Japonia are cea mai îmbătrânita populație de pe planetă, însă a raportat o statistică uimitoare în ceea ce privește rată de decese în urmă infecțiilor cu coronavirus: 10 morţi la milionul de locuitori.
Se pare că secretul acestei țări este stilul de viață sănătos, care poate diminua foarte multe efectele negative ale infecției cu coronavirus.
În Japonia au fost peste 62.000 de cazuri şi doar 1.209 de decese..
28,2% din japonezi au peste 65 de ani, adică vreo 35,5 milioane de oameni.
Cu un procent mic de obezi și diabetici, Japonia a devenit subiect de studiu pentru Centrul Global de Sănătate şi Medicină. Această instituţie a descoperit că, între martie şi iunie, doar 7,5% dintre pacienţii spitalizaţi în Japonia, din cauza coronaviruslui, au murit.
E un procent infim, atunci când este comparat cu cel înregistrat în China (28%) sau în Marea Britanie (26%).
Explicaţia? În Japonia, procentul celor care suferă de obezitate și de diabet este mic.
Persoanele care dorm în pat cu animalele se pot îmbolnăvi. Avertismentul specialiștilor
Un expert în sănătate spune că oamenii care dorm în pat cu animalele de companie riscă să se îmbolnăvească.
Proprietarii animalelor de companie care dorm în pat cu acestea riscă să se îmbolnăvească din cauza microbilor care se află în părul sau pe pielea patrupedelor.
Inclusiv boala Lyme poate fi transmisă ușor de la animale la oameni, spun experții.
Profesorul Alejandra Perotti a avertizat că acarienii paraziți microscopici care trăiesc în foliculii de păr ai tuturor câinilor „pot fi dăunători pentru un proprietar imunocompromis”. De asemenea, acarienii pot provoca infecții la nivelul pielii sau al căilor respiratorii, ceea ce poate duce mai târziu la complicații severe.
„Dacă un proprietar de câine este imunocompromis sau are un sistem imunitar slab, chiar și temporar, atunci nu ar trebui să împartă patul cu un câine”, spune profesorul biolog, conform MailOnline.
n ciuda faptului că există „foarte puține cazuri documentate în care acarienii câinilor se mută la proprietarii lor”, profesorul Perotti spune că dacest risc există.
„Căpușele sunt vectori serioși ai bolii Lyme, cauzată de bacteria borrelia. Un proprietar de câine își poate scoate animalul la o plimbare plăcută într-un parc în care abundă căpușele, sau câinele vizitează locuri cu căpușe”, spune Perotti.
De asemenea, proprietarii de câini sunt îndemnați să nu împartă patul cu animalele lor de companie, din cauza riscului răspândirii unei „superbacterii netratabile”.
Gena mcr-1, despre care se crede că este transmisă de la animale la oameni, a dezvoltat o rezistență la anumite medicamente.
În condițiile în care infecțiile rezistente la medicamente ucid aproximativ 700.000 de persoane pe an în întreaga lume, ONU avertizează că, dacă nu se iau măsuri, această cifră ar putea crește la 10 milioane până în 2050.
Experții avertizează acum cu privire la riscul ca acest microb extrem de periculor care se află în intestinele animalelor să fie contactat de oameni.
Acest microb care a fost identificat pentru prima dată în China, în 2015, este eliminat prin fecale, ceea ce crește și mai tare riscul de răspândire. Câinele calcă cu lăbuțele în fecale sau miroase excrementele altor animale, apoi vine în casă și răspândește bacteria.
Un studiu realizat la Universitatea din Lisabona a constatat că, în gospodăriile în care câinii au avut infecții tisulare, gena era prezentă atât la câine, cât și la proprietar.
În cadrul studiului au fost prelevate probe fecale de la 126 de persoane sănătoase care locuiau cu 120 de pisici și câini. S-a constatat că opt câini și patru oameni care au participat la studiu găzduiau bacterii care includeau mcr-1.
Bacterii rezistente la antibiotice au fost găsite în nori. Ce influență au asupra sănătății oamenilor
Un studiu franco-canadian dezvăluie că aceste bacterii ar putea călători astfel pe distanțe foarte mari. Bacterii rezistente la antibiotice au fost descoperite chiar și în nori, călătorind cu vântul, uneori pe distanțe foarte mari, relevă un studiu franco-canadian, scrie AlephNews.
Bacteriile au fost transportate de vânt
„Aceste bacterii trăiesc de obicei pe frunze sau în sol ” , explică Florent Rossi, autorul principal al studiului, în timpul unui interviu telefonic pentru AFP vineri.
„Am descoperit că au fost duse de vânt în atmosferă și că pot călători pe distanțe lungi și chiar pot traversa globul la mare altitudine datorită norilor ” , adaugă el.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii de la Universitatea Laval din Quebec și de la Universitatea Clermont Auvergne au prelevat probe folosind „aspiratoare” de mare viteză din norii care se formează deasupra Puy de Dôme, un vulcan latent din centrul Franței, între septembrie 2019 și octombrie 2021. De la stația de cercetare atmosferică așezată la 1.465 de metri, oamenii de știință au analizat aceste probe pentru gene de rezistență la antibiotice. Drept urmare, norii au conținut între 330 și mai mult de 30.000 de bacterii pe mililitru de apă, pentru o medie de aproximativ 8.000 de bacterii pe mililitru. 29 de subtipuri de gene de rezistență la antibiotice au fost identificate în bacterii.
,,Nu trebuie să te temi când mergi în ploaie”
Odată cu utilizarea pe scară largă a antibioticelor în îngrijirea sănătății, dar și în agricultură, acest tip de tulpină reprezintă o „provocare majoră pentru sănătate la scară globală” , indică studiul. În mai multe rânduri, autoritățile mondiale din domeniul sănătății au evidențiat riscurile asociate acestor bacterii, care fac ca tratamentul anumitor infecții să fie din ce în ce mai complex.
Totuși, studiul nu oferă concluzii cu privire la efectele potențiale asupra sănătății ale răspândirii prin aer a bacteriilor purtătoare de gene de rezistență la antibiotice, estimând că doar 5-50% dintre aceste organisme ar putea fi vii și potențial active.
„Atmosfera este foarte dură pentru bacterii, iar majoritatea celor pe care le-am găsit au fost bacterii de mediu” , mai puțin probabil să fie dăunătoare oamenilor, spune Florent Rossi. „Deci nu trebuie să ne fie frică atunci când mergem în ploaie” , adaugă în mod ironic cercetătorul că „nu știm dacă aceste gene pot fi transmise altor bacterii” .
Monitorizarea aprofundată a atmosferei ar putea, totuși, să facă posibilă localizarea regiunii de unde provin aceste bacterii și astfel „să limiteze dispersia lor” , sugerează cercetătorul, luând exemplul analizelor apelor uzate menite să detecteze prezența COVID-19 și a altor agenți patogeni. Studiul a fost publicat în numărul din martie al revistei Science of The Total Environment .
Febra Dengue, transmisă de țânțari, a devenit epidemie în Argentina. A ajuns deja și în Europa
Dacă acum câteva zile se vorbea doar despre focare de Febră Dengue în Argentina, acum se poate vorbi despre o adevărată epidemie: cel puţin 41.257 de persoane au făcut infecţia şi alte 39 de persoane au murit, de la începutul anului, din cauza bolii virale produsă de muşcătura ţânţarilor.
Patologia virală este produsă de mușcătura țânțarilor din genul Aedes aegypti, țânțarul febrei galbene. Sunt date care marchează o creştere netă faţă de ceea ce s-a înregistrat în anii precedenţi, chiar cu 48,4% mai mult decât în 2020, an în care s-au înregistrat 26 de decese, scrie www.realitatea.md.
Surse din Ministerul Sănătăţii din Argentina au precizat că în toate probele studiate serotipul 2-Cosmopolitan a fost depistat, care până acum nu circula în Argentina, ci în Brazilia şi în Peru. Este un serotip Denv-2 originar din Asia de Sud-Est, care în regiunea Americii Latine a fost izolat pentru prima dată în 2019, în Peru.
„Dengue, numită şi febra de spargere a oaselor, se răspândeşte, din păcate, şi în Europa cu cazuri autohtone în sudul Franţei. O altă problemă infecţioasă multiplicată de globalizare şi încălzire globală”, a amintit expertul Matteo Bassetti, de la o Clinica din Genova (Italia), pe Twitter.
Portalul de ştiri Infobae indică faptul că actualele 39 de decese sunt distribuite în nouă zone ale Argentinei, cele mai multe – 9 – fiind în Tucumán, urmate de Santa Fe – 7. În orașul Buenos Aires au murit 2 persoane, iar în provincia Buenos Aires una.
Ce este boala Dengue? Este o afecțiune asemănătoare gripei, care se poate transmite prin mușcătura țânțarului Aedes. Este foarte răspândită în regiunile tropicale și subtropicale, ca urmare a creșterii turismului incidența acesteia a crescut semnificativ. Persoanele cu risc sunt copii, vârstnici, persoanele cu imunitatea scăzută şi cele care călătoresc în zonele tropicale şi subtropicale endemice.
Cum se manifestă boala Dengue? • frisoane • febră înaltă • cefalee • dureri musculare • sângerări gingivale sau nazale • hematurie (sânge în urină) Perioada de incubaţie este de 3-14 zile.
Cum se diagnostichează boala Dengue? Frecvent, simptomele pot fi confundate cu cele ale unei răceli. Suspiciunea clinică se realizează pe baza simptomelor și a istoricului de călătorie al pacientului (zona endemică). Diagnosticul de certitudine se stabilește pe baza analizelor medicale de laborator.
Măsuri de prevenție • protecția individuală faţă de înţepătura de ţânţari • în zonele endemice, se recomandă purtarea de îmbrăcăminte cu mâneci lungi, pantaloni lungi şi şosete, în perioadele în care sunt activi țânțarii • se recomandă utilizarea substanțelor repelente, pe haine sau pe părţile de corp lăsate descoperite • în timpul somnului (mai ales în timpul zilei), se recomandă protejarea patului cu o plasă specială pentru ţânţari care va fi tratată în prealabil cu substanţe insecticide • dacă la întoarcerea dintr-o zonă endemică apare febra însoţită de dureri de cap, dureri oculare, dureri articulare şi musculare şi erupţii cutanate, este bine să consultaţi serviciile medicale.
