Atenţie, căpuşele!

Sezonul căpuşelor este declarat deschis, odată ce primăvara şi-a intrat în drepturi. Parcurile şi spaţiile verzi sunt invadate de oameni, însă mulţi nu ştiu că o simplă muşcătură de căpuşă poate provoca chiar decesul persoanei afectate.

separator


Ce este căpuşa?
O insectă mică, plată, care se găseşte cel mai frecvent în zonele de pădure, câmpii cu iarbă înaltă şi arbuşti. Ele se prind de oameni sau animale şi se hrănesc cu sângele acestora. Cele mai multe cazuri apar primăvara şi vara. Muşcăturile acestor insecte sunt nedureroase, de aceea prezenţa lor nu este simţită de victimă.

Cel mai des, căpuşele se localizează în zonele acoperite de păr. Fii atentă şi verifică-ţi corpul, după ce părăseşti o zonă în care ar putea fi căpuşe.

Simptomele unei muşcături de căpuşă:

  • senzaţii de mâncărime;
  • apariţia pe piele a unei nodozităţi mici, tari, înconjurată de un cerc roşu.

Ce complicaţii pot apărea?

Muşcătura căpuşei nu este periculoasă, însă favorizează transmiterea unor infecţii grave, precum:

1. Babesioza umana – o boală rară, de care se pot îmbolnăvi persoanele care au circa  40 de ani sau  cele care au probleme cu splina.

2. Febra Q – o infecţie ce se manifestă, prin instalarea unei moleşeli generale, însoţite de transpiraţie abundentă, cefalee puternică, mialgie.

3. Ehrlichioza umană granulocitară – la o săptămână de la muşcătură, apar simptome, precum diareea, erupţii cutanate, iar în formele grave poate fi fatală.

4. Tularemia – se manifestă prin febră, frisoane, dureri de cap, inflamarea ganglionilor limfatici şi a amigdalelor. Poate degenera în septicemie, dacă nu este tratată la timp.

5. Lyme– este o boală infecţioasă produsă de o bacterie (Borrelia Burgdorferi), transmisă omului prin muşcătura de căpuşă. Această boală se poate manifesta prin simptome, precum febră, cefalee, depresie, oboseală şi apariţia, cel mai frecvent la locul înţepăturii, a unui rash circular cu tendinţă de extindere numit eritem migrator. Netratată la timp, ea poate evolua spre stadiul cronic: artrită, cardită, neuroborelioză.

Te-a muşcat o căpuşă? Consultă medicul urgent!

Căpuşele trebuie îndepărtate de pe suprafaţa corpului îndată ce sunt descoperite. Astfel, se reduce riscul de apariţie a unor reacţii inflamatorii tegumentare ca şi cel de transmitere a unor boli infecţioase.

Dacă pacienţii se prezintă la medic cu parazitul încă ataşat pe suprafaţa tegumentară, cea mai bună metodă de extragere a acestuia este folosirea unei pense curbe, cu vârful bont (astfel se asigură îndepărtarea căpuşei în întregime). Pensa se plasează cu vârful paralel cu tegumentul, se apucă întâi capul, apoi corpul printr-o singură mişcare fermă şi sigură. Pensa se plasează cât mai aproape sau chiar în contact cu tegumentul.

Medicul trebuie să fie atent să nu secţioneze corpul căpuşei.

Pensa trebuie apoi trasă direct, fără a se executa alte mişcări cu ea. Pensele cu vârful curb sunt cele mai bune pentru astfel de manevre: vârful vine în contact cu pielea, iar forma serveşte bine scopului (de prindere, apucare şi tragere), în timp ce restul pensei oferă medicului libertatea de mişcare.

Dacă rămân totuşi părţi din segmentul bucal, fixate în straturile tegumentului, medicul va încerca îndepărtarea acestora prin alte mijloace.

Nu se recomandă încercarea de eliminare a acestora, dacă nu se ştie exact că a rămas în tegument: eventualele incizii pot produce mai mult rău decât bine, iar vindecarea pacientului va fi semnificativ afectată.

Măsuri utile de prevenţie a muşcăturilor de căpuşă:

  • Aplică un spray special împotriva insectelor. Astfel de sprayuri le găseşti în farmacii, dar trebuie să le foloseşti conform instrucţiunilor de pe ambalaj sau sfaturilor medicului. Există sprayuri care trebuie aplicate mai degrabă pe o piesă de îmbrăcăminte şi nu direct pe piele;
  • După ce ai intrat într-o încăpere, se recomandă să te speli bine cu multă apă şi săpun în zona pulverizată cu spray.
  • Acoperă suprafeţe cât mai mari de tegument (pantaloni lungi, şosete lungi, tricouri cu mânecă lungă) dacă te afli într-o zonă împădurită, în iarba înaltă (locuri de predilecţie pentru căpuşe). În astfel de zone se recomandă, ca hainele să fie cât mai deschise la culoare (căpuşele sunt mai uşor de reperat pe haine deschise prin contrastul de culoare);
  • Poartă mănuşi de menaj sau alt model de mănuşi speciale, în cazul în care atingi sau ai prin preajmă diferite animale sau păsări ce pot fi infectate;
  • Curăţă permanent zona habitată: taie iarba, pulverizează cu insecticide, greblează frunzele uscate, îndepărtează eventualele plante care pot atrage căpuşele.

Se recomandă utilizarea unor insecticide netoxice, care să nu dăuneze mediului şi care să nu fie periculoase pentru sănătatea celor din jur.

 

ANSP recomandă părinților să-și vaccineze copiii contra rujeolei pentru a-i proteja de îmbolnăviri

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) atenționează că rujeola este o infecție extrem de contagioasă care poate duce la complicații grave și îndeamnă părinții să vaccineze copiii conform Programului Național de Imunizări, aceasta fiind cea mai sigură și eficientă metodă de prevenire a cazurilor de îmbolnăvire, informează unica.md cu referire la un comunicat al instituției.

În Republica Moldova, în perioada 01 ianuarie 2024 – 08 august 2024, au fost înregistrate 149 de cazuri confirmate de rujeolă, dintre care 12 de import (România, Azerbaidjan, Marea Britanie, Germania și Federația Rusă). Cele mai multe dintre acestea au fost raportate în mun. Chișinău (62) și raionul Sîngerei (55). Alte teritorii afectate de rujeolă, de la începutul acestui an, sunt: Strășeni – 7 cazuri; Bălți – 6 cazuri; Dondușeni – 4 cazuri; Ialoveni – 3 cazuri; Drochia, Râșcani, Călărași – câte 2 cazuri; Fălești, Ștefan Vodă, Ungheni, Orhei, Ceadîr-Lunga, Dubăsari – câte 1 caz. Menționăm că peste 90% dintre cazuri sunt înregistrate la copii nevaccinați.

În condițiile de acoperire vaccinală joasă, (sub 90% pentru vaccinarea ROR la vârsta de 1 an) și a reticenței la vaccin, care persistă mai mult între membrii confesiilor religioase, există riscul de răspândire a rujeolei și a altor maladii ce pot fi prevenite prin vaccinare. Copiii mici sunt cel mai des expuși riscului de complicații severe. Ratele ridicate de spitalizare și slăbirea sistemului imunitar îi fac mai vulnerabili la alte boli infecțioase.

Tratament specific împotriva rujeolei nu există, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare, care se efectuează gratuit, la 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. Încurajăm părinții să meargă la instituția medicală, în cazul în care copiii nu au beneficiat de vaccin la vârstele corespunzătoare, unde medicul de familie va propune o schemă individuală de vaccinare.

Parazitul de 10 metri care poate trăi în corp până la 30 de ani

Una dintre infecţiile parazitare pe care oamenii le pot face de-a lungul vieţii este teniaza. Aceasta reprezintă infecţia cu tenie, un vierme intestinal care se transmite în urma consumului de alimente contaminate, cum ar fi carnea de porc sau de bovină.

Există mai multe tipuri de tenii, dar oamenii fac mai ales infecţii cu:

Taenia solium, care poate atinge lungimea de 3 metri; are ca gazdă porcul.

Taenia saginata, parazit care la vârsta adultă poate atinge lungimea de 10 metri. Gazda acestei tenii sunt bovinele.

Oamenii pot face teniază în urma consumului de carne de porc sau de vită crudă sau insuficient preparată termic, infectată cu ouă sau larve de tenie.

O altă cale de contaminare este cea fecal-orală. Când persoana infectată nu se spală riguros pe mâini după defecaţie şi manipulează alimente, poate contamina hrana cu ouă de tenie. Astfel, teniaza apare şi la cei care nu au consumat carne infectată. Contaminarea se poate face la orice vârstă.

Tenia este parazitul cunoscut a fi foarte rezistent în organismul uman

Când ouăle ei sunt ingerate de oameni, acestea încep să crească până ajung la vârsta adultă. Parazitul trăieşte la nivelul intestinului subţire, zona cea mai potrivită de dezvoltare pentru ciclul lui de viaţă. De acolo, se dezvoltă hrănindu-se cu alimentele ingerate de oameni.

În doar 3 luni devine adult și se poate reproduce. Există unii dintre acești paraziți care se pot stabili în ochi, în țesuturile subcutanate, în sistemul nervos și în mușchi.

Fragmentele de tenie pot fi observate şi pe lenjeria intimă sau în materiile fecale. Fără tratament, tenia poate trăi în corpul uman până la 30 de ani. O persoană infectată va răspândi mereu ouă şi larve.

Simptomele teniazei sunt adesea observate la începutul vieții acestui parazit. Printre manifestările posibile ale infecţiei se numără:

– Greață + multă poftă de mâncare fără a lua în greutate

– Diaree sau chiar constipație

– Mâncărime în jurul rectului sau anusului

– Dureri abdominale

– Tulburare alimentară (bulimie sau anorexie)

Dacă observi în mod regulat aceste simptome, este recomandat să te adresezi medicului pentru a efectua anumite analize: examenul coproparazitologic (examinarea materiilor fecale), amprenta anală, testarea anticorpilor serici.

În cazul diagnosticului de teniază, medicul va indica medicamente antiparazitare, antihelmintice.

De ce scad oamenii în înălțime la bătrânețe. Totul începe de la 40 de ani. Explicația specialiștilor

Multe persoane scad în înălțime pe măsură ce avansează în vârstă. Potrivit specialiștilor, acesta este un lucru normal, care se întâmplă în timpul procesului de îmbătrânire, scrie fanatik.ro.

Procesul începe de la 40 de an și este unul normal, conform experților. Când devine acest lucru un motiv de îngrijorare?

După 40 de ani, oamenii pierd aproximativ un centimetru în înălțime la fiecare 10 de ani, potrivit Medline Plus. Ritmul accelerează după vârsta de 70 de ani. Odată cu vârsta, oamenii ajung să piardă, în medie, între 1 și 3 centimetri.

Procesul de îmbătrânire presupune schimbări la nivelul oaselor, articulațiilor și mușchilor, supă cum a explicat Dr. Angela Catic, medic geriatru și profesor asociat la Centrul Huffington pentru Îmbătrânire de la Colegiul de Medicină Baylor.

“Discurile dintre vertebrele coloanei vertebrale pierd lichid pe măsură ce îmbătrânești, se deshidratează și, odată cu asta, pierzi puțin din înălțime”, a explicat aceasta.

În plus, mușchii abdominali au tendința de a slăbi în timp. Din acest motiv, multe persoane au o postură cocoșată și devin mai scunde la bătrânețe.

În cazul femeilor, pierderea osoasă poate fi grăbită de menopauză. Acest lucru se întâmplă “din cauza pierderii efectelor protectoare ale estrogenului asupra oaselor”, potrivit Dr. Arashdeep Litt, medic intern la Spectrum Health.

Ce problemă de sănătate provoacă pierderea în înălțime

O altă problemă care cauzează pierderea în înălțime este osteoporoza. Afecțiunea se dezvoltă în momentul în care densitatea minerală osoasă și masa osoasă scad. Un alt motiv este atunci când structura sau calitatea osului suferă modificări. Rezistența oaselor poate fi, astfel, redusă, iar riscul de fracturi e mai mare.

Din cauza osteoporozei, pot apărea fracturi de compresie a coloanei vertebrale. Acestea sunt, de fapt, mici rupturi la vertebrele coloanei, motiv pentru care “în multe cazuri, oamenii nici nu-și dau seama că se întâmplă acest lucru”.

Dacă o persoană pierde în înălțime 3 sau mai mulți centimetri, medicul va suspecta că aceasta suferă de osteoporoză. Diagnosticul poate fi confirmat printr-un test de densitate osoasă.

Pentru a reduce riscul de pierdere a înălțimii odată cu vârsta, dr. Catic a spus că acest lucru poate fi prevenit prin respectarea unui stil de viață sănătos.

Mai exact, este nevoie de sport regulat pentru a menține oasele cât mai puternice, dar și de o dietă bogată în calciu și vitamina D. Fumatul, consumul excesiv de alcool și de cofeină trebuie evitate, deoarece reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea de osteoporoză.

De ce ai senzaţie de foame accentuată după-amiaza
Articolul anterior
3 Sud Est pleacă la război? Vezi videoclipul “Mai stai”
Articolul următor