Leziuni dureroase roșii sau purpurii, care apar în mod obișnuit la degetele de la mâini sau de la picioare, în timpul iernii poartă numele de degerături tulburările locale și generale ale organismului produse prin acțiunea frigului. Cu cât temperatura este mai scăzută, cu atât leziunile se instalează mai repede și sunt mai grave. Astfel, o temperatură de -20° care acționează un minut, produce leziuni asemănătoare cu o temperatura de 0° care a acționat 20 de minute.
Mai multe lucrări medicale au semnalat o creștere a cazurilor de persoane cu astfel de leziuni dureroase la degetele picioarelor și o asociază caa un ged de ”COVID al degetelor”.
Cele mai multe cazuri au fost raportate la copii, adolescenți și adulți tineri, iar unii experți spun că ar putea reflecta un răspuns imun sănătos la virus.
Oamenii de știință încep să studieze fenomenul, dar până acum leziunile similare degerăturilor par să semnaleze, destul de curios, o infecție ușoară sau chiar asimptomatică. De asemenea, acestea se pot dezvolta la câteva săptămâni după depășirea fazei acute a unei infecții.
Pacienții cu degetele umflate și leziuni roșii și violete trebuie să consulte medicul, pentru a exclude alte cauze posibile. Dar, spun specialiștii, nu ar trebui să alerge la camera de urgență, unde riscă să fie expuși la coronavirus sau să-i expună pe alții, dacă sunt infectați.
În afara frigului, care este cauza determinantă, în apariția degerăturilor au rol și o serie de factori favorizanți, ca: îmbrăcămintea și încălțămintea udă (crează un mediu prin care se pierde căldura corpului și pătrunde frigul); vântul (scade temperatura locală și ajută la pătrunderea frigului prin îmbrăcăminte); umiditatea (poate duce la apariția unor leziuni cutanate și la +1°-5°; îmbrăcămintea și încălțămintea prea strâmtă; încălțămintea de cauciuc etc. Expunerea prelungită la frig afectează, în primul rând, extremitățile corpului (degete, mâini, picioare, vârful nasului, urechile), unde circulația sângelui este mai slabă și pierderile de căldură sunt mai mari.
În funcție de leziunile periferice, degerăturile sunt clasificate în trei categorii sau grade:
- Degerătura de gradul I se manifestă prin tegumente palide și reci cu dureri și parestezii locale (în prima fază) și eriteme difuze și persistente însoțite de edeme locale (în faza a doua);
- Degerătura de gradul II prezintă în faza inițială tegumente de tip livedoid (eriteme alternând cu cianoză), urmate în faza a doua de apariția unor flictene (vezicule) pline cu lichid clar sau sanguinolent;
- Degerătura de gradul III debutează cu o cianoză intensă locală, urmată de instalarea unei gangrene (moartea țesuturilor). Gangrena, superficială sau profundă, se localizează de predilecție la mâini sau picioare și este deseori simetrică.
Tehnici de prim ajutor în cazul degerăturilor
Primul ajutor constă în scoaterea victimei de sub acțiunea frigului. Victima va fi adăpostită la început într-o încăpere a cărei temperatură nu va depăși 10°, i se va face o frecție ușoară cu alcool a regiunii degerate și i se va da să bea lichide calde (ceaiuri).
În cazul în care trec mai multe ore până la efectuarea transportului la spital, iar pe zonele degerate apar flictene (bășici), însoțite de senzația de arsură, furnicături, leziunile vor fi spălate cu alcool și acoperite cu pansament steril.
