Ce trebuie să știi despre vaccinul anti-Covid de la Johnson&Johnson

Pe 12 iulie, Republica Moldova a recepționat un lot de 151.200 de doze de vaccin Johnson & Johnson, produs în SUA și livrat prin intermediul platformei COVAX. Dozele au fost distribuite proporțional în toate punctele de vaccinare din țară. Potrivit autorităților, în țara noastră urmează să ajungă un lot total de 518.000 de doze de vaccin Janssen de la Johnson & Johnson.

Vaccinul  Janssen/Johnson & Johnson e produs de compania americană farmaceutică Johnson &Johnson pentru a preveni infectarea cu virusul Covid-19.

Vaccinul se administrează intramuscular cu o singură doză și e recomandat persoanelor cu vârsta de cel puțin 18 ani.

Vaccinul Johnson&Johnson este un vaccin cu vector viral nereplicativ. În prezent, această tehnologie este folosită și pentru dezvoltarea vaccinurilor împotriva unor boli cauzate de virusuri precum HIV și Zika.

Este vorba despre un vaccin vector viral bazat pe un adenovirus uman care a fost modificat pentru a conține gena pentru producerea proteinei spike a virusului SARS-CoV-2 care cauzează Covid-19. Sistemul imunitar al organismului răspunde la această proteină spike pentru a produce anticorpi. Vaccinul necesită o singură doză și nu trebuie depozitat congelat.

Vaccinul împotriva COVID-19 Johnson & Johnson a fost precalificat pentru utilizare de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a fost aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului și e recomandat de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA). 

S-a constatat că la 28 de zile de la imunizare, vaccinul are o eficacitate de 85,4% împotriva cazurilor severe și 93,1% împotriva cazurilor de spitalizare. 

Înainte de imunizare, comunicați medicului dacă suferiți de:

-alergie

-febră

-tulburări de coagulare a sângelui

-imunosupresie cu medicamente

-graviditate, alăptare.

Care sunt efectele secundare în cazul administrării vaccinului Janssen anti-Covid-19?

-Reacții la locul injectării: durere, roșeață a pielii și umflături.

– Efecte secundare generale: cefalee, senzație de oboseală, dureri musculare, greață, febră.

Există un risc foarte mic ca vaccinul Janssen Covid-19 să provoace o reacție alergică severă. O reacție alergică severă poate apărea de obicei în câteva minute până la o oră după administrarea unei doze de vaccin Janssen Covid-19.

Tromboză 

Unele rapoarte sugerează că vaccinul J&J prezintă un risc crescut de apariție a trombozei cu sindrom de trombocitopenie (TTS). Conform acestora, afecțiunea caracterizată prin apariția cheagurilor de sânge și nivelul scăzut de trombocite a apărut preponderent la femeile adulte cu vârsta sub 50 de ani. 

Experții care au analizat rapoartele de siguranță pentru acest vaccin, au depistat 15 cazuri în care femeile au dezvoltat ulterior tromboză cu sindrom de trombocitopenie (TTS). Au existat 7 astfel de evenimente la un milion de vaccinări a femeilor cu vârsta cuprinsă între 18-49 de ani. Pentru femeile cu vârsta de 50 ani și mai mult, rata a fost de 0,9 la un milion de doze. Simptomele trombozei au început între a 6-a și a 15-a zi după vaccinare. 

Sindromul Guillain-Barré 

Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente a actualizat recent eticheta vaccinului pentru a avertiza despre un posibil risc al unei complicații neurologice rare – sindromul Guillain-Barré. În timp ce instituția a spus că nu a stabilit dacă vaccinul ar putea provoca sindromul, a fost observată o creștere a rapoartelor despre starea uneori paralizantă pe care o simțeau pacienții în urma administrării vaccinului.  

Sindromul este o tulburare neurologică care constă în faptul că sistemul imunitar al organismului dăunează celulelor nervoase, provocând slăbiciune musculară sau, în cele mai grave cazuri, paralizie. Majoritatea oamenilor se recuperează complet după spitalizare. 

Chiar dacă vaccinul crește riscul sindromului, este totuși mai bine să te vaccinezi împotriva coronavirusului, a subliniat Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA.

O analiză a tuturor datelor disponibile în acest moment arată că beneficiile cunoscute și potențiale ale vaccinului J&J depășesc riscurile. Peste 12,7 milioane de americani s-au vaccinat deja cu doza unică de Johnson&Johnson. 

Semnele de cancer care ar putea fi observate cu ani înainte să apară primele simptome. La ce trebuie să fii atent

Oamenii de știință de la un institut de cancer recent deschis de la Universitatea Cambridge au început lucrările care identifică schimbările în celule cu mulți ani înainte ca acestea să devină tumori. Cercetarea ar trebui să ajute la proiectarea unor modalități radical noi de tratare a cancerului, spun ei, transmite stirileprotv.ro.

Institutul Early Cancer – care tocmai a primit 11 milioane de lire sterline de la un donator anonim – se concentrează pe găsirea unor modalități de a aborda tumorile înainte ca acestea să producă simptome.

Cercetarea va exploata descoperirile recente care au arătat că mulți oameni dezvoltă afecțiuni precanceroase care stau în așteptare pentru perioade lungi.

„Latența ca un cancer să se dezvolte poate dura ani de zile, uneori pentru un deceniu sau două, înainte ca afecțiunea să se manifeste brusc la pacienți”, a spus profesorul Rebecca Fitzgerald, directorul institutului.

„Atunci, medicii descoperă că se luptă să trateze o tumoare care, până atunci, sa răspândit prin corpul unui pacient. Avem nevoie de o abordare diferită, una care să poată detecta o persoană cu risc de cancer de la început, folosind teste care pot fi administrate unui număr mare de oameni”.

Un exemplu în acest sens este citoburetele – un burete pe o sfoară – care a fost dezvoltat de Fitzgerald și echipa ei.

Este înghițit ca o pastilă, se extinde în stomac într-un burete și apoi este tras în sus de esofag, colectând celulele esofagului pe drum. Acele celule care conțin o proteină, numită TFF3 – care se găsește numai în celulele precanceroase – oferă apoi un avertisment timpuriu că un pacient este expus riscului de cancer esofagian și trebuie monitorizat.

În mod esențial, acest test poate fi administrat simplu și pe scară largă.

Acest lucru contrastează cu abordările actuale ale altor tipuri de cancer, a adăugat Fitzgerald.

„În prezent, detectăm multe tipuri de cancer cu întârziere și trebuie să venim cu medicamente, care au devenit din ce în ce mai scumpe. Adesea prelungim viața cu câteva săptămâni la un cost de zeci de mii de lire sterline. Trebuie să privim asta dintr-o perspectivă diferită”.

O abordare adoptată de institut – care urmează să fie redenumită Institutul de Cancer precoce Li Ka-shing după filantropul din Hong Kong, care a susținut alte cercetări Cambridge privind cancerul – se concentrează pe probe de sânge.

Furnizate de femei ca parte a serviciilor anterioare de screening pentru cancer ovarian și păstrate în magazine speciale, aceste mostre au fost acum reutilizate de institut.

„Avem aproximativ 200.000 de astfel de mostre și sunt o mină de aur”, a spus Jamie Blundell, un lider al grupului de cercetare la institut.

Folosind aceste probe, cercetătorii au identificat modificări care îi diferențiază pe acei donatori care au fost ulterior diagnosticați cu cancer de sânge la 10 sau chiar 20 de ani după ce au furnizat mostre.

„Descoperim că există modificări genetice clare în sângele unei persoane cu mai mult de un deceniu înainte ca acestea să înceapă să prezinte simptome de leucemie”, a spus Blundell.

„Asta arată că există o fereastră lungă de oportunitate pe care o poți folosi pentru a interveni și a oferi tratamente care vor reduce șansele de a face cancer”.

Descoperire fără precedent a cercetătorilor! A fost identificată o proteină care influenţează longevitatea umană

Longevitatea umană reprezintă de mult timp un subiect important de cercetare la nivel mondial, scrie stirileprotv.ro.

Mulţi cercetătorii au încercat să determine de ce unii oameni trăiesc mai mult decât alţii, progresele fiind inegale.

Acum, o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, a identificat o proteină despre care există dovezi că poate influenţa longevitatea.

Cercetătorii au pornit de la analiza unui grup de proteine controlat de factorul de transcripţie FOXO, cunoscut ca un hub de reglare a longevităţii în organism.

În acest grup, cercetătorii au identificat o proteină, denumită OSER1, despre care au obţinut dovezi că are o influenţă importantă asupra longevităţii.

“Am identificat această proteină care poate extinde longevitatea. Este un nou factor de creştere a longevităţii, fiind o proteină care există la multe animale, precum muşte de fructe, nematode, viermi de mătase, dar şi la oameni”, a declarat prof. Lene Juel Rasmussen, coautor al studiului, citat de sciencedaily.com.

Cercetătorii au analizat date privind prezenţa proteinei la diferite animale şi au comparat datele cu cele dintr-un grup de oameni, pentru a verifica dacă efectele sunt similare.

“Dacă gena există doar în modelele animale, poate fi greu de transpus în sănătatea umană, motiv pentru care am analizat încă de la început potenţialele proteine ​​asociate longevităţii care există în multe organisme, inclusiv la oameni. Pentru că, în definitiv, suntem interesaţi să identificăm gene ale longevităţii umane pentru posibile intervenţii şi dezvoltări de medicamente”, a explicat cercetătorul Zhiquan Li, autor principal al studiului.

După ce au demonstrat efectul OSER1 asupra longevităţii, cercetătorii analizează în prezent modul în care proteina funcţionează la nivelul celulelor, în modele preclinice.

“Acesta este primul studiu care demonstrează că OSER1 este un regulator semnificativ al îmbătrânirii şi longevităţii. În viitor, sperăm să oferim indicii despre bolile specifice legate de vârstă şi procesele de îmbătrânire pe care OSER1 le influenţează”, a mai spus Zhiquan Li.

Următorul pas este identificarea unor posibile ţinte terapeutice în legătură cu proteina OSER1, pentru afecţiuni asociate îmbătrânirii, precum bolile metabolice, cardiovasculare şi neurodegenerative.

Motivul pentru care trebuie să mănânci piper! Ce se întâmplă în corpul tău dacă iei trei boabe de piper dimineața, pe stomacul gol

Nu este doar un condiment oarecare, ci și un remediu natural împotriva mai multor afecțiuni. Piperul negru este un excelent antioxidant și antibacterian, susținând sănătatea sistemului digestiv. Stimulează pofta de mâncare și descompune celulele grase, menținându-vă în formă.

 Piperul negru stimulează papilele gustative care trimit o comanda stomacului să crească secrțtia de acid clorhidric, îmbunătățind astfel digestia, scrie sfatulmedicului.ro.

Acidul clorhidric este util pentru digestia proteinelor și a altor componente alimentare din stomac. Atunci când în organism producția de acid clorhidric este insuficientă, produsele alimentare pot rămâne o perioadă mai lunga în stomac, ceea ce determină apariția de arsuri sau indigestii sau pot ajunge în stomac unde servesc ca hrana pentru bacteriile intestinale nocive, ale căror activități produc gaze, iritații, diaree ori constipație.  

De asemenea, piperul negru vă ajută să obțineți mai multe beneficii din alimente și chiar stimulează distrugerea celulelor de grăsime, permițându-va să vă păstrați greutatea dorita în timp ce vă oferă energie pentru a arde grăsimile.

Cum incluzi piperul în alimentația ta pentru a slăbi

Înghite câte 3-4 boabe de piper înainte de fiecare masă sau bea 3-4 căni cu infuzie de piper pe zi. Prepara infuzia de piper astfel: toarnă o ceașcă de apă clocotită peste 3-4 g de boabe de piper. Lasă-le la infuzat 15-20 de minute, acoperind vasul cu un capac, apoi strecoară.

Cinci motive să consumi piper

Îmbunătăţeşte digestia. Piperul începe prin a separa unii compuşi din alimentele pe care le-am consumat pentru a le face mai uşor de asimilat de organism şi ne protejează dinţii reducând aciditatea din mediul bucal. Chavicina, o răşină picantă prezentă în piper, posedă proprietatea de a creşte producţia de salivă. De unde şi acţiunea sa pozitivă asupra procesului digestiv.

Tratează bronşita şi gripa. Piperul facilitează eliminarea mucozităţilor şi posedă o acţiune dezinfectantă locală. De aceea, este ideal împotriva afecţiunilor specifice iernii: bronşită, laringită sau gripă.

Stimulează libidoul. Piperul are o acţiune afrodiziacă, această acţiune datorându-se proprietăţilor tonifiante şi acţiunii vasodilatatoare. 

Luptă împotriva gastritei. Piperul este un antibiotic şi un antiparazitar intestinal care permite reducerea fermentării. 

Este un bun diuretic. Piperul ajută organismul să elimine toxinele deoarece posedă proprietăţi diuretice. Provoacă dilatarea arterei renale, ceea ce înseamnă că sporeşte producţia de urină. Această proprietate detoxifiantă este amplificată de un alt proces. Piperul sporeşte calibrul vaselor sanguine de la suprafaţa pielii, ceea ce are un efect diaforic. Pe scurt, facilitează transpiraţia.

Orice problemă medicală aveţi, în primul rând cereţi ajutorul unui medic.

Demi Moore arată senzațional la 58 de ani. Actrița, surprinsă în costum de baie, în vacanță în Grecia
Articolul anterior
Maraton de vaccinare la Cetatea Soroca: 4 vaccinuri disponibile
Articolul următor