Cum s-a făcut şcoală în 1918, în timpul gripei spaniole

Virusul gripei spaniole a ucis aproximativ 5 milioane de oameni în întreaga lume, fiind una dintre cele mai mortale pandemii din istoria umanităţii, ce a durat din ianuarie 1918 până în decembrie 1920. Nicio ţară nu a fost ocolită de cumplitul virus care a făcut ravagii acum mai bine de 100 de ani.

separator

În timp ce marea majoritate a oraşelor americane îşi închideau şcolile, trei dintre ele au optat pentru a le menţine deschise – New York, Chicago şi New Haven, potrivit istoricilor.

Deciziile oficialilor de sănătate din aceste oraşe s-au bazat în mare parte pe ipoteza oficialilor de sănătate publică conform căreia elevii erau mai în siguranţă în şcoală. Pe atunci era apogeul erei progresiste, cu accent pe igiena în şcoli, iar numărul de asistente disponibile pentru fiecare elev era mult mai mare decât ne putem închipui acum, scrie adevarul.ro.

New York avea, în 1918, aproape 1 milion de şcolari, iar aproximativ 75% dintre ei trăiau în locuinţe aglomerate, adesea neigienice, potrivit unui articol din Public Health Reports, din 2010. „Pentru elevii din cartierele cu astfel de locuinţe, şcoala oferea un mediu curat, bine ventilat, unde profesorii, asistentele şi medicii practicau deja inspecţii medicale de rutină, amănunţite”, potrivit articolului din Public Health Reports.

Oraşul New York a fost unul dintre cele mai afectate de gripă, spune dr. Howard Markel, istoric medical şi director al Centrului pentru Istoria Medicinei de la Universitatea din Michigan, coautor al articolului citat.

„Copiii îşi părăseau casele adesea insalubre pentru a veni la şcoală, în clădiri mari, curate şi aerisite, unde era aplicat întotdeauna un sistem de inspecţie şi examinare riguros”, a declarat Dr. Royal S. Copeland, comisarul de sănătate din New York, de la acea vreme, după ce pandemia atinsese apogeul în oraş.

Elevii nu aveau voie să se strângă în afara şcolii şi trebuiau să-i raporteze profesorului imediat astfel de situaţii, potrivit afirmaţiilor lui Copeland. Profesorii îşi verificau minuţios elevii pentru orice semnale ale gripei, iar copiii care aveau simptome erau izolaţi. Elevii găsiţi cu febră erau conduşi acasă de către un reprezentant de la Departamentul de sănătate care evalua dacă condiţiile din locuinţă erau potrivite pentru „izolare şi îngrijire”.

Dacă nu erau întrunite criteriile de evaluare, copiii erau trimişi la spital. „Departamentul de sănătate le-a cerut familiilor copiilor care se recuperau la domiciliu fie să stea sub observaţia unui medic de familie, fie să utilizeze gratuit serviciile unui medic din sistemul public”, se mai arată în sursa citată.

Argumentul de la Chicago pentru a lăsa şcolile deschise pentru 500.000 de elevi a fost similar: păstrarea şcolilor deschise i-ar ţine pe copii departe pe aglomeraţii şi de adulţii infectaţi. Dacă distanţarea socială ar fi fost de ajutor pe atunci, măsurile din şcoli ar fi fost mai uşor de gestionat, ca urmare a faptului că absenteismul a crescut în timpul pandemiei, poate şi din cauza fenomenului în rândul părinţilor pe care un oficial de sănătate publică din Chicago l-a numit „gripofobie”.

„Rata absenteismului era foarte mare, nici nu a contat că şcolile erau deschise”, a spus Markel. O parte a strategiei din Chicago a fost aceea de a asigura recircularea aerului curat. Sălile de clasă au fost supraîncălzite în timpul iernii, astfel încât ferestrele să poată rămâne deschise în orice moment, potrivit unui document din 1918 al Departamentului de Sănătate din Chicago. Lucrarea a concluzionat, în urma unei ample analize a datelor, că „decizia de menţinere a şcolilor din oraş deschise în timpul epidemiei de gripă a fost justificată”.

Şi la New York, comisarul pentru sănătate Copeland declara pentru New York Times: „A fost mult mai bine să avem copiii sub observaţia constantă a persoanelor calificate decât să închidem şcolile”. Markel, care alături de alţi cercetători au examinat date şi înregistrări istorice în ceea ce priveşte răspunsul a 43 de oraşe la pandemia din 1918, nu este la fel de convins. New York „nu a făcut ce era mai rău, dar nici nu a făcut ce era mai bine”, a spus Markel, adăugând că deciziile din Chicago au fost puţin mai bune.

Cercetările au arătat că oraşele care au implementat carantinarea şi izolarea, închiderea şcolilor şi interdicţiile la adunările publice s-au descurcat cel mai bine în gestionarea pandemiei. „Oraşele care au luat mai mult de una dintre aceste măsuri s-au descurcat mai bine. Închiderea şcolilor era parte din această contribuţie „, a spus Markel.

Experţii în sănătate publică, inclusiv Markel, atrag atenţia că boala Covid-19 nu este similară gripei spaniole, care era o boală binecunoscută în 1918. Mai sunt multe de aflat despre noul coronavirus şi boala pe care o provoacă. Cea mai înţeleaptă decizie, în opinia lui Markel, este păstrarea şcolilor închise: „Mai bine să fii în siguranţă decât să-ţi pară rău”.

Consultă gratuit specialiști în nutriție și gastroenterologie pe x.doctor!

Pe 16 ianuarie, ai ocazia de a discuta online cu un medic gastroenterolog sau nutriționist, complet gratuit, doar accesând platforma x.doctor. Acesta este un pas simplu pentru a obține recomandări personalizate, indiferent de locația ta.

Ce este x.doctor?

x.doctor este platforma mobilă inovativă din Republica Moldova care conectează utilizatorii cu o rețea extinsă de peste 160 de medici activi din diverse specialități. Platforma se distinge prin ușurința în utilizare și prin siguranța oferită de tehnologia sa. Astfel, x.doctor aduce același tip de inovație în domeniul sănătății pe care aplicațiile precum Doctolib în Franța sau Teladoc în SUA l-au oferit utilizatorilor lor.

De ce să alegi x.doctor?

  1. Acces Rapid și Ușor: Contactează un medic direct de pe telefon, fără să mai stai în sălile de așteptare.
  2. Plăți Sigure & Flexibile: Fondurile adăugate în contul tău x.doctor sunt în siguranță și mereu disponibile pentru consultații.
  3. Acoperire Globală, Experți Locali: Indiferent dacă ești în Moldova sau în străinătate, beneficiezi de îngrijire medicală specializată, adaptată nevoilor tale.
  4. Specialități pentru Orice Nevoie: De la medici de familie la specialiști de top, găsește medicul potrivit problemelor tale.
  5. Îngrijire Completă: Bucură-te de rețete digitale, sfaturi post-consultație și o experiență integrată care economisește timp și reduce stresul.

Alătură-te platformei x.doctor și descoperă un mod nou, comod și sigur de a accesa servicii medicale. Beneficiază de consultații medicale personalizate, fie că te afli acasă sau în călătorie.

Nu rata ocazia de a discuta gratuit cu un specialist în gastrologie sau nutriționist pe 16 ianuarie!

x.doctor – Platforma ta de încredere în sănătate, oricând, oriunde!

Câte minute de viaţă pierd fumătorii cu o singură ţigară

O analiză a oamenilor de ştiinţă de la University College din Londra (UCL), comandată de guvernul britanic, a constatat că efectele nocive ale fumatului au redus durata de viaţă a unei femei cu 22 de minute în medie pe ţigară, în timp ce bărbaţii au pierdut 17 minute, transmite News.ro.

Cercetătorii spun că răul cauzat de fumat este „cumulativ” şi cu cât un individ se opreşte mai repede din fumat, cu atât cresc şansele ca acesta să trăiască sănătos mai mulţi ani.

Cele mai recente constatări, care susţin că fiecare ţigară duce la o pierdere a vieţii de 20 de minute, în medie, pentru ambele sexe, se bazează pe cifre mai actualizate, provenind din studii pe termen lung care urmăresc starea de sănătate a populaţiei.

Cifra este aproape dublă faţă de estimările din anii 2000 şi înseamnă că un fumător care fumează un pachet de 20 de ţigări pe zi pierde, în medie, şapte ore de viaţă, potrivit unui articol publicat luni de The Guardian.

Astfel, potrivit analizei, femeile pierd 22 de minute din viaţă cu fiecare ţigară pe care o fumează, în timp o ţigară fumată scurtează viaţa unui bărbat cu 17 minute, au estimat experţii într-o nou analiză. Noile estimări ale cercetătorilor sunt mai mari decât cele anterioare, care sugerau că fiecare ţigară scurtează viaţa unui fumător cu 11 minute.

Cercetătorii de la University College din Londra (UCL), autorii analizei, au declarat că daunele cauzate de fumat sunt „cumulative” şi că, cu cât o persoană se opreşte mai repede din fumat şi evită să fumeze mai multe ţigări, cu atât trăieşte mai mult.

Noua cercetare, comandată de Departamentul pentru Sănătate şi Asistenţă Socială din Marea Britanie, sugerează că, dacă un fumător de 10 ţigări pe zi renunţă la fumat la 1 ianuarie, atunci până la 8 ianuarie ar putea „preveni pierderea unei zile de viaţă”. Până la 20 februarie, viaţa lor ar putea fi prelungită cu o săptămână întreagă. Iar dacă renunţarea la fumat are succes până la 5 august, aceştia vor trăi probabil cu o lună mai mult decât dacă ar fi continuat să fumeze.

„Fiecare ţigară fumată costă minute preţioase de viaţă, iar impactul cumulativ este devastator, nu numai pentru indivizi, ci şi pentru sistemele de sănătate şi economie”, spune prof. Sanjay Agrawal de la UCL.

Studiile sugerează că fumătorii pierd de obicei aproximativ acelaşi număr de ani din numărul total de ani sănătoşi de viaţă, spun autorii.

„Fumatul consumă în primul rând anii de mijloc relativ sănătoşi, în loc să scurteze perioada de la sfârşitul vieţii, care este adesea marcată de boli cronice sau handicap. Astfel, un fumător în vârstă de 60 de ani va avea de obicei profilul de sănătate al unui nefumător în vârstă de 70 de ani”.

Analiza, care va fi publicată în revista Addiction, afirmă că media de 20 de minute de speranţă de viaţă pierdute pentru fiecare ţigară „este timpul care ar fi probabil petrecut într-o stare de sănătate relativ bună”.

„Renunţarea la fumat la orice vârstă este benefică, dar cu cât fumătorii coboară mai repede de pe această scară rulantă a morţii, cu atât mai lungă şi mai sănătoasă va fi viaţa lor”, mai specifică autorii analizei.

Dr. Sarah Jackson, cercetător principal în cadrul Grupului de cercetare privind alcoolul şi tutunul din UCL, a declarat că „este vital ca oamenii să înţeleagă cât de dăunător este fumatul şi cât de mult renunţarea la fumat le poate îmbunătăţi sănătatea şi speranţa de viaţă”.

Cu cât o persoană se opreşte mai repede din fumat, cu atât trăieşte mai mult. Renunţarea la orice vârstă îmbunătăţeşte substanţial sănătatea, iar beneficiile încep aproape imediat, a precizat ea, subliniind faptul că fumatul este una dintre principalele cauze de deces şi boală prevenibile.

„Nu este niciodată prea târziu să faci o schimbare pozitivă pentru sănătatea ta şi există o serie de produse şi tratamente eficiente care îi pot ajuta pe fumători să renunţe definitiv la ţigări, iar noul an oferă o şansă perfectă pentru o nouă rezoluţie şi pentru a face acest pas”, a mai indicat medicul.

Cele trei vârste la care creierul îmbătrânește brusc

Creierul îmbătrânește și el odată cu înaintarea în vârstă, dar un nou studiu a relevat că există trei vârste la care îmbătrânirea creierului se accelerează simțitor, scrie digi-world.tv.

Un studiu publicat în această lună în prestigioasa revistă Nature sugerează că procesul de îmbătrânire a creierului atinge vârfuri semnificative la trei vârste distincte: 57, 70 și 78 de ani.

Cercetătorii au analizat imaginile cerebrale ale peste 10.000 de adulți și au studiat schimbările în proteinele din sânge, identificând 13 proteine asociate cu ceea ce ei numesc „diferența de vârstă cerebrală”, un indicator al declinului cognitiv. Conform raportului, aceste modificări marcante ale creierului se produc la 57, 70 și 78 de ani.

Dieta ar putea fi secretul longevității și al sănătății cognitive

O alimentație bogată în proteine provenite din pește gras, leguminoase, nuci sau cereale integrale poate încetini procesul de îmbătrânire cognitivă și îmbunătăți memoria. În plus, verdețurile bogate în nutrienți esențiali joacă un rol crucial în menținerea sănătății creierului.

Un alt studiu anterior a sugerat că administrarea zilnică de multivitamine ar putea reprezenta o soluție simplă și eficientă pentru prevenirea declinului cognitiv la persoanele în vârstă.

Dieta mediteraneană și exercițiile fizice, aliați ai sănătății creierului pe termen lung

Experții evidențiază beneficiile dietei mediteraneene – bogată în verdețuri, fructe, nuci și pește – în menținerea sănătății cerebrale odată cu înaintarea în vârstă.

„O dietă sănătoasă ajută la îmbunătățirea sănătății creierului și la prevenirea declinului cognitiv”, a explicat anterior pentru New York Post dr. Lisa Young, dietetician-nutriționist și profesor de nutriție la Universitatea New York.

Pe lângă alimentație, exercițiile fizice joacă un rol esențial în menținerea minții agere. „Dacă doriți să vă păstrați mobilitatea și abilitățile cognitive, este important să vă mișcați zilnic și să vă folosiți mușchii. S-ar putea să fii surprins să știi că și puțină mișcare zilnică reduce riscul de demență”, a declarat neurologul Kim Johnson Hatchett pentru Self.

Somnul și învățarea de lucruri noi, esențiale pentru un creier sănătos

Un somn de calitate este crucial pentru funcționarea optimă a creierului, iar lipsa acestuia poate accelera îmbătrânirea cerebrală, arată un studiu publicat anul trecut. Pe de altă parte, un program constant de somn – cel puțin șapte ore pe noapte – poate încetini procesul de îmbătrânire, conform altor cercetări.

În plus, învățarea de lucruri noi, precum o limbă străină sau un instrument muzical, are un impact pozitiv asupra sănătății creierului, susține Rachelle Summers, neurocercetător și antrenor de wellness mental.

Singurătatea, inamic tăcut al sănătății mintale și fizice

Singurătatea poate avea efecte nocive asupra minții și sănătății generale, fiind la fel de dăunătoare ca fumatul a 15 țigări pe zi, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Un studiu indică faptul că adulții în vârstă care se confruntă cu singurătate cronică prezintă un risc crescut de accident vascular cerebral, iar izolarea socială poate duce la micșorarea creierului.

„Având în vedere consecințele profunde ale singurătății și izolării asupra sănătății și societății, avem obligația de a investi în refacerea țesutului social al comunităților noastre, așa cum am făcut pentru alte probleme globale de sănătate, precum consumul de tutun, obezitatea și criza dependențelor”, a declarat anterior Dr. Vivek Murthy, chirurgul general al Statelor Unite.

Zeci de gospodării au fost inundate în urma ploilor din această săptămână
Articolul anterior
Elevii revin la școală: lecțiile vor dura 30 de minute
Articolul următor
Close menu