Coronavirus: Te poți infecta pe cărările din parc? Răspunsul specialistului

30/03/2020

Coreea de Sud este dată adesea drept exemplu pentru modul în care a știut să răspundă crize sanitare privind epidemia de coronavirus. Da, toată lumea în Coreea de Sud poartă mască. Dar asta nu înseamnă că toți sunt bolnavi. Se protejează înainte de a fi testați. Nu este exagerat când se spune că în prezent, Coreea de Sud este una dintre cele mai sigure țări din lume.

Ce a făcut Coreea de a devenit atât de eficientă și care sunt cele mai corecte informații despre coronavirus, relatează profesorul Kim Woo-Jiu de la Spitalul Universitar Guro din Seul.

Cum se transmite coronavirusul?

Când tuşim sau strănutăm expulzăm picături. Practic, scuipăm. Trebuie să fie mai mari de 5 microni pentru a fi considerate picături, iar o singură picătură conţine multe virusuri. Mă refer la cele provenite de la o persoană infectată. Pentru că picăturile sunt mai mari de 5 microni, acestea urmează o traiectorie curbă, ca un curcubeu, şi aterizează de regulă la o distanţă între 1 metru şi 2 metri. În acel moment, virusul te poate infecta prin ochi, nas sau gură.

Dar prin aer, dacă trec pe unde a trecut o persoană infectată, mă pot contamina?

Cu aerul este o chestiune uşor diferită. Explic mai încolo. Aşadar, principala cale de transmitere este prin picături. A doua rută… Atunci când strănutăm sau ne curge nasul, avem tendinţa să ne ştergem nasul cu mâna, nu? O facem fără să ne gândim. Iar virusul ajunge pe mână. Apoi vin şi vă strâng mâna. V-am transmis virusul prin contact direct. Aceasta este a doua cale.

Apoi, a treia, este prin contact indirect. Atunci când un pacient strănută sau tuşeşte, picăturile ajung şi pe suprafeţele din jur, pe masă, pe clanţa uşii, pe tastatură…

Cât supraviețuiește virusul?

Iar virusul poate supravieţui acolo de la câteva ore până la mai mult de 3 sau 4 zile. Pe hârtie sau textilele din care sunt făcute hainele noastre, nu atât de mult. Pe hârtie, poate o zi. Depinde de temperatură şi umiditate.

Pe o masă ca aceasta, poate să supravieţuiacă chiar şi 5-7 zile. Deci când atingi suprafaţa după câteva ore, virusul de pe mâna ta încă este activ. Închipuie-ţi ce se întâmplă dacă îţi atingi apoi faţa.

Te poți infecta din aer, prin aerosoli?

În mod obişnuit, în viaţa de zi cu zi, te infectezi prin picături, prin contact direct şi contact indirect. Acestea fiind spuse, te poţi totuşi infecta din aer în anumite condiţii. Este vorba despre transmiterea prin aerosoli.

Recent, mii de persoane dintr-o sectă religioasă numită Shincheonji s-au infectat în Coreea de Sud. Biserica era la etajul 10 al unei clădiri, într-un spaţiu închis. Ferestrele erau închise pentru că era iarnă. Imaginaţi-vă câteva sute de oameni, adunaţi la un metru sau doi distanţă unul de altul, rugându-se sau cântând ore în şir. Dacă acolo se află o persoană infectată, gândiţi-vă câte picături produce. Cu toţii scuipăm, chiar şi când vorbim normal, dar cineva care cântă sau ţipă va produce mai multe picături. Vă amintiţi când am spus că o picătură este mai mare de 5 microni? Când oamenii strigă sau ţipă, nu toate picăturile ajung jos, nu aterizează la o distanţă de un metru sau doi, pentru că pot fi curenţi care să bată şi din lateral. Picătura poate parcurge o distanţă mai mare, iar pe drum poate să se „usuce”. Picăturile se micşorează la mai puţin de 5 microni şi se transformă în aerosoli. Pentru că sunt mai uşori, aceştia sunt afectaţi mai puţin de gravitaţie şi pot parcurge mai mult de 2 metri. Astfel că se poate infecta chiar şi o persoană care stă la mai mult de 2 metri distanţă. De aceea, adunările în spaţii închise din biserici, din birourile de call center şi orice altă zonă aglomerată închisă, în care oamenii vorbesc tare sau mănâncă, sunt riscante. Dar afară, de exemplu, pe cărările din parc, care sunt spaţii deschise, transmiterea pe această cale este improbabilă.

Care sunt simptomele care ar trebui să indice necesitatea unui test pentru COVID-19?

În primul rând, trebuie testaţi cei care au febră sau usturime în gât, care tuşesc sau au dificultăţi de respiraţie. Este deosebit de important pentru persoanele în vârstă şi cele din grupul de risc să se testeze şi dacă resimt doar o stare de oboseală, pierderea apetitului sau dureri uşoare în tot corpul.

O echipă de cercetători a confirmat că aproximativ 30% dintre cei diagnosticaţi cu COVID-19 îşi pierd simţul mirosului şi al gustului. Iar asta poate dura între 5 şi 10 zile.

Este necesară purtarea măștii și a ochelarilor?

Când ne uităm în jur zilele acestea, vedem că aproape toţi coreenii poartă mască. Mi-am luat şi eu astăzi, dar dacă virusul poate intra în ochi, mai are rost să port mască?

Dar purtaţi ochelari. Și ochelarii ajută.

Am menţionat ochii, nasul şi gura (drept porţi de intrate pentru virus, n. red.) pentru că în ele sunt membrane mucoase, în pleoape, în interiorul nasului, în gură. Virusul nu poate intra în piele, dar mucoasele au un receptor care se numeşte ACE2. Virusul trebuie să se lipească de aceşti receptori, pe care nu îi avem şi în piele. Pielea noastră acţionează ca o barieră. Virusul nu poate intra nici prin urechi.

Reporter: În Occident, în Europa şi în SUA, nu prea vezi oameni purtând mască. Mi se pare straniu. În Statele Unite, şeful sistemului sanitar public le-a spus oamenilor că nu este nevoie să poarte mască. OMS a recomandat acelaşi lucru. Dar eu nu sunt de acord. Mesajul acesta trebuie pus în context. Cred că scopul a fost împiedice ca publicul să facă stocuri de măşti şi asta pentru că personalul medical are mai multă nevoie de ele. Dacă personalul medical nu mai are măşti, nu mai poate trata pacienţii. Cu alte cuvinte, pentru că sunt puţine măşti în SUA, personalul medical trebuie să aibă prioritate.

În concluzie, ajută să porţi mască?

– Sigur că da. Altfel de ce le-ar mai purta doctorii în spitale? (…) Măştile şi-au dovedit utilitatea în prevenirea infecţiilor. Uitaţi-vă la China, Hong Kong, Japonia şi Coreea. În ţările din Asia, oamenii poartă mască. Dar dacă vă uitaţi la multe dintre ţările europene şi la SUA, virusul se răspândeşte rapid. Unul dintre motivele pentru care Coreea are o rată relativ mică de infecţii este că lumea poartă mască şi se spală frecvent pe mâini.

Cât de mult testează Coreea de Sud și cum procedează concret?

Coreea este lăudată pentru răspunsul rapid pe care l-a avut la această epidemie şi pentru că face multe teste. Cât de multe teste se fac în Coreea?

Facem zilnic 15.000 de teste. Până acum au fost făcute în total 338.000 de teste. Mai precis, atâtea teste s-au făcut până pe 23 martie.

Cât de mult durează de când te testezi până vine rezultatul?

În mod normal durează 6 ore, dar pentru că sunt foarte mulţi oameni testaţi în acelaşi timp, ei sunt ţinuţi temporar într-un centru şi află răspunsul a doua zi. Dacă iese pozitiv, pacienţii în stare gravă sunt duşi la spital, iar cazurile mai puţin grave sunt internate în centre de tratament. Dacă testul este negativ, merg acasă şi intră în autoizolare pentru 2 săptămâni. Îi ajutăm să-şi instaleze o aplicaţie pentru autoizolare pe telefoanele mobile. Prin aplicaţia aceasta, noi putem vedea unde se află. Dacă ies din casă, sună o alarmă care ne alertează că au depăşit perimetrul. De asemenea, trebuie să introducă simptomele în aplicaţie de două ori pe zi. Dacă personalul care îi monitorizează vede că într-o zi nu au introdus nimic, va crede că aceştia nu respectă izolarea aşa cum trebuie şi îi vor contacta.

În general, populaţia este disciplinată, dar copiii continuă să meargă la pregătire, deşi şcolile sunt supendate, pentru că în Coreea există o presiune foarte mare la admiterea la facultare, iar tinerii de 20 de ani tind să fie nepăsători – continuă să meargă în cluburi şi baruri, nu poartă mască. 30% dintre cazurile confirmate în Coreea de Sud sunt pers care au între 20 şi 30 de ani.

Când se termină criza? Trei scenarii

Profesorul Kim Woo-Jiu nu crede că actuala pandemie se va termina repede. Sunt trei scenarii, în opinia lui:

1) se va comporta asemănător SARS, se va termina în iulie-august, şi nu va reveni, dacă toate ţările fac eforturi. Este cel mai optimist scenariu, îi dă 10% şanse sau chiar mai puţin;
2) la vară va dispărea din emisfera nordică, dar se va răspândi în emisfera sudică, apoi se va întoarce în nord în noiembrie sau decembrie, ca gripa sezonieră;
3) va fi creat un vaccin, toată populaţia lumii va fi vaccinată şi omenirea va scăpa de COVID cum a scăpat în anii 80 de variolă – este cel mai ambiţios scenariu şi cel mai greu de atins.

„Sper ca alte ţări să ia seama la măsurile care au fost aplicate în Coreea şi să corecteze şi să îmbunătăţească ceea ce Coreea nu a făcut tocmai bine. În ştiinţă trebuie să fii umil. În momentul în care devenim aroganţi, pierdem”, este mesajul pe care îl transmite în final profesorul sud-coreean.

sursa: www.digi24.ro

Un plasture aplicat pe scalp ce poate trata alopecia. Este noua descoperire a cercetătorilor britanici

Cercetătorii de la MIT, Brigham and Women\”s Hospital și Harvard Medical School au dezvoltat un nou tratament potențial pentru alopecia areata, o boală autoimună care provoacă căderea părului și afectează persoane de toate vârstele, inclusiv copii.

Majoritatea pacienților cu acest tip de cădere a părului nu au niciun tratament eficient. Echipa a dezvoltat un plasture cu microneedule care poate fi aplicat fără durere pe scalp și care eliberează medicamente care ajută la reechilibrarea răspunsului imunitar la fața locului, oprind atacul autoimunitar.

Într-un studiu efectuat pe șoareci, cercetătorii au constatat că acest tratament a permis regenerarea părului și a redus dramatic inflamația la locul tratamentului, evitând în același timp efectele imunitare sistemice în alte părți ale organismului. Potrivit cercetătorilor, această strategie ar putea fi adaptată și pentru a trata alte boli autoimune ale pielii, cum ar fi vitiligo, dermatita atopică și psoriazisul.

„Această abordare inovatoare marchează o schimbare de paradigmă. Mai degrabă decât să suprimăm sistemul imunitar, ne concentrăm acum pe reglarea acestuia cu precizie la locul de întâlnire cu antigenul pentru a genera toleranță imunitară”, spune Natalie Artzi, cercetător științific principal în cadrul Institutului de Inginerie și Știință Medicală al MIT, profesor asociat de medicină la Școala Medicală Harvard și la Spitalul Brigham and Women\”s și membru asociat al facultății la Institutul Wyss al Universității Harvard.

Artzi și Jamil R. Azzi, profesor asociat de medicină la Harvard Medical School și Brigham and Women\”s Hospital, sunt autorii principali ai noului studiu, care a fost publicat în revista Advanced Materials. Nour Younis, postdoctorand la Brigham and Women\”s, și Nuria Puigmal, postdoctorandă la Brigham and Women\”s și fostă afiliată de cercetare la MIT, sunt autorii principali ai lucrării.

Cercetătorii lucrează în prezent la lansarea unei companii pentru a dezvolta în continuare tehnologia, condusă de Puigmal, care a primit recent o bursă Blavatnik Fellowship de la Harvard Business School.

Alopecia areata, care afectează peste 6 milioane de americani, apare atunci când propriile celule T ale organismului atacă foliculii de păr, ceea ce duce la căderea părului. Singurul tratament disponibil pentru majoritatea pacienților – injecții de steroizi imunosupresori în scalp – este dureros și, adesea, pacienții nu îl pot tolera.

Unii pacienți cu alopecia areata și alte boli autoimune ale pielii pot fi, de asemenea, tratați cu medicamente imunosupresoare care se administrează pe cale orală, dar aceste medicamente duc la o suprimare generalizată a sistemului imunitar, ceea ce poate avea efecte secundare adverse.

„Această abordare reduce la tăcere întregul sistem imunitar, oferind o ameliorare a simptomelor inflamației, dar conducând la recurențe frecvente. În plus, crește susceptibilitatea la infecții, boli cardiovasculare și cancer”, spune Artzi.

În urmă cu câțiva ani, la o întâlnire a unui grup de lucru din Washington, Artzi s-a întâmplat să stea lângă Azzi (locurile erau în ordine alfabetică), un imunolog și medic de transplant care căuta noi modalități de a administra medicamente direct în piele pentru a trata bolile legate de piele.

Conversația lor a dus la o nouă colaborare, iar cele două laboratoare și-au unit forțele pentru a lucra la un plasture cu microneedule pentru a administra medicamente la nivelul pielii. În 2021, aceștia au raportat că un astfel de plasture poate fi utilizat pentru a preveni respingerea în urma unui transplant de piele. În noul studiu, au început să aplice această abordare la afecțiunile cutanate autoimune.

„Pielea este singurul organ din corpul nostru pe care îl putem vedea și atinge, și totuși, când vine vorba de administrarea de medicamente la nivelul pielii, revenim la administrarea sistemică. Am văzut un mare potențial în utilizarea plasturelui cu microneedule pentru a reprograma sistemul imunitar la nivel local”, spune Azzi.

Plasturii cu microace utilizați în acest studiu sunt realizați din acid hialuronic reticulat cu polietilenglicol (PEG), ambele fiind biocompatibile și utilizate în mod obișnuit în aplicații medicale. Cu această metodă de administrare, medicamentele pot trece prin stratul exterior dur al epidermei, care nu poate fi penetrat de cremele aplicate pe piele.

„Această formulă de polimer ne permite să creăm ace foarte durabile, capabile să penetreze eficient pielea. În plus, ne oferă flexibilitatea de a încorpora orice medicament dorit”, spune Artzi. Pentru acest studiu, cercetătorii au încărcat plasturii cu o combinație de citokine IL-2 și CCL-22. Împreună, aceste molecule imune ajută la recrutarea celulelor T de reglementare, care proliferează și ajută la reducerea inflamației. Aceste celule ajută, de asemenea, sistemul imunitar să învețe să recunoască faptul că foliculii de păr nu sunt antigeni străini, astfel încât să nu-i mai atace.

Cercetătorii au descoperit că șoarecii tratați cu acest plasture o dată la două zile, timp de trei săptămâni, au avut mult mai multe celule T reglatoare prezente la fața locului, împreună cu o reducere a inflamației. Părul a putut să crească din nou în acele locuri, iar această creștere a fost menținută timp de câteva săptămâni după ce tratamentul s-a încheiat. La acești șoareci, nu au existat modificări ale nivelurilor de celule T de reglementare în splină sau în ganglionii limfatici, ceea ce sugerează că tratamentul a afectat doar locul unde a fost aplicat plasturele.

Într-un alt set de experimente, cercetătorii au grefat piele umană pe șoareci cu un sistem imunitar umanizat. La acești șoareci, tratamentul cu microneedle a indus, de asemenea, o proliferare a celulelor T reglatoare și o reducere a inflamației.

Cercetătorii au conceput plasturii cu microneedule astfel încât, după eliberarea încărcăturii de medicament, să poată colecta și probe care ar putea fi utilizate pentru a monitoriza evoluția tratamentului. Acidul hialuronic face ca acele să se umfle de aproximativ zece ori după ce intră în piele, ceea ce le permite să absoarbă lichidul interstițial care conține biomolecule și celule imunitare din piele.

După îndepărtarea plasturelui, cercetătorii pot analiza eșantioanele pentru a măsura nivelurile de celule T reglatoare și markerii inflamației. Acest lucru s-ar putea dovedi valoros pentru monitorizarea viitorilor pacienți care ar putea fi supuși acestui tratament. Cercetătorii intenționează acum să dezvolte în continuare această abordare pentru tratarea alopeciei și să o extindă și la alte boli autoimune ale pielii.

sursa

Cancerul pulmonar în creștere alarmantă în rândul nefumătorilor, legată de prezența unui gaz radioactiv din aer

Cancerul pulmonar, cunoscut în termeni medicali drept carcinom bronho-pulmonar, se dezvoltă în celulele din plămân care prezintă o creștere anormală și se înmulțesc, ceea ce duce la apariția unui nodul sau a unei tumori. Acest tip de cancer este cel mai întâlnit în rândul bărbaților (după cancerul de prostată) și al treilea cel mai întâlnit în rândul femeilor (după cancerul de sân și cel de colon și rect). La nivel mondial, cancerul de plămân provoacă peste 1,6 milioane de decese.

Deşi acest cancer este considerat în mod tradiţional ca fiind o ”boală a fumătorilor”, un procent surprinzător de 15-20% din cancerele pulmonare nou diagnosticate apar la persoane care nu au fumat niciodată, multe dintre acestea având între 40 şi 50 de ani, transmite News.ro.

Gazul radon: principala cauză de creștere a numărului de cazuri de cancer pulmonar la nefumători

Specialişti din Statele Unite spun că această creştere îngrijorătoare a numărului de cazuri de cancer pulmonar la nefumători este probabil legată de expunerile mari şi pe termen lung la gazul radon.

Acest gaz incolor şi inodor este emis prin descompunerea materialelor radioactive care se găsesc în mod natural în solul din întreaga lume.

Radonul poate intra în case prin crăpăturile din podele, pereţi şi fundaţie. Când se acumulează în interior, radonul poate deveni o problemă de sănătate serioasă. Inhalarea acestuia poate creşte riscul de cancer pulmonar.

Gazul poate să persiste şi să se acumuleze în casele şi în plămânii oamenilor în mod silenţios, în absenţa unui test de depistare a acestuia.

Într-un studiu publicat în 2009, cercetătorii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au arătat că radonul este cauza principală pentru 15% dintre cazurile de cancer pulmonar din lume.

Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului (IARC) clasifică radonul ca fiind principalul agent de mediu cancerigen pentru populaţie.

La rândul său, Organizaţia Mondială a Sănătăţii numeşte radonul ca fiind principala cauză de cancer pulmonar în rândul nefumătorilor, respectiv a 2-a cauză de risc pentru fumatori, şi estimează că provoacă între 3% şi 14% din toate cancerele pulmonare dintr-o ţară, în funcţie de nivelul mediu naţional de radon şi de prevalenţa fumatului. Ca atare, combinaţia dintre expunerea la radon şi fumat este extrem de toxică pentru plămâni.

În Statele Unite, Agenţia pentru Protecţia Mediului din Sattele Unite (EPA) recomandă testarea periodică a radonului şi măsuri corective pentru a reduce nivelurile de expunere în locuinţe.

Un nou sondaj realizat pentru Centrul de cancer al universităţii de stat din Ohio (OSUCCC) şi publicat vineri arată că un procent extrem de mare (75%) dintre americani nu şi-au testat locuinţele pentru radon, iar peste jumătate (55%) nu sunt îngrijoraţi de expunerea la radon în locuinţele, comunitatea sau şcolile lor.

sursa

AstraZeneca retrage vaccinul său anti-Covid la nivel global

AstraZeneca a anunţat marţi că a iniţiat retragerea la nivel mondial a vaccinului său anti-COVID-19 din cauza unui „surplus de vaccinuri actualizate disponibile”. De asemenea, compania a precizat că va proceda la retragerea autorizaţiilor de introducere pe piaţă a vaccinului Vaxzevria în Europa, relatează Reuters citat de news.ro.

„Deoarece între timp au fost dezvoltate mai multe variante ale vaccinului COVID-19, există un surplus de vaccinuri actualizate disponibile”, a declarat compania, adăugând că acest lucru a dus la o scădere a cererii pentru Vaxzevria, care nu mai este fabricat sau furnizat.

Potrivit presei, producătorul de medicamente anglo-suedez a recunoscut anterior, în documente judiciare, că vaccinul provoacă efecte secundare precum formarea de cheaguri de sânge şi scăderea numărului de trombocite. Cererea firmei de retragere a vaccinului a fost făcută la 5 martie şi a intrat în vigoare pe 7 mai, potrivit Telegraph, care a relatat prima dată despre această decizie.

Vaccinul nu mai poate fi utilizat în Uniunea Europeană după ce compania şi-a retras în mod voluntar „autorizaţia de introducere pe piaţă”.

AstraZeneca, listată la bursa de la Londra, a început să se orienteze spre vaccinurile împotriva virusului sinciţial respirator şi spre medicamente împotriva obezităţii prin mai multe tranzacţii făcute anul trecut, după o încetinire a creşterii, în urma scăderii vânzărilor legate de COVID-19.

În ultimele luni, scrie The Telegraph, Vaxzevria a făcut obiectul unei examinări intense din cauza unui efect secundar – foarte rar – , care provoacă formarea de cheaguri de sânge şi un număr scăzut de trombocite. AstraZeneca a recunoscut în documentele judiciare depuse la Înalta Curte în februarie că vaccinul „poate, în cazuri foarte rare, să provoace TTS”.

TTS este acronimul de la Sindromul Trombozei cu Tromobocitopenie şi a fost asociat cu cel puţin 81 de decese în Marea Britanie, precum şi cu sute de cazuri grave. AstraZeneca a fost dată în judecată de peste 50 de presupuse victime şi rude îndurerate într-un proces la Înalta Curte din Londra.

Însă compania britaică insistă că decizia de a retrage vaccinul nu are legătură cu procesul în instanţă sau cu faptul că a recunoscut că acesta poate provoca TTS. Aceasta a declarat că momentul este o pură coincidenţă. „Suntem incredibil de mândri de rolul pe care Vaxzevria l-a jucat în stoparea pandemiei mondiale. Conform unor estimări independente, peste 6,5 milioane de vieţi au fost salvate numai în primul an de utilizare şi peste trei miliarde de doze au fost furnizate la nivel mondial. Eforturile noastre au fost recunoscute de guvernele din întreaga lume şi sunt considerate pe scară largă ca fiind o componentă esenţială pentru a pune capăt pandemiei globale” – se arată într-un comunicat al companiei.

AstraZeneca nu a avut niciodată aprobare pentru ca vaccinul să fie utilizat în SUA.

Guvernul britanic a încetat în mare parte să mai folosească vaccinul Oxford-AstraZeneca în toamna anului 2021, moment în care compania furnizase aproximativ 50 de milioane de doze în Marea Britanie. Vaccinul a fost înlocuit în Marea Britanie cu vaccinurile Pfizer şi Moderna pentru campania de rapel de iarnă de la sfârşitul anului 2021.

Marco Cavaleri, şeful departamentului de vaccinuri din cadrul Agenţiei Europene pentru Medicamente, organismul care răspunde de siguranţa medicamentelor şi a medicamentelor în cadrul UE, a declarat presei italiene că se aşteaptă ca toate vaccinurile „monovalente” – care se ocupă doar de tulpina originală Wuhan a virusului – să fie retrase în timp util, scrie The Telegraph.