Mulți dintre noi suntem lipsiți de apărare în fața microbilor din jurul nostru din cauza propriilor noastre obiceiuri. Vezi ce îți slăbește sistemul imunitar și cum să faci față virusurilor.
Dacă ai un loc de muncă ce presupune să stai jos trei sferturi din zi, pe scaun, în față unui calculator sau a unor teancuri de dosare, nici nu-i de mirare că sistemul imunitar îți este slăbit. Statul pe scaun scade ritmul metabolismului, fapt ce îngreunează absorbția nutrienților din alimentație ce ajută organismul să se întărească. Soluția: o dată la o oră și jumătate cel mult, ridică-te de pe scaun și mergi cinci minute.
Somnul nu este o prioritate
Fiecare noapte pierdută, sau fiecare oră de somn sacrificată – de plăcere sau de nevoie – se răsfrânge negativ asupra organismului uman. Somnul este esențial pentru repararea celulelor din organism, pentru buna lui funcționare.
În timpul somnului și chiar înainte să adormi, corpul tău produce melatonină, o substanță care ajută sistemul imunitar să producă la rândul lui globulele albe care au rol de apărător al organismului împotriva bacteriilor. Cu cât dormi mai puțin, cu atât produci mai puțină melatonină și, implicit, mai puțin globule albe. Indiferent de programul de muncă, de activitatea de zi cu zi, de grijile profesionale, familiale sau sentimentale, somnul trebuie să fie o prioritate pentru toți!
Excesul de proteine, mai ales acelea provenite de la animale, generează o producție sporită de hormon IGF1 în corpul uman. Acest hormon accelerează îmbătrânirea celulară și slăbește imunitatea organismului. Așadar, dacă știi că mănânci prea multe produse animale, ar fi indicat să le reduci cantitativ și să crești aportul zilnic de fructe și de legume.
Nu mănânci suficiente grăsimi bune
Deși toate sporturile publicitate de interes public spun “redu aportul de grpsimi”, asta nu înseamnă că nu mai trebuie să mănânci grăsimi deloc.
Într-adevar, trebuie să eviți produsele cu grăsimi trans, care sunt reprezentate de uleiurile vegetale hidrogenate din industria alimentară de tip fast food și junk food (snacks, chips, prăjituri), dar și în produse de patiserie, în uleiuri rafinate și dublurafinate folosite la gătit, în margarina și în alte produse. La fel de mult trebuie să ne ferim și de grăsimile saturate care provin în mod principal din produse de origine animală. Grăsimile saturate cresc nivelul total al colesterolului din sânge și al lipoporteinelor cu densitate mica (LDL), cele care pot declanșa aparitța bolilor cardiovasculare dar și a diabetului de tip 2.
Totuși, nu trebuie să evităm grăsimile “bune”, adică cele nesaturate (polinesaturate și mononesaturate). Ele se găsesc predominant în uleiurile vegetale, în nuci și în semințele oleaginoase. Aceste grăsimi bune au proprietăți anti-inflamatorii care ajută la reglarea sistemului imunitar.