privește vaccinul antigripal, odată efectuat este menit să protejeze atât împotriva tulpinii de tip A, cât și a celei de tip B; vaccinul sezonier anual este menit să protejeze oamenii de tulpinile care sunt considerate cele mai proababile să determine îmbolnăvirea în timpul sezonului gripal. Vaccinul antigripal cvadrivalent conține două tulpini B, dar vaccinul tradițional trivalent conține una singură. Gripa tip B nu se descompune în două subtipuri ca gripa A, dar este descompusă în tulpini individuale. Trebuie subliniat că vaccinul nu este 100% sigur deoarece virusul efectuează mutații în mod frecvent.
