Ce trebuie să mănânci în lupta cu raceala

Din păcate, la noi în țară cancerul de colon este diagnosticat într-o fază avansată, când e extins și în alte părți din organism. De aceea, am considerat că acest articol trebuie să-l citiți și voi.

Dr. Nadim Al Hajjar, medic chirurg la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie din Cluj-Napoca din România, a declarat pentru Monitorul de Cluj că acest tip de cancer e depistat când are deja metastaze în ficat sau în alte organe.

„Din păcate, de foarte multe ori acest cancer este identificat într-o fază tardivă. E depistat când are deja fie metastaze în ficat sau în alte organe, fie extidere locoregională care de multe ori împiedică un tratament curativ al cancerului și te obligă la o terapie paliativă. Iar rezultatele și impactul asupra pacientului sunt cu totul diferite’, a declarat dr. Nadim Al Hajjar, scrie avantaje.ro

Simptome cancer de colon la care trebuie să fii atent

Pentru că nu prezintă simptome specifice, pacienții primesc destul de târziu diagnosticul care indică faptul că e vorba despre un cancer localizat la colon sau rectal.

„Bolnavul prezintă o simptomatologie nespecifică, precum lipsa apetitului alimentar, incapacități de concentrare, scăderea în greutate, niște simptome comune bolii neoplazice.

În cancerul colorectal pot fi lucrurile mai accentuate când apare un sindrom anemic care presupune pierderi oculte de sânge, fără să fie o pierdere evidentă (nu e vorba de hematochezie), ci un sindrom anemic care nu găsește o explicație.

Bolnavul nu are o boală hematologică ce poate explica această anemie și atunci te gândești de ce pierde sânge: acest bolnav poate avea o sângerare ocultă printr-un cancer de colon sau rectal.

Când vorbim de cancerul de rect, bolnavul poate să prezinte în plus și alte simptome caracteristice: tenesme, senzație falsă de defecație sau eliminarea de produse patologice în scaun. Acestea ridică un semn de întrebare care-l obligă pe medicul curant/de familie să se gândească ce protocol trebuie urmat pentru a găsi un diagnostic pozitiv’, a explicat medicul.

Cine trebuie să fie atent la acest tip de cancer?

Nimeni nu e scutit de niciun tip de cancer, dar există câțiva factori de risc de care unele persoane trebuie să țină cont: cei care au fost diagnosticați anterior cu boli inflamatorii intestinale (cum e rectocolita ulcerului hemoragic sau boala Crohn), cei care știu că au o alimentație necorespunzătoare și un stil de viață agitat, cei care mănâncă regulat fastfood și au stres clinic. Cei care au mai avut cazuri în familie au un risc mai crescut să dezvolte cancer de colon sau de rect.

Cum poate fi prevenit un cancer de colon?

După vârsta de 45 de ani, e recomandat ca fiecare dintre noi. o dată la cinci ani, să facă o colonoscopie și o gastroscopie.

„În cazul cancerului colorectal, prima examinare, în afară de diagnosticul clinic, este endoscopia digestivă-inferioară, care are o mare importanță pentru toți medicii care se ocupă de tratament. Ea îți spune exact la ce distanță de marginea anală este localizată tumoarea, fie la nivelul rectului sau al colonului. Această examinare te ajută pentru biopsia necesară examenului anatomopatologic.„

Mai multe localități din țară duc lipsă acută de medici de familie, iar în 12 raioane nu există niciun medic legist, a declarat ministra Sănătății, Ala Nemerenco.

Totodată, aceasta susține că statul depune eforturi pentru a încuraja angajarea tinerilor specialiști în instituțiile medicale din raioane, deoarece lipsa de cadre este explicată de cele mai multe ori de îmbătrânirea sau pensionarea personalului medical. Potrivit ministrei, în ultimii ani s-a investit în infrastructura medicală, în instruirea medicilor și au fost majorate salariile, transmite radiomoldova.md.

Pe lângă medicii de familie, în multe raioane lipsesc specialiștii în oncologie, cardiologie și neurologie, a declarat la emisiunea „Spațiul Public” ministra Sănătății, Ala Nemerenco.

Totodată, ea dă asigurări că lipsa de cadre medicale din sistem nu este mai mare decât în țările din Uniunea Europeană. Ministra a specificat că în ultimii ani s-au majorat considerabil salariile în sistem.

„În anul 2020, salariul mediu al unui medic în Republica Moldova era 11.000. La moment, salariul mediu, absolut pe toate specialitățile, este 18.000. Dacă ne referim la unele specialități, salariul mediu, de exemplu în reanimatologie și anesteziologie, ajunge și la 25.000 de lei. În medicina legală, salariul era 14.000 de lei. Noi am majorat acum salariul și este de 28.000”, a menționat ministra Sănătății.

Ala Nemerenco a precizat că nu doar salariile reprezintă factorii decisivi care îi determină pe medici să abandoneze sistemul sau să plece la muncă în alte țări, precum dezvoltarea economică și politică a țării.

„Există așa-numiții push factor, factorii care de fapt împing spre migrație un medic și salariul nu se află pe primul loc. De fapt, pe primul loc se află dezvoltarea economică și politică a țării, dacă ei văd o perspectivă pentru următorii ani sau nu. Nu doar medicii, dar și alți lucrători vor lua cumva calea migrației, deoarece ei se gândesc, de asemenea, la prosperitatea familiei. Doi – sunt condițiile de lucru în instituția medicală, care pentru medici este un factor mult mai important chiar decât salariul pe care îl primește. De ce? Fiindcă lipsa condițiilor de fapt influențează foarte mult calitatea actului medical”, a precizat Ala Nemerenco.

Ministra Sănătății a precizat că în ultimii doi ani și jumătate s-au investit peste trei miliarde de lei în reconstrucția departamentelor și secțiilor, dar și pentru modernizarea și reînnoirea echipamentelor.

Precizăm că, de la începutul acestui an, salariile cadrelor medicale care sunt plătite din Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală au fost majorate cu 15% sau de la 700 până la 3.000 de lei, în funcție de specialitate, vechime și nivelul studiilor. De aceste majorări salariale beneficiază 44.600 de angajați din sistemul medical.

Un al doilea copil a murit de rujeolă în Statele Unite, victimă a unei epidemii care s-a declanşat în Texas, fiind vorba de o boală foarte contagioasă, a cărei gestionare de către secretarul sănătăţii, Robert Kennedy Jr, a fost criticată, relatează AFP citat de observatornews.ro.

Copilul a murit joi într-un spital din Lubbock, în nord-vestul statului Texas, din cauza unei „insuficienţe pulmonare cauzate de rujeolă”, au anunţat într-un comunicat autorităţile sanitare ale statului. Acestea au adăugat că copilul nu fusese vaccinat împotriva rujeolei şi nu avea probleme de sănătate cunoscute.

Copii răpuşi de rujeolă, în SUA

Secretarul sănătăţii, Robert Kennedy Jr (RFK, nepotul preşedintelui asasinat în 1963), s-a deplasat la faţa locului pentru a „consola familia” după decesul copilului, o fetiţă de 8 ani, a anunţat el duminică pe X.

Decesul vine în contextul în care peste 600 de cazuri de rujeolă au fost raportate în Statele Unite în acest an, dintre care aproape 500 în Texas de la sfârşitul lunii ianuarie. Un prim copil nevaccinat murise deja la Lubbock la sfârşitul lunii februarie, fiind primul deces legat de această boală în aproape zece ani în Statele Unite.

Autorităţile din statul vecin New Mexico (sud-vest) anunţaseră, de asemenea, la începutul lunii martie, că virusul rujeolei a fost detectat la un pacient nevaccinat după decesul acestuia, dar cauza decesului este încă în curs de investigare, relatează news.ro.