De ce este sănătos să donezi sânge?

21/05/2018

Dacă încă ai rețineri în legătură cu faptul că ar fi bine sau nu să donezi sânge, ori te-ai întrebat vreodată dacă acest lucru ar putea fi periculos pentru viața ta, află că, făcând acest gest, nu doar că îi ajuți pe alții, dar faci și un lucru important pentru sănătatea ta. Potrivit medicilor, faptul că donezi sânge are numeroase beneficii pentru organismul tău. Poți să pierzi în greutate, poți să îți reduci riscul de boli cardiovasculare și riscul de cancer și, în același timp, poți salva o viață făcând un singur lucru: donând sânge.

În special, pentru pacienții care vor fi supuși unei intervenții chirurgicale de lungă durată, sau pentru cei care suferă de grave boli de sânge, o transfuzie de sânge poate fi un tratament care salvează vieți.

Care sunt beneficiile donării de sânge?

Potrivit studiilor publicate în Jurnalul American de Epidemiologie, donatorii de sânge au cu 33% mai puține șanse să sufere de o boală cardiovasculară și au cu 88% mai puține șanse să sufere un infarct miocardic, scrie health24.com.

Cei care donează sânge au mai puține riscuri în legătură cu sănătatea lor

Prima teorie, în acest sens, este că oamenii care doresc să doneze sânge sunt deja sănătoși. Un donator trebuie să fie considerat sănătos înainte de a dona sânge. Pentru a determina acest lucru, o serie de teste sunt efectuate la centrele de transfuzie sanguină pentru a verifică dacă donatorul este sănătos. Drept rezultat, persoanele care au primit aprobare să doneze au deja șanse mai mici să sufere de probleme de sănătate și de boli cardiovasculare.

A două teorie este că riscurile mai mici pentru sănătate au de-a face cu „golirea” rezervelor de fier. Fierul este un mineral care are un impact important asupra corpului uman.

Cantitățile mari de fier însă pot provoca o gama variată de simptome, cum ar fi bătăi neregulate ale inimii, letargie, slăbiciune musculară, întărirea arterelor, oxidarea accelerată a colesterolului, scăderea libidoului și ficatul mărit. Atunci când donezi sânge, reușești să elimini din corpul tău între 225 și 250 mg de fier, prin urmare, îți reduci riscul de a avea unele complicațîi în ce privește sănătatea ta.

Când ai prea mult fier în organism, acesta se poate depozita în diferite organe din corp, cum ar fi inima și ficatul, și poate afecta modul în care funcționează acele organe.

De fapt, un studiu cu o durata de 4 ani și jumătate a arătat că persoanele care au donat sânge de două ori pe an și-au redus riscul de cancer și riscul de deces, comparativ cu cei care nu au donat sânge, prin simplul fapt că aveau niveluri scăzute de fier în organism.

Donarea sângelui, așa cum s-a descoperit ulterior, îi ajută și pe cei care doresc să slăbească. O persoană care donează sânge arde aproximativ 650 de calorii la fiecare pungă de sânge donată, mai ales că organismul trebuie să muncească apoi pentru a reface aceste „rezerve”.

Persoanele care au cel mai mult de beneficiat de pe urmă acestui gest sunt oamenii care donează sânge în mod regulat. Potrivit unui studiu publicat în „Journal of American Medical Association”, cercetătorii au descoperit că donatorii cu vârste cuprinse între 43 și 61 de ani au avut mai puține atacuri de cord și mai puține accidente vasculare cerebrale când au donat sânge la fiecare interval de 6 luni.

sursa

Medicii explică de ce nu trebuie să stați pe toaletă mai mult de 10 minute

O călătorie de trei minute la toaletă se poate transforma cu ușurință în 15 minute de citit, derulat și postat și asta pentru că oamenii au obiceiul de a-și aduce telefoanele la baie. Cu toate acestea, experții avertizează că ceea ce ei numesc statul prelungit la toaletă poate dăuna sănătății, informează CNN.

Foto: Profimedia

A sta vreme îndelungată pe toaletă poate duce la slăbirea mușchilor pelvieni și la un risc crescut de hemoroizi, a declarat Dr. Lai Xue, chirurg colorectal la University of Texas Southwestern Medical Center din Dallas.

„Atunci când pacienții se prezintă la mine cu nemulțumiri, unul dintre principalele domenii pe care trebuie să le aprofundăm este petrecerea mult timp la toaletă”, a spus Xue.

Probleme la toaletă din cauza șederii prea lungi

Oamenii ar trebui să petreacă în medie între cinci și 10 minute pe toaletă, potrivit Dr. Farah Monzur, profesor asistent de medicină și director al Centrului de boli inflamatorii intestinale de la Stony Brook Medicine din Long Island, New York.

De ce este o problemă dacă stați mai mult?

În primul rând, iată o scurtă lecție de fizică. Gravitația ne ține la sol pe Pământ, dar aceeași gravitație forțează, de asemenea, organismul să lucreze mai mult pentru a pompa sângele înapoi la inimă, a spus Xue. Scaunul deschis al toaletei, de formă ovală, comprimă fesele, menținând rectul într-o poziție mai joasă decât dacă ați sta pe canapea. Cu gravitația care trage jumătatea inferioară a corpului în jos, presiunea crescută afectează circulația sângelui. Ca urmare, venele și vasele de sânge care înconjoară anusul și rectul inferior devin mărite și saturate cu sânge, crescând riscul de hemoroizi.

Fiți mai atenți la timpul petrecut la baie

Pentru a evita să petreceți prea mult timp pe tronul de porțelan, Dr. Lance Uradomo, gastroenterolog intervențional la City of Hope Orange County din Irvine, California, a sfătuit să țineți telefoanele, revistele și cărțile departe de baie. „Nu vreți să mergeți cu gândul că veți fi acolo pentru mult timp. Pentru că atunci veți dori să aduceți ceva care să vă țină mintea ocupată”, a spus Monzur. „Faceți ca statul pe vasul de toaletă să fie cât mai neinteresant posibil.”

Dacă aveți probleme să vă ușurați, Xue a sfătuit să renunțați după 10 minute. În schimb, plimbați-vă puțin – deoarece mișcarea poate stimula mușchii intestinali să producă o mișcare intestinală.

Xue a recomandat, de asemenea, hidratarea și consumul de alimente bogate în fibre, cum ar fi ovăzul și fasolea, pentru a produce mișcări intestinale regulate și a evita încordarea.

Timpul îndelungat la baie și cancerul colorectal

Cu toate acestea, există situații în care oamenii trebuie să petreacă o perioadă neobișnuită de timp la toaletă. Dificultatea constantă sau disconfortul la eliminarea scaunului poate fi un simptom al problemelor gastrointestinale, cum ar fi sindromul intestinului iritabil și boala Crohn.

Înrăutățirea constipației sau nevoia de a sta mult timp la toaletă poate fi, de asemenea, un semn de cancer. „Dacă o excrescență din interiorul colonului crește suficient de mult, aceasta poate bloca fluxul scaunelor, ceea ce poate provoca constipație și sângerări”, a declarat Uradomo.

Societatea Americană de Cancer a raportat recent o creștere a ratelor de cancer colorectal în rândul persoanelor sub 55 de ani de la mijlocul anilor 1990, iar organizația non-profit a estimat că vor exista 106.590 de cazuri noi de cancer de colon și 46.220 de cazuri noi de cancer rectal în acest an. În cariera sa, Uradomo și-a amintit de mai mulți tineri care i-au vorbit despre hemoroizi și constipație și care ulterior au fost diagnosticați cu cancer rectal.

Dacă ați avut aceste simptome de constipație sau de ședere pe toaletă pentru o lungă perioadă de timp pentru mai mult de trei săptămâni, Monzur a spus că ar putea fi timpul să vă aduceți îngrijorările la medicul dumneavoastră. În funcție de gravitatea simptomelor, medicul dumneavoastră primar vă poate trimite la un gastroenterolog sau la un chirurg colorectal pentru o examinare mai atentă.

Aproape 300 de cazuri de gripă, înregistrate într-o singură săptămână

Agenția Națională pentru Sănătate Publică informează că, pe parcursul săptămânii trecute, morbiditatea prin infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) s-a manifestat la un nivel de intensitate joasă, cu 25% mai puțin față de săptămâna precedentă a acesteia și o descreștere de 17% comparativ cu perioada similară a sezonului anterior. În total, au fost înregistrate 5240 de cazuri de IACRS, majoritatea fiind la copii (54%), informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Totodată, în perioada 10 – 16 martie curent, au fost înregistrate 278 de cazuri de gripă sezonieră (mun. Chișinău – 193 de cazuri; Edineț – 13 cazuri; Ialoveni – 12 cazuri; Bălți, Călărași și Dondușeni – câte 7 cazuri; Strășeni – 6 cazuri; Ungheni – 5 cazuri; Orhei și Rezina – câte 4 cazuri; Glodeni – 3 cazuri; Comrat, Criuleni, Drochia și Telenești – câte 2 cazuri; Anenii Noi, Briceni, Căușeni, Fălești, Florești, Hâncești, Ocnița, Sângerei și Ștefan-Vodă – câte 1 caz), în descreștere cu 40% față de săptămâna precedentă.

De la începutul perioadei de monitorizare (30.09.2024 – 16.03.2025) au fost înregistrate 3736 de cazuri de gripă, 139 973 cazuri de IACRS și 12 439 cazuri de infecții respiratorii acute severe.

De asemenea, pe parcursul săptămânii trecute, a fost raportat un caz de COVID-19, la un copil, comparativ cu 4 cazuri, înregistrate în săptămâna anterioară a acesteia.

ANSP recomandă în continuare respectarea măsurilor de protecție: păstrarea distanței sociale, evitarea locurilor aglomerate; respectarea regulilor de igienă, inclusiv igiena mâinilor, igiena respiratorie; respectarea măsurilor sanitare la locul de trai, la locul de muncă, de educație și învățământ, cu aerisirea spațiilor închise; purtarea măștilor în instituțiile medicale; adresarea la medicul de familie la apariția primelor simptome ale infecției respiratorii; menținerea unui stil de viață sănătos, care să includă o alimentație bogată în legume și fructe, odihnă adecvată și exerciții fizice regulate.

Un focar de rujeolă a fost înregistrat la Cimișlia. Opt copii, infectați

Agenția Națională pentru Sănătate Publică anunță despre un focar de rujeolă la Cimișlia. Astfel, opt copii din diferite localități din raion s-au infectat cu această boală contagioasă, în perioada 7 februarie – 14 martie 2025, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fiecare caz suspect la rujeolă este raportat și supus investigațiilor de laborator pentru confirmarea sau infirmarea bolii. Astfel, în perioada 1 ianuarie – 14 martie 2025, au fost înregistrate 20 de cazuri de rujeolă, dintre care 5 de import (România și Ucraina). Prin investigații de laborator, au fost confirmate 14 cazuri (6 – Chișinău și 8 – Cimișlia). Vârsta persoanelor afectate este cuprinsă între 8 luni și 17 ani. Astfel, sunt afectați copii de diferite vârste, inclusiv un copil de până la un an, care nu au încă vârsta potrivită pentru imunizare împotriva rujeolei și organismul micuților nu a reușit să producă anticorpi pentru a fi protejați. Menționăm că în anul 2024, au fost înregistrate 216 cazuri confirmate de rujeolă, în 2023 – 3 cazuri de rujeolă, iar pe parcursul anilor 2021 și 2022 nu au fost înregistrate cazuri.

Totodată, informăm despre un focar de rujeolă înregistrat în raionul Cimișlia. În perioada 7 februarie – 14 martie 2025, în raion au fost înregistrate 8 cazuri confirmate de rujeolă la copii din satele Porumbreni – 3 cazuri, Zloți – 3 cazuri, Codreni și Sagaidacul-Nou – câte un caz, alte 6 cazuri suspecte sunt în proces de investigare epidemiologică. Cazurile confirmate au fost înregistrate la copii cu vârste cuprinse între 2-17 ani.

În contextul înregistrării focarului, de către specialiștii ANSP au fost întreprinse mai multe acțiuni:

Măsuri de prevenire a răspândirii rujeolei în focar, prin stabilirea contacților, verificarea statutului vaccinal și supravegherea medicală.
Supravegherea epidemiologică la nivel teritorial, prin colectarea și analiza datelor cu privire la cazurile de rujeolă, cu actualizarea lor zilnică.
Verificarea statutului și vaccinarea copiilor care nu au vaccinarea ROR.
Asigurarea diagnosticului de laborator al rujeolei, în laboratorul ANSP.
Menținerea măsurilor de supraveghere în teritoriul afectat și cele aferente.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică atenționează că rujeola este o infecție virală extrem de contagioasă care poate duce la complicații grave și îndeamnă părinții să vaccineze copiii, ținând cont de situația epidemiologică la nivel național și regional. Rujeola este de 6 ori mai infecțioasă decât gripa și poate dezvolta boli grave, sau complicații, cum ar fi: infecția urechii, pneumonie, surditate permanentă, encefalită, sau deces. Aceasta se răspândește foarte rapid, dacă nu este menținută imunitatea de grup ce poate fi obținută prin vaccinare. În condițiile de acoperirea joasă la vaccinare, înregistrată la nivel național (mult sub 90% pentru vaccinarea ROR la vârsta de 1 an), rezistența anti vaccinală, care persistă mai mult între membrii confesiunilor religioase și persoanele de etnie romă, există riscul de emergență a maladiilor prevenibile prin vaccinări, în prezent a rujeolei, având rată foarte înaltă de contagiozitate, cu urmări grave de sănătate. Menționăm că tratament specific contra rujeolei nu există, dar boala poate fi prevenită prin VACCINARE. Vaccinurile împotriva rujeolei sunt sigure și efective.

În Republica Moldova, vaccinarea se efectuează gratuit, cu 3 doze de vaccin ROR, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. În cazul în care copiii nu au beneficiat de vaccin la vârstele corespunzătoare, îndemnăm părinții să meargă la instituția medicală, unde medicul de familie va propune o schemă individuală de vaccinare.

Potrivit OMS, Regiunea Europeană raportează cele mai multe cazuri de rujeolă din ultimii 25 de ani. Astfel, 127.350 de cazuri de rujeolă au fost raportate în Regiunea Europeană a OMS pentru 2024, un număr dublu față de cazurile raportate în 2023 și cel mai mare număr din 1997, potrivit unei analize a OMS și UNICEF. Mai mult de 40% din cazurile raportate sunt copii cu vârsta sub cinci ani, iar mai mult de jumătate din cazurile raportate au necesitat spitalizare. Potrivit datelor preliminare din 6 martie 2025, au fost raportate 38 de decese.

in raion s-au infectat cu această boală contagioasă, în perioada 7 februarie – 14 martie 2025.