Tulburare alimentară: Cum ținem bulimia sub control

28/01/2019

Ce e de făcut dacă suferi de bulimie? Bulimia nervoasă este o tulburare de alimentație caracterizată prin episoade repetate de mâncat compulsiv (alimentele sunt ingerate rapid, în cantitate neobișnuit de mare, în lipsa senzaţiei de foame), cel puţin un episod pe săptămână, timp de cel puţin trei luni. În timpul episoadelor de mâncat compulsiv, persoana pierde controlul asupra alimentației, nu se poate opri din mâncat și adoptă comportamente compensatorii inadecvate, în vederea prevenirii creşterii în greutate (inducerea vomisii, consumul diureticelor, laxativelor, exerciţii fizice intense, dietă hipocalorică, precum și altele).

Percepția asupra formei și greutății corporale influențează semnificativ autoevaluarea. Severitatea bulimiei variază în funcție de numărul episoadelor de mâncat compulsiv și al comportamentelor compensatorii, la care persoana recurge în cursul unei săptămâni.

Simptomele bulimiei

Bulimia afectează viața persoanei pe toate planurile: comportamental, emoțional, cognitiv și fiziologic. Cei care suferă de bulimie sunt preponderent normoponderali, având indicele de masă corporală (IMC) între 18,5 și 30, rareori fiind subponderali. Dacă observăm comportamentul, aflăm că persoana este frecvent la dietă, însă alimentația este haotică.

Episoadele de mâncat compulsiv apar spontan sau sunt planificate. Cumpără alimente cu scopul de a-și organiza „un festin culinar, refuză să ia masa cu familia ori cu prietenii, pentru a putea recurge la comportamentele enumerate anterior fără a fi observată. Folosește deseori toaleta după masă (de regulă, în primele 30 de minute) pentru a-și induce voma. Emoționalul este marcat de un nivel înalt de stres, anxietate ori depresie și de pierderea interesului pentru activități. Gestionarea emoțiilor este dificilă în lipsa unor abilități corespunzătoare, iar mâncarea devine un mijloc la îndemână pentru a obține un fals sentiment de liniștire sau eliberare. Alimentele devin tranchilizant pentru tumultul emoțional sau stimulent pentru reducerea plictiselii. Atât cantitatea mare de alimente consumată, cât și vomitatul provoacă vinovăție, dezgust față de propria persoană.

Uneori, episoadele sunt repetate compulsiv, în încercarea – nereușită – de a se elibera de aceste emoții care provoacă suferință. Organismul uman funcționează ca un tot întreg, în care fizicul, psihicul și emoționalul sunt interconectate. Toate dificultățile mai sus menționate afectează persoana, inclusiv la nivel fiziologic. Emoțiile puternice sunt deranjante în zona stomacului. Din moment ce s-a format, tendința de a vomita devine dificil de oprit, fiind în legătură directă cu stomacul (care dispune de un sistem senzorial puternic).

Carențele nutriționale cauzează dezechilibre electrolitice serioase. De asemenea, pot determina probleme serioase de sănătate precum aritmii, inflamaţia gâtului, complicații orale și dentare, umflarea ganglionilor de la nivelul gâtului, tulburări de reflux gastroesofagian, probleme renale cauzate de abuzul de diuretice, deshidratare severă, iar somnul devine superficial și neodihnitor.

Cauzele bulimiei

Bulimia reprezintă un simptom care a avut sens la un moment dat în viața persoanei, atunci când a trăit un sentiment puternic al lipsei de control. Într-o manieră involuntară, cel sau cea care suferă de bulimie are nevoie să păstreze acest comportament, în pofida consecințelor (la fel ca și în cazul dependențelor). Cu cât bulimia este mai severă, cu atât este mai mare carența emoțională pe care persoana o are, fiind înalt deprivată emoțional.

Prin urmare, bulimia poate fi declanșată de către un stres emoțional sau este consecința unui cumul de factori: genetici, de temperament (anxios, distimic, labil, etc.), culturali și de mediu.

Diferența dintre bulimie și anorexie

Anorexia și bulimia au trăsături comune: imagine corporală distorsionată, teama de a lua în greutate, episoade recurente de mâncat compulsiv și comportamente compensatorii (enumerate anterior). În bulimie nu există o greutate scăzută, care pune în pericol viața, iar autocontrolul este mult mai scăzut decât în cazul anorexiei. Persoana care suferă de bulimie conștientizează, în parte, problema de comportament alimentar, însă cei cu anorexie o neagă vehement.

Factori de risc

Bulimia nervoasă este răspândită mai mult în rândul femeilor, decât în cel al bărbaților. Fiindcă această tulburare rămâne deseori nediagnosticată, dispunem de date limitate. Deși tot mai mulți bărbați sunt preocupați de felul în care arată, ei nu își doresc la fel de mult să fie slabi. Adolescența este perioada care predispune la dezvoltarea tulburărilor de alimentație.

Incidența bulimiei atinge pragurile cele mai înalte între 12 și 18 ani. Cu toate că poate avea debut timpuriu, bulimia poate apărea și la vârsta adultă, fiind puțin probabil să se manifeste după vârsta de 40 de ani.

Rolul familiei

Deseori, persoana care este afectată își ascunde bulimia de cei apropiați. Este important ca cei din jur să acorde mare atenție semnelor și simptomelor descrise anterior. Familia sau prietenii se pot lovi de negarea problemei, din cauza sentimentelor de rușine, vinovăție și a temerii de a fi judecat pentru această vulnerabilitate. Întâi de toate, este bine ca apropiații să caute să înțeleagă cât mai bine această boală, dar, mai ales, nevoile și dificultățile pe care le are persoana cu bulimie.

Să arate disponibilitate, înțelegere și sprijin, pentru a crea un sentiment de siguranță și acceptare de care cel care suferă de bulimie are atât de multă nevoie. Evitați să judecați, să criticați sau să acuzați! Cu cât bulimia este depistată mai repede, cu atât cresc șansele de remitere (unele studii indică primii trei ani de la debut).

Tratamentul bulimiei

Este realizat cu ajutorul unei echipe de medici formate din: psihoterapeut, medic de familie, nutriționist, endocrinolog sau alți specialiști (în funcție de severitatea bolii). Este necesară prezentarea la medic pentru refacerea echilibrului electrolitic și tratarea eventualelor complicații. Psihoterapia oferă instrumentele de care clientul are nevoie pentru a înțelege și îndepărta barierele din drumul către o viață autentică, fără bulimie!

Tratarea bulimiei este un demers de durată, care necesită implicare și efort susținut, și poate oferi șansa de a avea o viață satisfăcătoare!

Sursa

Efecte devastatoare! Cât de grav ne poate îmbolnăvi navigatul pe telefon în timpul nopții

Utilizarea telefoanelor inteligente, a tabletelor și a oricărui dispozitiv care generează lumină, mai ales albastră, în timpul nopții poate să ne îmbolnăvească grav, pe termen lung, spun specialiștii. Din cauza tehnologiei omenirea a început să sufere din cauza poluării luminoase, scrie adevarul.ro.

Electricitatea și aplicațiile sale sunt indispensabile în lumea modernă. Totul funcționează cu ajutorul curentului electric. Sunt lumini peste tot, pe străzi, firmele luminoase ale magazinelor, în casă și la serviciu.

Orașele dezvoltate, în special, sunt luminate și în timpul nopții, aproape ca în timpul zilei. Noile dispozitive precum calculatoarele, televizoarele sau telefoanele inteligente ne fac să stăm cu ochii în lumină mai tot timpul. Specialiștii au făcut însă o descoperire tulburătoare: lumina ne îmbolnăvește, mai ales noaptea. Evident, efectele sunt pe termen lung. Oamenii de știință au definit o nouă formă de poluare: poluarea luminoasă. Efectele ei sunt devastatoare, de la diabet la cancer sau alzheimer.

Conceptul de poluare luminoasă s-a conturat în anii 50. Specialiștii au constatat că lumina intensă, pe timpul nopții, ar putea să ne afecteze sănătatea. În anii 80 s-a născut o mișcare globală odată cu fondarea organizației International Dark-Sky Association( IDA). În ultimele două deceniii studiile asupra efectelor poluării luminoase s-au intensificat iar efectele nocive ale acesteia au fost studiate în mod amplu. Un studiu din anul 2024 care a folosit datele din satelit pentru a măsura poluarea luminoasă a 13.000 de locuințe, a demonstrat faptul că cei care trăiesc în orașe foarte luminate pe timpul nopții au un risc de a face hipertensiune arterială cu peste 31% la sută mai mare. Un alt studiu, realizat în Hong Kong, unul dintre cele mai luminate orașe pe timpul nopții, a scos la iveală faptul că persoanele aflate în zone foarte expuse poluării luminoase au un risc de deces provocat de bolile cardiovasculare cu 29% mai ridicat.

Alte studii indică faptul că poluarea luminoasă, mai ales din orașele mari, poate crește riscul de anevrism sau accident cerebral vascular cu 17%. Poluarea luminoasă este provocată de o combinație nocivă de iluminat stradal intens, panouri publicitare și firme luminate intens, circulația și activitatea nocturnă. La această poluare luminoasă exterioară se adaugă și poluarea luminoasă din interiorul locuințelor, provocată mai ales de tot felul de dispozitive care utilizează lumina albastră. Tot statisticile indică faptul că din anul 2011, procentul de iluminare a orașelor pe timpul nopții crește cu cel puțin 10% în fiecare an. Concomitent cu această creștere a poluării luminoase, se înmulțesc și studiile care indică faptul că lumina puternică din timpul nopții are consecințe devastatoare asupra organismului uman: diabet, cancer, boli cardiovasculare, Alzheimer și chiar infertilitate. ”Fiecare foton contează„ a precizat pentru webmed John Hanifin, medic și director asociat al Thomas Jefferson University’s Light Research Program.

„Lumina albastră„ inamicul sănătății noastre, pe timp de noapte

Până în epoca industrială, adică secolul al XIX lea, oamenii obișnuiau să doarmă în două etape. Prima dintre acestea începea seara, odată cu lăsarea întunericului, adică în jur de ora 7-8 seara iarna și 9-10 seara în timpul verii. În jur de ora 1.00 antemeridian, urma o perioadă de veghe în care oamenii se trezeau. După o oră de veghe, somnul era continuat până în jur de 5-6 dimineața. Odată cu iluminatul locuințelor dar mai ales odată cu apariția surselor de petrecere a timpului liber, precum radioul sau televizorul, somnul în două etape a dispărut.

Oamenii stau până mai târziu și folosesc lumina artificială pentru a-și continua activitățile chiar și după lăsarea întunericului. În era digitală, abundența gadgeturilor, prezența internetului în toate locuințele și colțurile lumii, țin tot mai mult oamenii în fața ecranelor cu lumină albastră, pe timpul nopții.

Dacă utilizarea telefoanelor inteligente, a tabletelor, laptop-urilor sau a calculatorelor pe timpul zilei nu este neapărat o problemă, evident dacă nu există o utilizare excesivă, pe timpul nopții poate duce la complicații serioase pentru organism. Prima dintre acestea este tulburarea somnului. Expunerea la lumina albastră pe timpul nopții afectează producția de melatonină, un hormon foarte important care are rolul de alternare a stării de veghe cu cea de somn. Tulburarea producției de melatonină duce la tulburări de somn, precum insomnie și întreruperea ciclurilor circadiene. Pe termen lung, această întrerupere a ciclurilor circadiene, ca o consecință a expunerii repetate la lumină albastră pe timpul nopții înainte de culcare, duce la boli grave precum diabet de tip 2, boli cardiovasculare, cancer sau disfuncții cognitive.

Cum ne poate îmbolnăvi poluarea luminoasă

Poluarea luminoasă care a devenit o problemă tot mai gravă în era digitală, fie că vorbim de iluminatul exterior, cel interior al locuinței sau despre lumina albastră a dispozitivelor, poate cauza probleme deosebit de serioase pe termen lung.

De exemplu, Randy Nelson, un medic și om de știință în domeniul neurologiei de la West Virginia University spune că între poluarea luminoasă și creșterea riscului de cancer la sâng este o legătură foarte strânsă. Acesta a participat la realizarea unui studiu asupra a peste 100.000 de profesori din California, privind impactul poluării luminoase asupra organismului. Rezultatele au indicat faptul că femeile care trăiau în zonele cu poluare luminoasă accentuată aveau un risc cu 12% mai mare de a dezvolta cancer la sân.

Riscurile produse de poluarea luminoasă sunt mai mare cu 2% decât cele cauzate de alimente ultra-procesate, arată același studiu. Totodată expunerea pe termen lung, la lumină, în timpul nopții, arată un studiu recent, comportă riscuri mai mari de îmbolnăvire decât consumul de alcool sau obezitatea. În plus, cercetările au demonstrat că iluminatul nocturn, fie în exterior, fie în interior, întrerupe ciclurile circadiene, crește inflamația în organism, afectează diviziunea celulară și are rol de supresor al melatoninei cunoscut drept „hormonul întunericului”.

Un alt studiu de această dată din China, indică faptul că oamenii care trăiesc în cele mai luminate zone au un risc de a face diabet cu 28% mai mare. Oamenii de știință chinezi spun că peste 9 milioane de chinezi suferă de diabet din cauza poluării luminoase.

Circa 13% dintre adolescenții de 13-15 ani din R. Moldova fumează țigări electronice. Campanie lansată în toată țara

12,7% dintre adolescenții de 13-15 ani din Republica Moldova întrebuințează în prezent țigări electronice. La nivel mondial, datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că 37 de milioane de copii cu vârste între 13 și 15 ani utilizează țigări electronice și alte produse din tutun și nicotină, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În contextul creșterii alarmante a consumului produselor de tutun și nicotină, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, în parteneriat cu Biroul Organizației Mondiale a Sănătății din Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, lansează campania antifumat și despre pericolul țigărilor electronice NU TE LĂSA ABURIT(Ă)!

Evenimentul va avea loc astăzi, 19 noiembrie 2024, ora 12:30, în incinta Liceul Teoretic Republican „Aristotel” (Chișinău, Telecentru, str. Sprîncenoaia, 1).

În cadrul experimentelor interactive, elevii vor afla despre conținutul substanțelor chimice din țigările electronice și efectele acestora asupra sănătății.

De asemenea, va fi lansat și concursul de videouri „Viața fără nicotină și tutun. Reportaj din viitor”, dedicat tuturor elevilor din Republica Moldova. Aceștia vor avea ocazia să participe și să devină reporteri ai unui viitor mai sănătos, liber de substanțe nocive.

Abuzul de antibiotice – o provocare în domeniul sănătății publice din țara noastră

În ciuda eforturilor autorităților și a campaniilor de conștientizare, utilizarea incorectă sau excesivă a antibioticelor continuă să reprezinte un risc major, nu doar pentru sănătatea individuală, ci și pentru întreaga comunitate. În acest context, medicii îi atenționează pe oameni să nu folosească antibiotice fără prescripție, pentru că astfel sporește rezistența bacteriilor la acestea, scrie moldova1.md.

„Riscurile rezistenței la AB pot fi echivalate cu pierderi de vieți omenești și dacă spunem pe glob mor din cauza infecțiilor rezistente la AB, vorbim despre 700 de mii, dar dacă continuăm ritmul ăsta nerațional, riscăm ca în 2050 să creștem cifra la 10 milioane și asta se întâmplă pentru că ne-am obișnuit să considerăm că AB este o pastilă magică, care ne rezolvă toate întrebările”, a declarat asistentul universitar de la USMF, Valeria Cotelea.

Anume rezistența la antibiotice face ca infecțiile comune să devină din ce în ce mai greu de tratat. Și mai complicată devine situația când oamenii practică auto-medicația și tratează diverse simptome cu antibiotice fără a consulta un specialist, de multe ori bazându-se pe recomandările din cercul de prieteni sau pe informații de pe internet.

„Omul la orice infecție apelează la AB, dar infecția este și virală, majoritatea sunt virale, antibioticul este anume pentru bacterii. Aș vrea că oamenii să înțeleagă că luând un antibiotic în virus, face presiune pe bacteriile rezistente și luând AB nimicim toate bacteriile care sunt străjeri, sunt bune, de protecție”, a apus Valeria Cotelea.

Potrivit datelor statistice, antibioticele constituie peste 10 la sută din numărul total de medicamente administrate de moldoveni.